1,408 matches
-
variații aleatorii specifice și fascinante. Cunoașterea datelor conținute în aceste variații aleatorii este întotdeauna binevenită, dar, prin definiție, nu se pot trage concluzii din acestea. Aș concluziona mai întâi că însăși noțiunea de cultură - ca sistem de sensuri și înțelegeri împărtășite, preponderente la nivelul unui subgrup de indivizi - presupune criterii ce sunt mai degrabă „externe” decât „interne” în științele sociale. O cultură nu poate fi identificată sau discutată prin mijloacele metodologice interpretative recomandate de către criticul antropolog. Cultura însăși reprezintă un concept
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
la redacție: STUDII ȘI CERCETĂRI Studiul Sud-Estului european. Câteva probleme de sociologie Paul H. Stahl Academia Română Articolul studiază delimitarea ariei culturale a Sud-Estului european sau a zonei balcanice, pornind de la datele de istorie comună, de vecinătate și de viață socială Împărtășită. Autorul semnalează câteva probleme care pot sta În atenția sociologiei În Încercarea de a Înțelege specificul acestei zone, În ceea ce privește structurile sociale, vechile tehnici agricole, grupul domestic, formele de locuire și credințele religioase. De exemplu, În ceea ce privește credințele, putem observa că la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunist, ci la practica lor efectivă. Declarațiile de adeziune la marxism-leninism și la programul partidului comunist ar fi putut fi sincere, dar În nici un caz la mulți sociologi. Atunci când ei operează efectiv ca sociologi, sunt purtători ai unei paradigme larg Împărtășite a comunității științifice. Voi aduce În continuare argumentele care mi se par a fi cele mai importante În sprijinul acestei ipoteze. Ar fi, desigur, interesantă o analiză a conținutului empiric al producției sociologice din această perioadă pentru a-i determina
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subscriind, În același timp, la aceasta, printre alții, și Huntington, Portes, Treiman, Almond și Verba). Potrivit acestei abordări, modernitatea per se este un factor de convergență În primul rând prin intermediul multiplelor canale de comunicare În masă, de asemenea, prin „cultura Împărtășită” și larg răspândită a marilor organizații și, În același timp, cu ajutorul unor sisteme de educație din ce În ce mai asemănătoare și mai omogenizante, În timp aceste sisteme converg spre o accentuată uniformitate a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și susținere comunitară. În acest fel comunitatea formează (...) o rețea de Încredere ca un suport social care e o necesitate disperată Într-o societate În tranziție, cu schimbări bruște” (Gardner, 1995). Când rețelele sociale produc legături durabile, Încredere și valori Împărtășite, supraviețuirea comunității devine mai importantă decât interesul sau câștigul individual. Membrii comunității realizează că binele personal e legat Îndeaproape de sănătatea comunității ca Întreg. Rețelele sociale se Întăresc când membrii comunității se adună să discute problemele importante ale comunității lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tradițiile” (= ,,repetiție dinamică a trecutului”) de ,,cutume” (= ,,conservare selectivă a trecutului”). Se constituie astfel nu doar patrimonii particulare, ci și un patrimoniu unic - prin UNESCO -, ceea ce pune În antiteză ,,cultura”, ca ,,viziune localistă”, cu ,,civilizația”, o ,,ideologie umanitaristă”. Ca ,,patrimoniu Împărtășit” și ,,simbol patrimonial”, atunci, sarmaua ,,face parte din realitatea” celui ce o consumă; ca ,,sarma culturală”, ea nu se confundă cu alte ,,sarmale” - ceea ce se poate Întâmpla Însă cu ,,sarmaua civilizată”! Dat fiind că ,,patrimoniul este un joc de putere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
problemă, dacă o analiză devine susceptibilă să procure o satisfacție colectivă, perversul psihosocial se opune până la ultimul strop de energie. „În acest tip de context el se simte persecutat.” (p. 56) El nu are cum să acceadă la o „plăcere Împărtășită” a legăturilor sociale, a relațiilor firești de muncă, nu suportă normalitatea socială. Dominarea, manipularea, deturnarea sunt singurele mijloace pe care le agreează. Fie pe cont propriu, fie prin „alianțe grupale perverse”. Dacă Îi este refuzată sau refuză el Însuși grupalitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a legăturilor sociale, a relațiilor firești de muncă, nu suportă normalitatea socială. Dominarea, manipularea, deturnarea sunt singurele mijloace pe care le agreează. Fie pe cont propriu, fie prin „alianțe grupale perverse”. Dacă Îi este refuzată sau refuză el Însuși grupalitatea Împărtășită, atunci se angajează În acțiuni de discreditare, de sterilizare, de descalificare a efortului comun. El caută atunci parteneri cărora le insuflă sentimentul de excluși, inițiază „contracte perverse” sau „pacte denigrative” (Kaës), atrăgând complici inconștienți sau naivi. Atrăgându-i pe alții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
