756 matches
-
cu vino și cu coniac ( nota bene! În recentul și greoiul comerț socialist incipient, încă nu se lansase, pe atunci, votka sovietică sau alte spirtoase din astea). Turnau voinicii în ei, până când se uitau cu ochii cruciș și li se împleticeau ciubotele. Bucureștenii și mai ales pușlamalele, haimanalele și coconii făceau haz de soldații Victoriei, care lălăiau, hălăduind pe mijlocul străzii, ținându-se de după cap, cu rubașca desbumbată la piept, uitând să-și mai culeagă bonetele căzute în urma lor, pe caldarâm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de stadion avea să le asiste cele mai reușite orgasme, se repeziră pe patul dublu, foarte solid întocmit, în așa fel încât să nu scârțâie. Căzură unul în brațele celuilalt, sărutându-se, mușluindu-se, mușcându-se, trăgându-și hainele de pe ei, împleticindu-se cu înfrigurare în ele, enervându-se și împiedicându-se... Potopind-o în sărutări, Vladimir simți că va urma o noapte frenetică de iubire: își zise că e dispus să se istovească împreună cu ea, deasupra ei, prin ea, sub ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nici măcar unde să doarmă în noaptea aceea. A fost alegerea lui. Câine-san, îi strigă el câinelui bătrân, ghemuit la picioarele lui. Nici câine-san n-are unde dormi, ca și mine. Când a pornit iar, câinele s-a urnit și el, împleticindu-se, în spatele lui. Tușea întruna. — Non, non, câine-san. La revedere! Bătrânul câine și-a înălțat capul și l-a privit fix. Se putea citi ceva înduioșător în ochii lui. Păreau să-l implore pe Gaston să nu plece fără el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
crede lumea. Înțelegi? Pe dos... Ha-ha-ha, ce m-aș distra să se trezească sfintele noastre că trebuie să mestece smoală, la căldurică, iar noi, păcătoșii, salvați, să stăm ca boierii, la vecini! - Mai știi, nea Vasile? Mai știi? Se ridică împleticindu-se, îmi face semn cu degetul la buze: - Șuuuut... mai vorbim, Fănele... *** - Unde-ai umblat pân-acum? Ai băut? Ce-ai băut? - Da, țuică. - Cu cine? - Cu Costache. - Cine mai e și ăsta? - Unchiu-meu. Ți-a trimis o pătură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a Întrebat Gan cu un accent caraghios. În jurul lui se auzea o hărmălaie de voci disparate. — Keiko Kataoka mi-a dat acest număr și aș vrea să ne Întâlnim să discutăm despre domnul Yamamoto, m-am bâlbâit eu, cu limba Împleticindu-mi-se din cauza cocainei. Mă cheamă Miyashita. Nu ne cunoaștem, firește. — Yamamoto... Nu cunosc pe nimeni cu numele ăsta... Keiko Kataoka? Aaaa, dacă e vorba de femeia aia sărită de pe fix care era mereu cu el, atunci trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mine acasă, să vadă și el desenul. Tipul băuse zdravăn, eu însumi îl văzusem înghițind aproape o jumătate de sticlă de rom, dar mergea perfect drept, ca și cum n-ar fi băut decât apă. Mă sprijinea și pe mine, căci mă împleticeam rău de tot. În cele din urmă am ajuns acasă. I-am dat desenul și, în vreme ce el îl examina, am adormit. Când m-am trezit eram singur. Era spre dimineață. M-am uitat pe fereastră și am văzut cum întunericul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
eu în beregata ta, n-o să-ți mai bați joc de mine". Nu mă vedeam decât pe mine însumi dinaintea mea, până când Eleonora a căzut aproape inertă în brațele mele și apoi, cu un ultim efort, s-a smuls și, împleticindu-se, a început să fugă în întuneric. M-am luat după ea, deoarece, dintr-odată, în clipa când ea s-a desprins mi-am dat seama de nebunia mea, vroiam să-i explic. Și, probabil, aș fi ajuns-o dacă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
DĂNILĂ: Las' c-o să-ți placă... Ațin-te numai. (chiuie) U-ta-na-naa! Valea, măi urechilă! Efect sonor adecvat. Codârlic pleacă în fugă) Așa, așa drace, aleargă pân' ți-i prăpădi limba pe drum! (Pauza de rigoare. Codârlic revine, suflă greu, se împleticește) CODÂRLIC: Măi, da' sprinten și sprințăroi copil mai ai, drept să-ți spun! Când aproape-aproape să pun mâna pe dânsul, odată a cotigit-o și să te duci, duluță! Prinde orbul, scoate-i ochii! Era să plesnească rânza în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mai vrea să intre-n Partidu’ cu Sticla-n Mână. Semnul electoral - bețivul. Sloganul - merg pe gard, de drum mă țin, de la beat cârciumă vin! Doamna l-a privit cu lejeră tristețe, dar nu pentru că ar fi anticipat revenirea constant Împleticită la domiciliul conjugal. Păi, Gore dragă, Îți dai seama că bărbații ar sta numai la sediul partidului, iar soațele lor le-ar da cu carnetele de partid În cap, nu? Ar crește rata divorțurilor, rata capetelor sparte, rata violenței conjugale
