7,098 matches
-
Dinspre oraș se ridica soarele. Puteam să mă întorc și nimeni n-ar fi aflat nimic, niciodată. Da' eu știam ce Soare caut, așa că aveam să merg mai departe. Dacă și Lui i-a fost sete înainte de a ajunge în Împărăția Lui Taică-su, înseamnă c-am nimerit bine drumul. Numai oleacă să dorm mi-am zis și m-am cuibărit într-o adâncitură, la umbră, dincolo de drum și sub copac. M-au trezit niște glasuri. Cât pe ce să sar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
după mine și pe ceilalți doi, dar eu trebuia să ajung primul acasă, să-i spun mamei! Bine, n-o să-i spun chiar tot: când m-a luat de mână, mi-a șoptit c-o să fiu acuș' lângă El, în Împărăția Lui, dar mai înainte de asta, am să văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând la dreapta Lui Dumnezeu și am să dau mărturie despre asta cu viața mea. Și să-i iert atunci din inimă și să spun ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
să-ți spun ție și numai ție. Cine știe, poate că ai să ții minte și ai să înțelegi: Dumnezeul lor avea un fiu, un singur fiu, născut acolo, pe pământul lor. Adică, era om de-adevărat. El spunea că împărăția cerului este a celor ca tine... Vezi tu, când L-am cunoscut eu, să tot fi avut vreo treizeci de ani. Se spune că era frumos. Pe atunci, eu nu vedeam. La puțin timp după ce scăpasem din furtună, îmi pierdusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
toată vremea... tata mă ducea de mână... nu știam încotro mergeam, dar simțeam o mulțime de oameni în jur... când mi-a spus să stau jos, el începuse deja să vorbească: "Fericiți cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăția cerurilor..." Uite, vezi am auzit multe de la El atunci. Nu ți le pot spune, acuma, pe toate. Poate că nu-mi sar pe buze... Știi, vorbele Lui apar numai atunci când ai nevoie de ele... când ți-e sete și foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
uite aici, în piept... Dar dacă vindeca oamenii și dădea de mâncare la toți, de ce nu L-au pus rege pe El în țara aceea ?! am întrebat eu. Vezi tu, îmi răspunse bătrânul fiindcă El era deja rege, dar în împărăția Tatălui Lui, iar El vroia ca oamenii să-L cunoască pe Tatăl Lui, să știe de împărăția aceea ca să trăiască bine și să se bucure că n-or să moară niciodată... Păi atunci oamenii aceia erau cei mai fericiți oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
au pus rege pe El în țara aceea ?! am întrebat eu. Vezi tu, îmi răspunse bătrânul fiindcă El era deja rege, dar în împărăția Tatălui Lui, iar El vroia ca oamenii să-L cunoască pe Tatăl Lui, să știe de împărăția aceea ca să trăiască bine și să se bucure că n-or să moară niciodată... Păi atunci oamenii aceia erau cei mai fericiți oameni de pe pământ ! S-o crezi tu ! Vezi, dragul meu, o boală ciudată bântuia pe acele meleaguri. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
aminte când ți-am spus că eu nu știu cum arată, deși am fost chiar lângă El, fiindcă eu vedeam doar Soarele de câte ori mă uitam la El? Ei bine, poverile le duce acolo, în Soare, doar Soarele e Luminătorul de Ziuă din Împărăția Tatălui Lui. Și știi ce face soarele, nu ?! Arde ! i-am zis repede fiindcă și pe mine mă arsese soarele și știam cum e. Da, vezi că știi ?! Așa că nu stă cu ele-n spate, ci trimite poverile acolo, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
De fapt, surâdea și mă mângâia pe creștet : Hai, hai, vino-ți în fire! Eram mai mic decât tine când s-a întâmplat. Cum mă țineam după tata când eram în preajma Lui, tare aș fi vrut să-L întreb de împărăția Tatălui Lui, dar nu asta vroiam să știu ci, ca și tine, oare cum arăta Tatăl Lui. Și tot așa, ca tine, vroiam să știu asta numai ca să-L pot iubi mai mult. Mă gândeam eu că Tatăl Lui din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mama și era cald și bine și pace... Am dormit împăcat : ai mei nu mă părăsiseră, nici nu plecaseră să se caute unul pe celălalt, ci să-L întâlnească pe Tatăl nostru cel din Ceruri, ca să fim împreună, să trăim în împărăția Lui, în brațele Lui, în iubirea Lui. Și să nu ne mai despartă nici marea, nici pământul, nici vremea, nimic. Nimic nu mai avea nici o putere să ne despartă cât timp ne unea pe toți Cerul. Îngerul Iubirii Personaje: Povestitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Ușor de iubit Și-mi fac griji pentru el Și pentru mine. Când un copil vede alt copil Își întind aripile a zbor Și în Cerul lor Pământul e piatra prețioasă Încredințată lor de Tata. De aceea, a copiilor e Împărăția Cerurilor. Puncte de vedere... Din punctul de vedere al Lui Dumnezeu, omul este Oglinda; Din punctul de vedere al omului, Dumnezeu este Crucea. De aceea ne luăm în fiecare zi crucea : Ca să fim oglinda perfectă A Lui Dumnezeu. CUPRINS Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Amintirea de sine 23 Digul 27 Alb 31 Poveste japoneză 31 Nebunul 36 Vitraliul 39 Urmașii Căii 47 Cel care lipsește 51 Cine sunt eu ? 