șaptezeciștii și optzeciștii fac împreună o singură generație, iar cincizeciștii sunt ultima promoție a generației zise «a războiului»”. Totuși, sintagma „generația ’80” s-a impus în panoplia conceptuală a exegezei și a istoriei literare consacrate perioadei contemporane, existând convingerea larg împărtășită că promoția de scriitori afirmați în deceniul al nouălea al secolului trecut este - prin numărul și prin valoarea componenților ei și mai ales prin caracterul radical novator al demersului literar al acestora, definit de caracteristici comune dincolo de fireasca diversitate a
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
a omului. Miturile culturilor tradiționale surprind situarea omului în miezul unui conflict între forțele care guvernează cosmosul. Intuiția unității experienței umane a timpului este aici fundamentală. Lumea și umanitatea nu sunt simple abstracții; ele se țin împreună într-un destin împărtășit. Gândirea simbolică a mitului organizează experiența lumii într-un poem pe care unii filozofi greci, mai cu seamă neoplatonicienii, au decis ulterior să-l interpreteze alegoric. Povestea degradării temporalității originare nu este mai mult decât o poveste. Istoria începe acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
putere - de la intensitatea pozițiilor lor și nici nu se repliază pe valorile lor exclusiv în sfera privată: canibali/poligami acasă, „multiculturali” în mediul festiv, de carnaval etnofolcloric al orașului postmodern. Cred că trebuie să existe un set de valori comun împărtășite pentru a putea construi o societate bună, dar rămân deschis discuției privind temeiul, substanța, poziționarea relativă, aplicarea lor. Gray și alții, din perspective foarte diverse, afirmă că valorile sunt incomensurabile, ceea ce mi se pare că indică o falsă izbăvire a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o societate „monocromă” - sau, aș sugera eu, postcromă, astigmatică. Pentru a-și demonstra teza, Etzioni ne îndeamnă să privim dincolo de pigmentarea pielii și de alte asemenea superficiale trăsături, să ne concentrăm asupra conduitei și credințelor, asupra interacțiunii sociale și valorilor împărtășite. Vom observa astfel, crede Etzioni, o convergență remarcabilă a idealurilor și valorilor la care subscriu cetățenii/grupurile. În orice caz, coeziunea internă a diverselor grupuri „etnice” sau „minoritare” e mai mică decât eterogenitatea lor, într-o lume care pare mai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sociale; 2. indivizii liberi prosperă cel mai bine în comunități viabile; 3. libertatea și ordinea socială merg mână în mână; 4. o societate nu trebuie să fie doar civilă, ci și bună, ea trebuie să aibă un miez de valori împărtășite, care trebuie cultivate continuu în familii, școli, comunități și comunitatea comunităților”. 15. Merită subliniat că suveranul lui Schmitt nu trebuie să fie legitim: deciziile sale sunt normative și chiar legale, deși nu sunt legitime. Ne amintim că Max Weber distingea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Punctul de vedere al lui Einstein cu privire la unificarea cunoașterii fizice printr-o teorie finală este înrudit cu cel al lui Kant despre idei transcendentale care orientează cunoașterea în calitate de maxime atemporale ale rațiunii. Acest punct de vedere, un punct de vedere împărtășit și de reputați fizicieni contemporani, este desemnat în literatura de filosofie a științei prin termenul fundamentalism. Steven Weinberg îl caracterizează drept punctul de vedere potrivit căruia țelul ultim al cercetării teoretice în fizică este elaborarea unei teorii cu o validitate
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
făcută de Ciccone (1991) asupra unei fetițe de două luni și jumătate, urmărită în mediul familial: În timpul unei reuniuni de familie, copilul se află pe genunchii bunicului, cei doi stând față în față. Într-un joc în care plăcerea este împărtășită, însoțit de chiote de bucurie, bunicul, ținând fetița de mâini, își apropie fața de aceasta mângâindu-și obrajii cu mâinile ei, apoi o îndepărtează. Acest joc în doi timpi declanșează hohotele de râs ale fetiței, care este apoi luată de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de apărare (să ne gândim în special la neplăcerile provocate de întoarcerea elementului refulat...). Ba mai mult, activitățile sublimate sunt însoțite de o satisfacție deosebită, pe care unii autori nu ezită să o apropie de plăcerile sexualității și ale iubirii împărtășite. Reașezare oportună a lucrurilor: o plăcere la care s-a renunțat revine - evident, diferită, dar, după cât se pare, la fel de intensă și mai puțin riscantă. Acestei afirmații îi putem opune aprecierea pesimistă a lui Freud cu privire la hazardul legăturilor sentimentale, care antrenează
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