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
nu-l văzuseră Încă la casa albă și, cum pierduseră legătura cu navi sil, că și la ei mai cade semnalul, au zis să nu piardă timpul. Hilari era cu mâna la gură pentru că urmărea scena În care i se Împleticea prințului limba În fața microfonului - bă, da` ce film, plângi la el și pe urmă te bâlbâi! -, iar ea și-a adus aminte de clinton și de aia mică de sub birou, leuinschi. Stagiara de i-au băgat-o serviciile pe sub nas
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dimineață recolta era tot mai abundentă. Din a patra zi, șobolanii au început să iasă și să moară în grupuri. De prin cotloane, de prin subsoluri, de prin pivnițe, de prin gurile de canal, urcau în lungi șiruri care se împleticeau, se clătinau la lumină, se răsuceau pe loc și mureau aproape de oameni. Noaptea, pe culoare sau pe ulițe se auzea distinct micul lor chițcăit de agonie. Dimineața, în mahalale, îi găseai întinși, prin aceleași rigole, cu o mică floare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
depunea pentru ca s-o aducă la perfecțiune era pentru el foarte anevoioasă. "Seri, săptămâni întregi asupra unui cuvânt... și uneori asupra unei simple conjuncții". Aici, Grand se opri și îl apucă pe medic de un nasture al paltonului. Cuvintele ieșeau împleticindu-se din gura lui din care lipseau câțiva dinți. \ VREAU SĂ MĂ ÎNȚELEGEȚI, DOMNULE DOCTOR. LA NEVOIE ESTE DESTUL DE UȘOR SĂ ALEGI ÎNTRE DAR ȘI ȘI. ESTE ÎNSĂ MAI GREU SĂ OPTEZI ÎNTRE ȘI ȘI APOI. DIFICULTATEA CREȘTE CU APOI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
a suflat-o de sub nas. Dumnezeule, era atât de băgăcios! De-abia așteptam să se întoarcă la LA, unde-i era locul, alături de ceilalți regizori tipicari, obsedați să controleze ei totul. Dintr-odată, mi-a venit să vomit. M-am împleticit până la baie. Vă scutesc de amănunte. Situația nu s-a îmbunătățit deloc în cursul zilei. Julie a fost încântată de toate lucrurile pe care i le-am lăsat prin testament și m-a întrebat dacă n-ar putea să beneficieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
are nici un rost să mă mai prefac. Știe că n-am făcut curat în nici o casă în viața mea. Ai dreptate, recunosc în cele din urmă. N-am știut. În clipa în care mă dau jos de pe scaun mi se împleticesc picioarele de oboseală. Mă apuc de polița căminului, încercând să-mi îndrept capul. — Ar trebui să iei o pauză, spune Nathaniel ferm. Te-am văzut, ai muncit toată ziua. Ai mâncat ceva ? — N-am avut timp. Mă las să cad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mulțumesc, adaug către Ketterman, că m-ați ascultat. Sunteți singurul care a făcut-o. — Ne refuzi oferta ? spune Oliver Swan bulversat. — Da, vă refuz oferta. Ridic din umeri a scuze. Îmi pare rău. La reveredere. Pornesc spre ieșire cu picioarele împleticindu-mi-se. Și cu fluturi în stomac. I-am refuzat. Am refuzat statutul de partener senior la Carter Spink. Oare ce-o să zică mama ? La simplul gând îmi vine să izbucnesc într-un râs isteric. Sunt prea tensionată ca să aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
încă în transă. Tocmai am citit promisiunea Sephora. E... e, pur și simplu, foarte frumos spus. — Păi... OK, zice individul și se uită la mine suspicios. Vă doresc o zi bună. Dau din cap, apoi plec cu un mers relativ împleticit spre un șir de sticluțe cu lacuri de unghii, cu nume ca Inteligență Cosmică și Vis Lucid. Mă uit la produsele expuse, copleșită de emoție. Aceste sticluțe îmi vorbesc. Îmi spun că, dacă îmi vopsesc unghiile în culoarea potrivită, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
să spunem lucrurilor pe nume. Aia n‑am fost niciodată eu, nu‑i așa? Rămânem aici ore întregi. Dansăm pe muzică de jazz, mâncăm înghețată din fructele pasiunii și vorbim despre orice, în afară de muncă. Ne întoarcem la hotel râzând și împleticindu‑ne ușor, iar mâna lui Luke își croiește cu îndemânare loc sub rochia mea. — Domnișoară Bloomwood, zice recepționerul când trecem de tejghea. Aveți un mesaj, să o sunați pe Susan Cleath‑Stuart la Londra. La orice oră vă întoarceți. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
