1,649 matches
-
ca și coridoarele, unde găseai mâncare gătită în oale mari și tăiată în bucăți greu de digerat împănate cu müsli sau linte. M-am gândit că mai bine nu. I-a m întors spatele zâmbind bucătarului cu șorț și cozi împletite, m-am întors la coridorul în care se simțea curentul și am urcat pe scări. La jumătatea lor era un semn care-mi arăta că sunt în direcția cea bună către bar. Era mană cerească. Am mărit pasul și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cum o voi îndepărta? Cine mă va învăța? Cine mă va ajuta? Dar am oare, într-adevăr, nevoie de ajutor? Gândesc astfel după ce, dimineață, la plecare, am văzut la tobogan o poșetă. Din mușama maro, cu o toartă din ață împletită, cu o cataramă mare, gălbuie pe o latură și cu un buzunăraș cu fermoar pe cealaltă. Pe fața cu catarama erau două benzi albe verticale, de-o parte și de alta a închizătorii. O poșetă stupidă, ca de altfel majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o mare compozitoare și interpreta pentru Sophie mici piese pe care le compunea imitînd motive din Grieg și Schumann, nu fără o anumită ingeniozitate. Domnul Valls, convins că femeile nu sînt În stare că compună altceva decît ciorapi și cergi Împletite, vedea totuși cu ochi buni ideea că fiică-sa putea deveni o competentă interpretă a claviaturii, Întrucît plănuia să o mărite cu vreun moștenitor dintr-o familie bună și știa că oamenii rafinați apreciau, la fetele bune de măritiș, anumite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
diverse orificii...” „Sunteți pervers” spuse medicul. „Nu trebuie să excludem nici una dintre variante”, căzu pe gânduri inginerul. „În materie de sex sau de hazard totu-i posibil, nu-i așa?!” i se adresă el domnișoarei Lily. Aranjându-și pe sâni coronițele Împletite din flori și fructe, femeia râse, aruncând În ei cu bobițe de struguri. „Vezi”, zise Satanovski... „În fond”, continuă el, „În trei, jocul erotic Începe să prindă miză... În doi, orice ai face, până la urmă intervine plictiseala de rigoare. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o baie comunală (În construcție) și, auziți, ... un chioșc pentru ședințe de vară (!). Acesta din urmă se află chiar În curtea sediului. Pentru completarea cadrului, voi preciza că prin unele curți din sat am mai văzut câteva coșare de nuiele (Împletite, cu nimic deosebite de cele de la Muzeul Satului) și că biserica de aici este pictată de Tattarescu. (Se spune despre el că a pictat zeci de biserici.) În currtea zăbrelită cu garduri de fier forjat a grădiniței de copii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
aminti ce oră e. Iese În fața căminului, Își băgă mâinile În buzunare și ridică umerii până lângă urechi În speranța că Îi va trece frigul. Privirea lui se plimbă cu indiferență peste curtea murdară a căminelor, peste gardul de sârmă Împletită, peste coșul cantinei prin care iese un fum subțirel, peste celelalte trei cămine, unul de băieți și două de fete, Își imaginează că și colegii lui de acolo se ocupă cam de aceleași lucruri la ora asta, Își amintește brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mici de lemn potrivite din bardă și dispuse precum țiglele pe o casă. Fereastra dinspre stradă Închisă. Prin ea se văd totuși perdelele Înflorate țesute În război de mâna bătrânei. Fântâna cu cumpănă În dreapta intrării În curte. Gardul de nuiele Împletite se oprește În ghizdul de ciment plin de mușchi, astfel că jumătate din fântână se află În curte și jumătate afară. Găleata e plină și se reazemă de ghizd. Grințu se oprește să bea apă. S-ar zice că intenționează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sunt mititel!” Amuzate, cu râs zglobiu și vesel, copilele îi răspunseră: Poftim! Ia pe ales! Măi omule, lasă copiii în pace! Nu ți-am făcut eu colaci? Uite acolo, pufoși și proaspeți! spuse mama, arătându-i un coș cu colaci împletiți frumos în trei, împrejmuiți cu câte o șuviță de jur împrejur și ornați fiecare cu câte o floare, o frunză, un porumbel, modelate cu măiestrie de mâinile mamei din același aluat din care au fost făcuți și colacii. Taci, măi
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