calcul rațional, determinat de normele pe care le depășește fata iubită, care este muncitoare fruntașă, ori în orice caz va deveni muncitoare fruntașă (...). În «teoriile» vulgarizatoare cu privire la poeziile de dragoste, un singur aspect al iubirii este acceptat fără rezerve: iubirea împărtășită, victorioasă. Par a fi însă interzise accentele de tristețe, de dezamăgire sau de regret, astfel s-a alungat lupta grea pentru cucerirea dragostei, s-au decretat „netipice”, momentele dureroase, triste (...). Chipul înălțător al omului nu se poate oare reliefa chiar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în prima parte a capitolului 7, când am făcut analiza nivelului cognitiv al naratorilor așa cum este reflectat în poveștile vieții, acest proces nu trebuie să pună frâu excelenței academice a concluziilor finale, a procedurii alese și a aplicării sale. Reflexivitatea împărtășită și recunoașterea deschisă a dilemelor au garantat un dialog sincer, matur și critic între noi și cititorii noștri, un dialog care dă forță domeniului cercetării narative și ne ajută în acest fel, să mergem mai departe. Analizarea modelelor de cercetare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fondul...“. Am întors ușor capul. Tânără, brună, extrem de elegantă, un chip cu adevărat transportat de contemplație. O admiram. Întreg Occidentul era acolo, în acea ipocrizie extatică dinaintea unei mâzgăleli lipsite de vlagă, în care trebuia să descoperi geniul. Minciuna asta împărtășită era contractul lor social, parola lor mondenă, nonconformismul lor credincios. Acest acord tacit era cel care le asigura și prosperitatea, și strălucirea acelor palate ale artelor, și acel trup feminin aproape arogant din pricina frumuseții sale întreținute cu grijă... Am privit
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nu și-ar fi dat osteneala să dezmintă, să polemizeze. Privirea sa ar fi fost mută. Ar fi observat sala și ar fi notat cu siguranță o singură impresie, care rezuma absolut tot: urâțenia. Urâțenia cuvintelor, urâțenia gândurilor, urâțenia minciunii împărtășite. Extraordinara urâțenie a acelui tânăr chip feminin aplecat spre urechea cineastului, a acelui trup tânăr, lung și mlădiu, arcuit de ipocrizia cuvintelor pe care bărbatul le asculta cu o indulgență paternă. Urâțenia tuturor acelor chipuri și trupuri lustruite parcă de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai departe, nu pot fi povestite, codificate. Ele se rezumă la acele carcase mentale configurate individual, la reprezentări, opinii și modalități de răspunsuri la care fiecare dintre noi face apel într-un mod spontan, incontrolabil. Cunoașterea implicită nu se lasă împărtășită sau comunicată. Ea este mai mult ghicită, intuită. Este atât de individualizată, încât numai firile „rezonante” o pot sesiza sau reactualiza. Ea constituie un capital individual, o zestre a deținătorului ei, o cucerire cognitivă sau emotivă a persoanei singulare. Nu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
instituțiilor tradiționale (ale școlilor, inspectoratelor, Ministerului Educației), ce preiau secvențial atribuții clasice (de transmitere a diferitelor norme și legi, de înscriere, de evaluare etc.). Genul nou de conectivitate creează o anumită specie de intimitate virtuală, bazată pe cauze comune, gusturi împărtășite, curiozități profesionale. Acest grup profesional virtual are două caracteristici: un anumit tip de adoptare și de acroșaj al noilor membri (un sistem de publicitate și de atragere a noilor adepți) și un anumit gen de participare și activare (diversitate implicativă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
precum (cf. Robertson et al., 2003, p. 10): • Ce domenii sunt incluse ori excluse de către respectiva investigație? • Cât de departe au mers cercetătorii în articularea unei colaborări interdisciplinare? Se poate vorbi despre construirea unui spațiu conceptual comun, a unui vocabular împărtășit și a noi metode articulate? • Cât de important este rolul instituțiilor în facilitarea sau periclitarea proceselor de colaborare interdisciplinară? • Cât de importantă a fost integrarea perspectivelor disciplinare în coagularea unei explicații ori înțelegeri mai puternice a fenomenului sau procesului investigat
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
comunitate și cetățenia responsabilă se formează prin exercițiu și prin experimentare în situații concrete. • Învățarea de la colegi (peer learning). Așa cum spunea Léon Bloy, nu se știe niciodată cine dă și cine primește. Fiecare depozitează experiențe, idei și sentimente ce merită împărtășite și care pot constitui fundamentul unei învățări „unii de la ceilalți”. Pe parcursul celor șase ani, noi, coordonatorii, am învățat o mulțime de lucruri de la generațiile de elevi și studenți care au participat la expedițiile noastre culturale. 5.5.2. Rezultatele unei
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nevoia afirmării dorințelor și aspirațiilor sale de a trece dincolo de ele, În registrul spiritualității. Convergența reprezintă Împlinirea acestor aspirații ale persoanei prin Întâlnirea și completarea sa cu alte persoane. Convergența, ca Întâlnire, trebuie Înțeleasă ca o Întrepătrundere, ca o intimitate Împărtășită. Este nevoia de a comunica cu celălalt prin Întâlniri interioare. Realizarea deplină a convergenței o dă numai comuniunea mea cu celălalt. Aceasta mă Împlinește printr-o empatie reciprocă, dându-mi liniștea și echilibrul interior de care, atât eu, cât și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]