1,595 matches
-
manifestări ale unei persoane Într-o activitate specifică motorie, care se bazează pe conceptul „forță”. În procesul de execuție a acțiunilor motrice, mușchii pot să-și manifeste forța În regimuri diferite: cu micșorarea lungimii sale (regim miometric sau de contracție: Împingerea halterei din poziția culcat pe banca orizontală cu prindere medie sau largă); cu alungirea acestuia (regim pliometric sau redus: genuflexiuni cu haltera pe umeri sau pe piept); fără modificarea lungimii (regim izometric sau de menținere: stând, menținerea halterei cu brațele
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Dar viteza în mișcările integrale complexe, sub raportul coordonării, nu depinde numai de nivelul vitezei, ci și de alte condiții. Iată, de exemplu, la alergare, viteza de deplasare depinde de lungimea pasului, aceasta de lungimea segmentelor și de forța de împingere. Prin urmare, atunci când analizăm viteza mișcărilor integrale, trebuie să pornim de la formele elementare de manifestare a vitezei. * Viteza de reacție Viteza de reacție are la bază intervalul scurs de la momentul aplicării unui stimul supraliminal și până la apariția răspunsului motor voluntar
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
din punct de vedere al coordonării. Corelația directă apare numai în mișcările asemănătoare sub raportul coordonării (de exemplu, îmbunătățirea rezultatului la săritura de pe loc va influența favorabil indicii alergării de viteză, aruncarea greutății etc., aceasta datorită faptului că viteza de împingere în picioare are o contribuție însemnată la realizarea acțiunilor amintite). Într-o mișcare oarecare, viteza de execuție maximă pe care o poate realiza omul, nu este legată numai de nivelul acestei calități, ci ea depinde și de alți factori, cum
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sacrată pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință mai mare de a se colaba dacă tensiunea superficială ar rămâne constantă, deoarece la o rază mai mică aceeași tensiune superficială s ar reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ușor de subminat. Eliminarea terorismului și limitarea protestelor violente erau sarcinile comunității "groțiene"... Invers, implicarea activă a Germaniei în evoluția normelor legale internaționale arată o concepție de apartenență la o comunitate "groțiană" internațională. Lipsa de preocupare a Japoniei pentru consecințele împingerii teroriștilor în afara granițelor și prezența sa internațională în general pasivă este bazată pe o viziune "hobbesiană" a societății statelor". (Katzenstein 1996: 153-4) Deși nu desconsideră în totalitate rolul normelor internaționale în condiționarea identităților și intereselor statelor, Katzenstein atrage atenția asupra
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Dacă reușești să împingi căruciorul și mai repede, copilul devine cât o mașină de masiv... apoi cât un cuirasat... apoi cât o planetă... apoi cât o stea... apoi cât o galaxie. Pe măsură ce copilul crește tot mai mult, eforturile tale de împingere devin tot mai ineficace. În același mod, îți poți imagina că pleci cu o navă spațială și o accelerezi, apropiindu-te din ce în ce mai mult de viteza luminii. Dar după un timp, ea devine mult prea masivă pentru a mai putea avansa
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
în spațiu, accelerația îți modifică și modul de deplasare în timp. Ea poate mări sau micșora viteza de scurgere a timpului. De aceea, când accelerezi un corp - când îl supui unei forțe, ori de natură gravitațională, ori a uneia de împingere a unui uriaș elefant cosmic - îi schimbi mișcarea în spațiu și în timp: în spațiu-timp. Este un concept greu de înțeles, însă calea cea mai ușoară de a-l aborda este prin analogie: spațiul și timpul sunt ca o foaie
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
universul era static, constant și etern. Singura soluție era să „corecteze“ ecuațiile relativității generalizate, astfel încât să oprească distrugerea inevitabilă. Și a făcut acest lucru adăugând o constantă cosmologică, o forță rămasă deocamdată nedetectată, ce se opune forței gravitației. Efectul de împingere al constantei cosmologice avea să contracareze efectul de tracțiune al forței gravitaționale; în loc să se prăbușească, universul putea rămâne într-un echilibru constant și, astfel, nici nu se va comprima, nici nu se va extinde. Dar postularea existenței unei forțe așa
