2,416 matches
-
cele mai multe dintre pământurile sătenilor noștri din Bălăbănești. Oamenii îi spuneau „loc nou”, adică devenit arabil prin despădurire. Dar despădurirea avusese loc probabil cu sute de ani în urmă. Poate și faptul că aceste pământuri se învecinau cu o largă zonă împădurită, care se întindea mult, până aproape de Galați, îi făcea pe oamenii noștri să creadă că și aici fusese nu demult pădure și pe seama ei atribuiau rodnicia solului. Fratele meu Ion, cel mai mare dintre băieții familiei, al treilea în ordinea
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
În Altarul cugetului.// Liniște!/ E un loc miraculos/ În care numai gândul gândului pătrunde/ Sub formă de vibrații, de unde.// Aici lumina picură din îngeri/ Plămădește năzuirea/ Îndrăzneț stârnește simțirea/ Și îmbracă învăluitor regal/ Vorbirea.// Aici un fluviu de întrebări/ Taie împăduritul întuneric/ Luminând statuile înflorite/ Pe umerii cărora privighetorile/ Eterice, poveri imponderale/ Emit Esențele.// Emit sunetele de lumină,/ semințele cuvintelor viitoare/ promițătoare/ arzătoare formulări verbale/ Adunate/ din amintiri ancestrale.// Aici e focul rațiunii unde dorul/ Descompune/ și recompune Adevărul.// Liniște!/ Aici
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
În Altarul cugetului. Liniște! E un loc miraculos În care numai gândul gândului pătrunde Sub formă de vibrații, de unde. Aici lumina picură din îngeri Plămădește năzuirea Îndrăzneț stârnește simțirea Și îmbracă învăluitor regal Vorbirea. Aici un fluviu de întrebări Taie împăduritul întuneric Luminând statuile înflorite Pe umerii cărora privighetorile Eterice, poveri imponderale Emit Esențele. Emit sunetele de lumină, semințele cuvintelor viitoare promițătoare arzătoare formulări verbale Adunate din amintiri ancestrale. Aici e focul rațiunii unde dorul Descompune și recompune Adevărul. Liniște! Aici
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
cu apă, apoi de alei, statui și pădure. Acest canal, traversat de câteva podețe, vine dinspre Peschiera Grande „Marea crescătorie de pește”. Aceasta este un lac în care înoată în voie crapul, iar în mijlocul său se află o insulă rotundă, împădurită. După câteva sute de metri, aleea principală se ramifică în două, ca într-un sens giratoriu în mijlocul căruia se află Fontana Margherita (Fântâna Margherita). Aceasta este străjuită, în liziera pădurii, de statui ce apar printre frunzele arborilor. În continuare parcul
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
de hectare sunt rase de pe fața pământului, copacii sunt mutilați fără milă, rumegușul este deversat pe unde se nimerește, de regulă pe malul râurilor, potrivit înrădăcinatei concepții autohtone că apa primește și suportă orice, astfel că și la capitolul suprafețe împădurite, România în chip firesc se situează la coada țărilor din Uniunea Europeană. Drujbele și gaterele lucrează pe rupte zi și noapte, căci cei plătiți să apere pădurile, ori sunt neputincioși în fața agresiunii tâlharilor mari și mici (îndeosebi în fața celor mari, cu
CONTINUĂ MASACRUL PĂDURILOR ROMÂNEŞTI. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345469_a_346798]
-
din ce în ce mai mult numărul animalelor sălbatice care le populau din plin și datorită cărora Țara noastră era un adevărat Rai al vânătorilor și încet, încet multe din aceste specii vor dispare în mod inevitabil. Din același motiv, reducându-se drastic suprafețele împădurite, în special urșii sunt constrânși ca să atace gospodăriile oamenilor pentru a-și procura hrana iar motivația este cât se poate de pertinentă dacă se are în vedere că în perioadele anterioare când pădurile României erau așa cum ni le-a lăsat
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
cal frumos de la un vecin pădurar. În dreptul bisericii din Poiana Mărului, satul nostru natal, a descălecat, a legat calul de un plop de pe marginea drumului și s-a așezat pe iarbă cu capul între mâini. Privea gânditor spre coasta dealului împădurit, învăluit tainic de umbrele înserării. Se pare că era atât de transpus, încât cei care l-au văzut au crezut că este bolnav și au anunțat-o repede pe mama. De ce se oprise acolo? Probabil și-a amintit de ziua
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
Din șosea până hăt în depărtare, aproape de liziera pădurii, se așternea câmpul acoperit de plapuma vălurită de nea, de un alb neântinat, care acoperise imperfecțiunile terenului și pădurea ce începea de la poalele dealului. Unde se termina câmpul și începea coasta împădurită, chiar la poalele dealului opus Gheorghe zări primul haita de lupi, -siluete întunecate ce se mișcau neliniștite în jurul a ceva, tulburând nemișcatea albă. El scoase la iveală din rucsacul său verde un binoclu și privi atent, în direcția cu pricina