ai. — Nu? Atunci ce părere ai de Bazaar? Întrebă Will. —Will... m-am uitat În jos la pantofii mei fără toc urâți și murdari și apoi din nou la el. Poate că progresasem de la etapa Birkenstock 1 și a codițelor Împletite, dar Încă eram cufundată cu totul În lumea post-facultate a garderobei de serviciu de tip Ann Taylor. —Ah, nu te mai lamenta, scumpo. O să găsești ceva. Ține minte, ești Întotdeauna bine-venită să lucrezi cu mine, știi tu. Asta dacă chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
examinare mai atentă, se dovedește că biserica a fost transformată în casă. Deși cam toți pereții de noroi s-au cam dărâmat, partea unde se afla cândva altarul a fost reparată și găurile din acoperiș au fost astupate cu trestie împletită. Restul perimetrului a devenit un fel de curte, cu un cuptor, mai multe oale și o bicicletă veche într-un colț, cu lanțul ruginit, legată cu un nod solid. — Hei! strigă profesorul prin ușă. Din interior se aude cum tușește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
care să-i educe copiii. Manciurienii au adoptat, de asemenea, portul chinezesc. Singurul lucru care a rămas manciurian a fost felul în care își purtau părul. Împăratul avea partea din față a capului rasă și o coadă de păr negru, împletită ca o funie, care îi atârna pe spate. Împărăteasa își purta părul cu o margine subțire neagră prinsă în vârful capului, pe care erau etalate podoabe. Bunicii din partea mamei au fost crescuți în religia ch’an - sau zen -, o combinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
reprezintă un titlu și un rang. Ru înseamnă „cum“, iar yi înseamnă „dorești“; ruyi înseamnă „tot ce dorești“. Împăratul Hsien Feng ia de pe tavă un ruyi și pășește spre noi. Acest ruyi e din lac auriu sculptat cu trei bujori împletiți. Îmi țin în continuare răsuflarea, dar nu-mi mai este teamă. Indiferent ce fel de ruyi voi primi, mama va fi mândră mâine. Va fi soacra Fiului Cerului, iar frații mei vor fi rude imperiale! Regret numai că tata n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și gât au mărgele din sâmburi de fructe, ce zornăie. Au clopoței legați de membre. De gât și mijloc le atârnă tobe de diferite mărimi. Fiecare are la spate o „coadă“ lungă de trei picioare făcută din fâșii de piele împletite. Când încep să danseze, fac cerc în jurul meu. Gura le miroase a usturoi. Cântă îmitând sunete de animale. N-am mai văzut niciodată un dans atât de răvășitor. Femeile se află mai tot timpul în poziție ghemuită, iar. „cozile“ lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu asta!” și-mi azvârlea crăcanul pocit ca vai de el. Mi-era rușine să-i spun că tot de la ei Îl cumpărasem. „Ia uite marfă aici!” zicea, Întinzându-mi o armă ca lumea, țeapănă, cu mânerul Împodobit cu liță Împletită. N-aveam bani destui pentru o asemenea cumpărătură importantă și mă necăjeam. Dar prietenul meu Îmi făgăduia că n-o să-mi ia un ban În plus față de cât Îl costaseră materialele. Ca să Închei afacerea cât mai repede și ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
potcovesc și pe ăia) și cu ele a rămas. Între timp, până s-a Întors el În sat, Tatapopii vânduse deja la toți căruțașii, după ce adusese nenorocitele alea de cuie dintr-un oraș de la munte, de unde cumpăra de obicei sârmă Împletită, tablă și fier-beton. Chiar dacă Îl dorea pe fiu-său popă, mare credincios nu se arăta și avea păcate prea destule: cel mai vestit dintre ele era că ținea două neveste. Una cu acte, cu care făcuse băiatul, ailaltă fără. Amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și de soare, rânjea casa. În alt rând, pe Plocon se ivi un chip bărbos, vesel, dar și nedumerit. Omul ședea la o masă Încărcată din belșug și Înălța bucuros către nu se știe cine o damigeană Îmbrăcată În răchită Împletită. În jurul lui ploua cu bani. De-a stânga și de-a dreapta omului stăteau doi jandarmi: unul dădea să-l Împungă cu baioneta de la armă, iar celălalt Îl pocnea În cap pe petrecăreț cu o bâtă scurtă și groasă. Povestea acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de albanez ungur și țigan - avea să-și omoare nevasta după ce, În fața ei, le tăiase gâturile celor trei copii cu un cuțit lung pe care, la sfârșit, și-l Înfipsese În inimă, cu o nemaiîntâlnită ușurare sufletească), fotoliul de răchită Împletită din care obișnuiam a contempla lumea cu ochii Închiși - prieten drag, și el, ce-mi ocrotea odihna trupului și nestarea minții și a sufletului -, un butoi cu doagă de stejar În care se găseau douăzeci și cinci de vedre de vin curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