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Este posibil ca și cea mai mare gafă a lui Einstein să nu fie, de fapt, deloc o gafă. Forța misterioasă poate proveni, din nou, din vid. Particulele minuscule aflate într-o continuă agitație în dimensiunea spațiu-timp exercită o ușoară împingere spre exterior, extinzându-i imperceptibil structura. Peste miliarde de ani, viteza de expansiune a universului va fi mult mai mare. Deci soarta lui nu este să ajungă într-un stadiu de mare comprimare, ci să se extindă etern, să se
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sacrată pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință mai mare de a se colaba dacă tensiunea superficială ar rămâne constantă, deoarece la o rază mai mică aceeași tensiune superficială s ar reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a laringelui, deplasarea în sus și posterior a epiglotei peste orificiul laringian și relaxarea sfincterului esofagian superior, ce permite deplasarea bolului alimentar din faringele posterior în esofagul superior. Timpul faringian durează în medie 1-2 secunde, timp
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sacrată pe calea nervilor parasimpatici. Semnalele ascendente medulare care ajung la nivel cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință mai mare de a se colaba dacă tensiunea superficială ar rămâne constantă, deoarece la o rază mai mică aceeași tensiune superficială s ar reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și închiderea completă a glotei. La început glota este închisă sau ușor întredeschisă; presiunea subglotică crește progresiv (de la 4-6 cm H2O în mod normal la peste 20 cm H2O) în urma scăderii volumului cutiei toracice in expir ceea ce are drept consecință împingerea laterală a corzilor vocale. Aerul expirat trece astfel, cu o viteză mare prin glota îngustată determinând vibrația corzilor vocale. Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
vase conductive, arterele terminale și arteriolele sunt vase de rezistență. La rândul lor, venele sunt vase capacitive prin care sângele circulă în regim de joasă presiune. Indiferent de teritoriul vascular, circulația sângelui prin vasele sanguine este dependentă de forța de împingere și deplasare din teritoriul cu presiune înaltă spre cel cu presiune joasă și de rezistența pe care vasele o opun scurgerii lichidiene. Ramificându-se progresiv în ramuri din ce în ce mai mici, arterele realizează o importantă diferență presională între segmentul proximal și cel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În continuare, deglutiția se realizează prin mecanisme neuroreflexe complexe, care fac pentru scurt timp din faringe - organ cu funcții multiple -, o cale adecvată de deplasare a bolului alimentar din gură în esofag și de aici în stomac. Inițiată voluntar de împingerea bolului spre câmpul receptor de la nivelul istmului bucofaringian, deglutiția devine în continuare act pur reflex, coordonat de un centru cu sediu bulbar. La producerea sa participă aproximativ 25 de mușchi de la nivelul faringelui, laringelui și esofagului. Odată declanșată, deglutiția nu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
omul a încercat mereu să-și înăbușe, cruzimea. Dacă teatrul esențial este ca ciuma, scrie Artaud în Teatrul și ciuma, asta nu se datorează faptului că este contagios, ci pentru că, la fel ca ciuma, el este revelația, scoaterea în față, împingerea către exterior, a unui fond de cruzime latentă prin care se localizează în individ sau într-un popor toate posibilitățile perverse ale spiritului (...). El desființează conflictele, scoate la iveală forțele, declanșează posibilitățile, iar dacă aceste forțe și posibilități sunt întunecate
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
timp după sosirea mea la Dachau, am fost pus la comanda unui grup de muncă alcătuit din evrei, care construia un atelier În colțul de nord-vest al taberei. Asta implica umplerea roabelor cu bolovani cântărind până la treizeci de kilograme și Împingerea lor În susul dealului afară din cariera de piatră, până la locul construcției, pe o distanță de câteva sute de metri. Nu toți SS-iștii din Dachau erau niște nenorociți; unii dintre ei erau destul de moderați și reușeau să facă bani conducând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
un fel de surpriză și pentru mine. N-aș fi crezut că a rămas vreunul cinstit. Oricum, proiectantul i-a zis: „Piei din fața mea, Satană“ și exact asta a făcut Geordie al nostru. Miller ridică ambele mâini și mimă o Împingere. Chiar În fața unui 214 care mergea către Westhill. Buf! Logan ridică o sprânceană. Citise despre un individ de la primărie care căzuse sub un autobuz, dar nicăieri nu se sugerase nimic altceva decât că fusese un accident. Săracu’ era acum la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]