55 Cei Trimiși 59 Așteptarea 64 Taina 69 Spicul de grâu 75 Apa Îndurării 79 Împărăția mea 82 Nunta 87 Numele 91 Potecile cerului 95 Nu Mă Uita 102 Orbul 105 Meșterul Porților 110 Îngerul care mângâie 113 Secretul Frumuseții 117 Ochii Cerului 120 Îngerul de Crăciun 131 Lumânarea păstorilor 136 Povestea mea 141 Întâmpinarea 145
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
niște triști ciocli. Doar Alindora zâmbește. Ea a reușit o clipă, doar o clipă să comunice. Nu, nu cu spiritul lui Justin, el era obosit, mult prea obosit. Este spiritul protectoarei ei, al Minodorei care îi transmite un mesaj : În împărăția luminii toți cei neputincioși sunt bineveniți, chiar și cei care nu mai credeau că Dumnezeu există". Doctorița anestezistă se grăbește să ajungă cortegiul medical. Îl găsește pe profesor în cabinet, prăbușit pe un scaun, cu masca atârnând grotesc de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
manifestau în multiple forme când moara trebuia oprită. Așa s-a întâmplat și odată cu plecarea făurarului Manole la războiul cel mare de unde s-a întors abia după patru ani, că împăratul l-a cătănit pentru bătaie cu toate limbile din jurul împărăției. Și se jeluia morărița văduvită împreună cu toate ropcencele: Ardă-l focu' pe-mpăratu!/ Că mi-o cătănit bărbatu'/ Și l-o dus în țări străine/ Nu știu, Doamne, de mai vine... Dar Dumnezeu l-a ajutat și omul chiar i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
care îi întâmpină. Prințul îi răspunse respectuos la salut și o întrebă dacă nu are cumva nevoie de ajutor. Iar fata îi răspunse că-i e frică să se întoarcă singură înapoi la casa ei. Prințul și lupul însoțiră până în împărăția ei, unde ea era prințesă: Rămâi, iubite, aici și fii împărat, nu te porni iar la drumul plin de primejdii", îl ispiti fata. Cum însă prințul era hotărât să plece, prințesa rosti: "Sunt aici supușii mei ce au are nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
vrea alături. Și nu fu chip ca prințul să mai poposească pe acolo. Lupul, pe care prințul vru să-l lase un timp să ajute prințesa să-și pună la punct treburile regatului, suflă peste prințesă, și ea dispăru, cu împărăția sa cu tot. Ea fusese o nălucă pusă să-l încerce pe prinț. Sosiți la castelul prințesei lui, prințul începu să urce, însă îi fu foarte dificil, și din ce în ce mai dificil să-și continue suitul spre castel. Însă prințul, nici că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
lucreze o sabie impecabilă. Reuși acest lucru și porni numai decât în căutarea fetei Găsind balaurul se luptă cu el, îl învinse și îl forță să-i zică unde e prințesa. Prințul luă înapoi fata, o duse la el în împărăție, și făcură o nuntă ca-n povești, de neuitat. Nunta ține și acum, căci chiar în acest moment, cât vorbi, se îndreaptă spre nuntă și alți feți frumoși și fecioare, zmei, vrăjitoare, razele Soarelui, sclipirile Lunii și inșii din popor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Ama-no-Uzume își descoperi, în dansul nebun, coapsele. Sub arborele Sakaki, de care se legănau în vânt, atârnând, oglinda și giuvaerul, coapsele ei se răsuciră. Vuietul zeilor pătrunse până la cea ademenită. De ce hohoteau nemuritorii? De ce străpungea țipătul cocoșilor pereții subțiri ai împărăției sale? De ce scrijelise fratele său, pe șaua calului mort, nu întotdeauna sunt lucrurile atât de negre și de albe precum par? Șoldurile dansatoarei fluturau în extaz. Pe albia de bambus, ispita se întrupa. Milioane de zei, opt sau mai multe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