desenate un fel de valuri Înspumate de mare. Deși era potopit de emoția unei atât de grele alegeri, mergea Încruntat și foarte grav, pipăia ca un cunoscător materialul din care erau făcute niște fuste, ceruse o pereche de șosete cenușii, Împletite grosolan, așa cum văzuse Într-un străvechi sertar al unui dulap șchiop din odaia bunicii sale bune. Deasupra dulapului cu lemnul găurit de cari era așezat la loc de cinste, lângă o icoană care Îl Înfățișa pe Iisus rugându-se pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pătrunjel și mărar, caise, piersici, usturoi, castraveți, de asfaltul veșnic ud, de grătarul care răspândea fum gros de cârnați fripți, de vrăbiile care cuibăreau și se gâlceveau zgomotos sub acoperișul pieței. De cu seară Își pregătise coșul Înalt, din nuiele Împletite: pusese În el, potrivindu-i cu grijă, pepenii galbeni și, ca să-i ferească de zdruncinături și lovituri, presărase printre ei paie de grâu. Degeaba se străduise fiul său, preotul, să-l convingă că biletele de autobuz și taxa pieței aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vrea iepuroiului care se zbătuse amarnic și care, căzut la pământ, o luase la picior prin grădina de legume ce nu se vădea, la rându-i, decât o cușcă mai mare, așa Îngrădită cum era de un gard din sârmă Împletită. Primarul intrase, Închisese În urma lui portița și se apucase să-l fugărească pe evadat. Dărâmase vrejuri de roșii, călcase În picioare vinete, ardei și straturi de cartofi, făcuse una cu pământul cuiburi de fasole. Diavolescul animal nu se lăsa prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ce mă face parte, îți trec viața și‐ mi închei o moarte. 322 în pretutindenele nostru au apus la dreapta și la stânga, jos ori sus, te miști, mă mișc, trăim fără soroc dulceața seacă‐a stărilor pe loc ... Ni‐ s împletite viețile ‐ odgon întins între fregată și ponton, în care, prin furtuni, nu este chip să ni se‐ ascundă boaba de nisip. Urcăm în amintiri ori coborâm, Dăm de veninu‐ aceluiași tărâm de fericire ‐ închisă în săruturi, ca‐peste‐ o floare
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
seniori ca Otomo, Omura, Arima și Ito. În ultima vreme, deveniseră tot mai influențați de cultura europeană. Nobunaga accepta, cu recunoștință, tot ceea ce se aducea din Europa - arme de foc, praf de pușcă, telescopuri, doctorii și echipamente medicale, pielărie, produse împletite și vopsite, obiecte de uz zilnic. Era deosebit de entuziasmat - și chiar dornic de a le avea și el - în fața inovațiilor din medicină, din astronomie și din știința militară. Totuși, existau două lucruri pe care nu le putea înțelege cu nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
replică Shinroku. — Te-ai putut întâlni cu el? A ieșit totul bine? Inamicul are deja iscoade foarte vigilente, dar l-am putut întâlni pe Seniorul Shogen. Ce intenții are? — Le am scrise într-o scrisoare. Căută în pălăria de răchită împletită și smulse capătul șnurului. O scrisoare care fusese lipită dedesubt îi căzu în poală. Shinroku netezi scrisoarea și o puse în mâna seniorului său. Yasumasa studie, un timp, plicul. Da, este fără îndoială scrisul lui Shogen, dar e adresată fratelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
la Trei Ierarhi, planul bisericii comportă o tindă de formă dreptunghiulară, înaltă și luminată de două ferestre mari cu menouri, plasate în peretele apusean, are două bolți sferice așezate pe pandantivi, fixați pe arcuri de piatră în formă de brâu împletit și sprijinit pe console frumos profilate; pridvorul are două intrări laterale. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea se văd în arhitectura din Moldova și influențe muntenești. La Hlincea 1586-1587, Aroneanu 1594, Galata 1584 apar
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
originea în faptul că nu s-au prevăzut pe pereții sălii nervuri semicirculare care să le fie alipite. Cele două coloane de susținere ale bolților sunt din piatră și de secțiune octogonală; la jumătatea lor sunt decorate cu un brâu împletit moldovenesc; îmbinările fusului octogonal cu baza și cu capitelul, ambele de formă pătrată, se fac într-un chip ingenios și original, fiind marcate prin console care, sub capitel, sunt frumos ornate. Deasupra capitelului iau naștere cele opt nervuri de piatră
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]