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
vitele nu-l mai mănâncă așa! Paguba-i pagubă. Se mai întâmplă. Să mulțumim Domnului, că la noi nu am avut nicio pagubă, casa și toate cele au scăpat în timpul furtunii! Înserase de-a binelea, soarele se ascunse după coamele împădurite ale munților Tomnatic. Întunericul se strecura binișor în jurul casei, doar niște fulgere îndepărtate, spre miazăzi, încă mai luminau niște nori la orizont. Pe Checera, la claia lui Cuțul care luase foc de la fulger, niște oameni sosiseră și glăsuiau cu voce
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
a mai ,,arde,, din cele câteva calorii, cu care era convinsă că se pricopsise după ce înfulecase toate bomboanele de ciocolată belgiană, pe care i le oferise dr. Damian, împreună cu un fir splendid de Rossa Imperialis. Femeia a atins culmea movilei împădurite pe când ultimele perechi mondene ale orășelului din vecinătate, părăseau nava basilicii medievale, - un edificiu cu toate însemnele triumfului și ale decăderii de care avusese parte de-a lungul veacurile și care, ... Citește mai mult VARA LEOAICEIRomanMartina Herseni s-a încăpățânat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
a mai ,,arde,, din cele câteva calorii, cu care era convinsă că se pricopsise după ce înfulecase toate bomboanele de ciocolată belgiană, pe care i le oferise dr. Damian, împreună cu un fir splendid de Rossa Imperialis.Femeia a atins culmea movilei împădurite pe când ultimele perechi mondene ale orășelului din vecinătate, părăseau nava basilicii medievale, - un edificiu cu toate însemnele triumfului și ale decăderii de care avusese parte de-a lungul veacurile și care, ... XX. ZBOR CAZUT INTRE ARIPI, de Melania Cuc , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
rurale ce se derulau prin fața geamurilor mașinii, sau cursuri de apă. La vreo patruzeci de kilometri de mers pe autostrada numărul 4, au părăsit-o intrând pe un drum cu două benzi. Peisajul s-a schimbat trecând printr-o zonă împădurită, cu dealuri și vâlcele acoperite cu viță de vie, livezi de piersici sau de kivi. De asemeni a observat într-o livadă niște pomi cu fructele portocalii spre roșcat crezând că sunt chiar portocali. Șoseaua șerpuia printre aceste denivelări naturale
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
marilor voievozi, podoabe ale marilor prințese din țară și din întreaga lume. Într-o dimineață, înainte de răsăritul soarelui, căpitanul Arnăutu în fruntea cetei sale de vânători de vampiri străbătu ulițele satelor, apoi drumeagurile dintre câmpuri și se îndreptă către dealurile împădurite ale subcarpaților. În depărtare, se zăreau culmile alpine cu frunțile abrupte scăldate-n soare. Pe la orele amiezii ajunseră la poalele munților lângă un izvor cu apa limpede și rece ca gheața. Traversară zone stâncoase, apoi se afundară pe cursul unui
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
cei ce coborau pe cărarea din stânga noastră, rostogolindu-se prin zăpadă. Când am ajuns sus, pe platou, în fața hotelului Clăbucet, am rămas înmărmuriți de ce vedeam. În fața noastră se desfășura întreaga splendoare a Predealului, atât cât se putea vedea din cauza părții împădurite a muntelui. Era impresionant de frumos: muntele, pădurea și stațiunea văzută de sus! Schiorii coborau în zig-zag spre stația de sosire, iar alții urcau cu telescaunul, iar schiurile lor, montate deja la picioare, anticipau plăcerea aventurii ce va urma la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
în Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015. Dezbracă-mă de vini imaginare Și încălzește-mă cu un sărut, Cu tine-alături tot mereu am vrut Să mă înalț spre binecuvântare. Și mână-n mână să fugim departe, Spre culmea munților împăduriți... Noi din izvor să bem... și fericiți Să răsfoim a milosteniei carte, Ca două inimi într-un ritm să bată, Să cânte, împreună, -o melodie, Când vântul printre brazii verzi adie, Stăpâni suntem pe viața noastră toată. Dezbracă-mă de
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Că azi nimica nu ne mai desparte. Citește mai mult Dezbracă-mă de vini imaginareși încălzește-mă cu un sărut,Cu tine-alături tot mereu am vrutSă mă înalț spre binecuvântare. Și mână-n mână să fugim departe, Spre culmea munților împăduriți...Noi din izvor să bem... și fericițiSă răsfoim a milosteniei carte,Ca două inimi într-un ritm să bată,Să cânte, împreună, -o melodie,Când vântul printre brazii verzi adie,Stăpâni suntem pe viața noastră toată.Dezbracă-mă de vina