spui, Buburuza? -Ce pot zice decât că la prima oprire am ajuns într-un loc din care nu știu cum vom ieși. -Ai văzut cine-i la izvor? a întrebat Căiță. -Am văzut. Dacă toți sunt așa înseamnă că am ajuns în împărăția șerpilor, zise cu îngrijorare Buburuza. -Poate în a giganților sau a zmeilor, a fost de părere Stup. -Nu cred, a fost de părere Cârtița. -Spune, hai spune! Ce ai simțit de sub pământul lor? a îndemnat-o insistent Ciric. -De ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
spui cum pot ajunge la Fata pustiului. -Dacă mai pomenești acest nume, te omor, zise supărat Dardailă. -Dar trebuie s-o duc înapoi în țara ei, unde urmează să se căsătorească cu Marele Căiță. -Pentru ea am dat jumătate din împărăția mea, îi răspunse Dardailă. -Cui ? a întrebat iute Stup. -Atât mi-a pretins Zâna singurătății. -Eu am s-o iau fără să mă coste nimic. Ai auzit, năpârco?. -Câine, nu auzi bine? De ce-mi spui năpârcă ? Rangul meu nu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
opresc pentru a le privi, ci și pentru a le ocroti. E uimitor cât de minunat este atunci când apele curgătoare îți vorbesc. Sunt trist că doresc să fac multe și practic nu pot face nimic. Florile pădurilor, ale câmpului din împărăția pământului, îmi fac bezele, în timp ce eu sunt decepționat că nu le înțeleg limbajul și mă întreb dacă voi reuși vreodată ... Da ... îmi răspund, doar atunci când pe om nu-l va interesa decât o singură întrebare: „Cum să viețuim? ... Când ... totu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cei mici. Lege a naturii și istoriei umanității dificil de împăcat cu o conviețuire liniștită sau cu un proiect divin inteligent. Din păcate nu există lumea perfectă a păcii între animal și animal, între om și animal. Nu trăim în Împărăția lui Dumnezeu de la sfârșitul timpurilor, pe care profetul Isaia a descris-o în Biblie (11, 6), unde lupul trăiește împreună cu mielul, iar leopardul se culcă lângă căprioară, unde vițelul și puiul de leu vor mânca împreună și un copil îi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Știința ca profesie, explicase: Este destinul epocii noastre, prin raționalizarea și intelectualizarea specifice ei, și mai ales prin descântecul aplicat lumii, ca tocmai valorile ultime și cele mai sublime să se retragă din sfera publică pentru a se refugia în împărăția de dincolo a unei vieți mistice sau în fraternitatea relațiilor imediate dintre indivizi"10. Nu este întâmplător deci că oamenii din lumea noastră "descântată" cu greu își găsesc drumul în mijlocul tuturor teologiilor și filozofiilor, al concepțiilor despre lume și al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de exemplu Mt., 24, 6-8.29). În America ultimelor decenii, literatura apocaliptică creștină a explodat, înlocuind romanele science-fiction, marcate de optimismul tehnologic, influențând astfel chiar și politica. Spre această tendință, de exemplu, poate fi îndreptată ideea luptei biblice finale împotriva "împărăției răului", căruia se dă numele de Armageddon. Totuși, la fel cum relatările biblice ale creației ca lucrare a Domnului au fost inspirate din contextul epocii, și cele ale lucrării sale finale derivă din apocaliptica timpului, din acea tendință dominantă semnată
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
scopurilor pe care noi îl numim Dumnezeu, un Dumnezeu împlinire a creației. Noi nu încetăm să existăm nici ca ființe individuale în clipa morții, nici ca gen uman în clipa sfârșitului lumii, ci sperăm să ne atingem desăvârșirea în desăvârșirea împărăției lui Dumnezeu, indiferent cum ne-o reprezentăm. Asemenea Dumnezeului creator, nici pe Dumnezeu ca împlinire a creației nu pot să-l demonstrez; am însă motive bune să-l pot accepta; cu acea încredere foarte rațională pentru mine, dovedită, iluminată, cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
decât moraliștii. Evangheliile ne arată în constant că Isus este divers. Deși cu toate asemănările în detalii, Isus istoric se arată diferit în complexitatea lui, atunci ca și acum. Pentru practica de viață aspectul decisiv al mesajului lui Isus despre împărăția și voința lui Dumnezeu este foarte clar: este vorba de un mesaj de bucurie conținut în vorbele, parabolele și faptele care ne vorbesc de o nouă libertate. Pentru mine, semnificația sa actuală este următoarea: în această epocă, marcată de febra
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]