totală în exterior, dar când vor ajunge la ascensor îi voi vedea. ― De acord. Ea judeca repede, cu furie. Unele din gândurile ei l-ar fi surprins pe ofițerul științific, așa cum o surprindeau și pe ea. ― Ce direcție? Dallas se împleticea, încercând să distingă prin praf contururile navei. Cu capul, Lambert arătă spre stânga: ― Pe acolo, cred. Spre trenul de aterizare. Ascensorul trebuie să fie imediat după. Își reluă marșul, regăsind pe ultimii metri un plus de energie. Erau să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
drumuri! ― Bine-nțeles. Își ridică iarăși povara. În intercomul lăsat deschis se auzi o voce. ― Fir-ar să fie. Jones! Vino, motănel, vino... vino la mama, pisoi. Tonul se voia liniștitor și alintător, dar Lambert sesiza perfect exasperarea lui Ripley. Împleticindu-se din cauza istovirii, Parker ajunse în fața cutiei de provizii 2. Lambert îi puse în brațe cutiile cu cu hrană pe care le scosese din frigider. Pe cât îi stătea în putință, ea alegea cutiile de conserve. Gândul că va trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
va fi primit cu bombăneli. Încă o confirmare că nu s-a schimbat, e același, toate la locul lor. Toate la locul lor, dulcissime, putem porni. Reîncepem, amantissime, reîncepem. Sunetul repetat al soneriei. Nu, nu e soneria. Suna telefonul. Se împleticește între scaun și masă, să apuce receptorul. — Toma. Toma e numele meu... Glas ezitant, apoi tăcere. Da, își amintea vocea, își amintea și numele celui care încercase de câteva ori să intre în vorbă cu el. Un tânăr politicos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îl îneacă reci; Îi răsunau blestemele de veci A mamei, numai șoapte fără glas, El o simțea venind cu pas de pas Pe urmă lui, el o vedea plângând Cu degetul spre dânsul arătând ‐ și‐atunci d‐ atâtea gânduri abătut, Împleticindu‐ se, el a căzut În drum, ținându‐ și talismanul strâns La piept. și‐un glas amestecat cu plâns A răsărit atunci înduioșat și plin de‐ o milă dulce l‐ a‐ntrebat: « Tu te‐ai lovit, iubitul meu? Să‐ mi spui
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
în spatele meu, Din lipsè de alte probe valabile, singurul meu argument în favoarea acestei deducții este chiar elanul turbat cu care cetèțeanul se aruncè înspre mine, Dar, apreciind eronat distanță la care mè aflu eu, bețivul nu face decât sè cadè, împleticindu-se, pește masă din spatele cèreia, așezat pe scaun, urmèream curios întreaga scenè, Te omor! strigè el, Matei, luat prin surprindere, abia reușește sè se fereascè de atacul lui și, sèrind în picioare, se lipește cu spatele de perete, așteptând ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mână. E o tigaie. Niciodată până acum n-am mai văzut pe cineva lovit sau lovind cu o tigaie, în afară de personajele din desenele animate de sâmbăta dimineața. Sună cam așa: „Bang!“ și cred că doare de mama focului. Ben se împleticește, se împiedică de treptele de sus și cade grămadă pe iarbă, în timp ce femeia aleargă spre Jennifer. Ar putea fi atlet profesionist cotoroanța asta: țâșnește de pe scări ca din standurile de pornire în cursa de alergări. Ajunge la Jennifer atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
să zică așa ceva cu atâta convingere. Sau dacă preferați să stați și să împărtășiți soarta celui mai înalt în grad dintre voi... eu n-am nimic împotrivă, zisei cu prefăcută sete. Se uitară unul la altul și dădură să plece, împleticindu-se. François, condu-i afară pe acești "domni". N-am vrea să-i găsim împușcați de colegii noștri de pe hol. Cel din fața mea, care purta Rombul Argintiu, stătea ca o statuie. Nu îndrăznea să respire, nici măcar să clipească. Ceilalți doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
cam de douăzeci de kilograme, cu o pată albă vizibilă în blană, deasupra urechii. Hagar nu-l mai văzuse de săptămâni întregi. Hagar le făcu semn celorlalți să păstreze tăcerea și înaintă pe cărare. Turiștii stăteau aproape în spatele lui acum, împleticindu-se și lovindu-se unii de ceilalți, agitați. — Șșșșt! șuieră el. — Care-i problema? zise unul. Credeam că ăsta este un sanctuar. — Sssst! — Dar ei sunt protejați aici ... — Sssst! Hagar avea nevoie de liniște. Băgă mâna în buzunar și apăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]