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
din lemn, în special tei. De fapt, din scoarță de tei. Parțial, în unele cazuri, se folosește și metalul. Cel lucrat și folosit de Vasile Alboi era confecționat din scoarță de tei și folosit pentru comunicarea cu păstorii din munții împăduriți, pentru orientarea oilor și pentru ghidarea câinilor. Când coboară din munți îl folosește la manifestările și serbările folclorice, pentru public. Au urmat întrebări și clarificări ale unor curiozități. Vasile Alboi răspundea cu plăcere, la fel de calm și de cumpătat, precum se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
-l felicita și să-i urez succes atât ca solist de muzică populară, cât și în domeniul scrisului, poezii cât mai frumoase.A consemnat Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, membru în juriul Festivalului Tinereții - Mangalia 2014 juriului PANSELUȚA DIN GRĂDINĂ Dealuri multe, -mpădurite, pline de minunății: Flori cu alese miresme presărate pe câmpii, Dar o floare, o soplendoare, și ce parfuma miros! Am găsit-o într-o vale, sub alunul cel umbros. Nu știu cum a reușit!... în poiană să ajungă, Să rămână-n fân
TEFAN PAVEL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362219_a_363548]
-
Răspândirea: Se întâlnește în Europa, de la Marea Mediteraneană, Caucaz, în Asia, până la nordul Kazahstanului, dar și în nordul Africii și în peninsula Arabică.În România este larg răspândit. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă zonele aride și pe cele împădurite. Vara se adăpostește în peșteri grote, mine. Poate fi întîlnit și în podurile caselor, în beciuri. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu. Zboară relativ încet dar agil. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce zboară deasupra pământului sau
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
abdomenul, gri deschis. Urechile sunt mari, rotunjite. Botul este alungit. Răspândirea: Această specie poate fi întâlnită în Eurasia de la nordul Angliei și al Spaniei, până în Caucaz. Este o specie întâlnită în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează teritoriile împădurite. Se adăpostește în scorburile și sub scorața copacilor, uneori și în diferite cavități subterane. De regulă iernează în cavități subterane, însă au fost găsiți și în scorburile copacilor. Modul de hrănire: Iese la vânătoare târziu. Are un zbor încet și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
se caracterizează prin o culoare mai deschisă a blănii. Răspândirea: Se întâlnește în Europa, spre sud pâna în Africa de nord, pninsula Arabică și Iran, la vest pâna în Mongolia. Este îtâlnit și în România. Habitatul de hrănire: Populează zonele împădurite, se adăpostește în scorburi. Iarna se adăpostește în peșteri, mine, grote, beciuri și alte construcții. Modul de hrănire: Activitatea de vânătoare începe la puțin timp după apusul soarelui când afară e deja întuneric. Vânează la înălțimi mici prinzând insectele ce
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și patagiul sunt de un gri-albicioase. Răspândirea: Se întâlnește în întreaga Europa, spre sud pâna în Africa de nord și peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe noaptea târziu. Zboară încet
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
deschisă la culoare. Răspândirea: Preferă zonele cu climă subtropicală și temperată. Se întâlnește în Europa, în Africa de nord și cea mai mare parte a Asiei.Este o specie comună în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă teritoriile împădurite, dar poate locui și în localitățile umane. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 2500 metri. Atât vara cât și iarna se adăpostește în scorburile copacilor și în diverse construcții, foarte rar în peșteri. Modul de hrănire: Iese
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sau brun întunecată. Raspândirea: E raspândit cea mai mare parte a Europei și în Africa de nord. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează diferite teritorii, de la zonele aride până la acelea temperate. Preferă teritoriile împădurite. În munți poate fi întâlnit până la o altitudine de 1900 metri. Vara se adăpostește în peșteri și mine, în scorburile copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare devreme, după apusul soarelui. Zboară încet și destul de liniștit
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mai deschisă la culoare. Raspândirea: E răspândit în întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în 38 construcțiile umane, mai rar în cavități subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]