1,363 matches
-
cu vii și loc de hrană îndestul, respectiv terenul de la hotarul satelor Oțelești și Antohești, teren ce se întinde până la Râpa Rotarului. Între moșiile satelor învecinate se aflau hotarele, marcate cu pietre de hotar, care erau niște grămezi de pământ împrejmuite cu gard rotund de nuiele sau copaci, stâlpi de lemn, drumuri, cursuri de apă sau alte semne. Între proprietari, hotarele erau marcate cu mușuroaie, copaci sau cu o creastă de pământ. Încălcarea acestora de către megieși constituia prilej de gâlceavă sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
primăverii și până toamna târziu, localnicii pregăteau hrana oamenilor și a animalelor într-o bucătărie de vară, la o sobă tencuită cu lut galben dispusă sub un acoperiș sprijinit în patru pari. Foarte puține dintre gospodăriile sătenilor mai sunt astăzi împrejmuite cu garduri din nuiele de pădure sau cu lozie, împletite în modele diverse: coasta vacii, coada rândunicii, comune sau simple. Gospodăriile din ziua de azi au garduri din scânduri, decupate în diferite modele sau din plase de beton cu fier
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu cititorii, boxele de sute de megawați ale Expoziției de modă „Letnii stil’ VARA -98” prin care organizatorii - între două reprize muzicale - își invitau eventualii vizitatori exclusiv în limba rusă. Am avut impresia că mica sală de lectură a bibliotecii, împrejmuită cu standuri pline cu carte românească, încerca în zadar să reziste asediului sonor de afară, ca o mică redută în fața unui inamic covârșitor. Întâmplarea, destul de jenantă pentru gazde, nu se datora, așa cum aveam să aflu, unei nefericite și accidentale suprapuneri
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sfârșitul memoriilor sale. Cităm în continuare câteva definiții ale unor termeni de lagăr mai des întâlniți la Soljenițîn, formulate de Panin: "cumătru cekist, supraveghetor în lagăr", "vagon, vagonka pat lat de scânduri, destinat pentru patru persoane", "zona porțiune a lagărului, împrejmuită cu sârmă ghimpată", "termen totalitatea anilor petrecuți în detenție, conform unei sentințe"143. În textele literare ale lui Soljenițîn, apar frecvent, pe lângă termenii specifici lagărului, cuvinte din argoul propriu-zis. Lui Ivan Denisovici Șuhov ca exponent al deținuților îi este atribuit
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
decât zidul; pomana ne eliberează mai ușor decât violența; rugăciunea rănește mai mult decât săgeata. În realitate, săgeata rănește dușmanul atunci când e aproape, rugăciunea chiar și atunci când e departe. Adresându-se credincioșilor săi, episcopul torinez le spunea că orașele se împrejmuiesc de întărituri pentru a se apăra de asalturile dușmanilor, iar creștinii sunt bine înarmați împotriva dușmanilor sufletului lor, numai dacă posedă într-adevăr fortificații inexpugnabile. Nici un oraș nu se poate apăra cu propriile ziduri, dacă cetățenii săi nu îl apără
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dus la Legația germană din Sofia unde a fost ascuns o bună perioadă de timp. Ulterior, cu un pașaport fals și pe rută ocolitoare (prin Iugoslavia și Banatul sârbesc), a fost trimis în Germania, unde a fost cazat în vile împrejmuite cu sârmă ghimpată și sub paza Gestapoului. Relevant este faptul că serviciile românești nu erau intimidate de presiunile germane. Un exemplu în acest sens este cazul grupului Valeriu (Rică) Georgescu, ginerele lui Sever Bocu (unul dintre fruntașii țărăniști și apropiat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
oameni luaseră atunci lopețile în mâinile lor mari de oameni ai pământului și l-au îngropat acolo pe locul unde căzuse, cioplindu-i o cruce puternică de stejar, apoi după câteva zile a apărut și un gărduleț de lemn care împrejmuiau cei doi metri pătrați, rămași acum doar pentru fostul ostaș. Niță îl întrebase atunci pe tată-l său. „Și cum nu se știe măcar din ce țară era?” iar tatăl său urmă cu vocea domoală: „Să știi că toți oamenii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
simultan, și-au îndreptat privirile spre geamul deschis, prin care se putea vedea gara, ca să observe măcar o clipă locul unde îl vor putea găsi în viitor pe tovarășul lor de călătorie. Gara părea îngrijită, curată, cu ronduri de flori împrejmuite cu garduri vii și destul de populată. Din întregul tren au coborât nu mai mult de șapte-opt persoane, printre care și Florin cu mama lui, și de urcat au urcat parcă ceva mai mulți. Comuna pare foarte drăguță, după toate probabilitățile
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu o arhitectură specifică acelui scurt răgaz interbelic de relativă pace, cu o curte spațioasă la stânga, în partea opusă un lot școlar suficient de mare, iar în față o încântătoare grădină cu flori diferite, printre care și trandafiri altoiți, toate împrejmuite cu gard nou din scânduri de brad fasonat și vopsit proaspăt în verde închis, ce contrastau în mod vizibil cu situația de vizavi. Se observa de la bun început că școala era condusă de oameni pricepuți și harnici. Chiar în poarta
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
autoportret ca următorul un fel de altorelief memorabil: Albina-i mai străveche pe pământ Și mai destoinică și milenară Eu am venit stângaciul mai târziu Și-n loc de aripi m-am lipit de țară Și stau aici de munți împrejmuit Abia întors cu fața către stele Și de-am ajuns cu fruntea la izvor Socot norocul pribegiei mele. Cuibul sărac în care odihnesc Cu pruncii mei și-o brumă de muiere. E aici o împăcare horațiană, solară. E, totodată, un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fi evaluat. În același timp, familiile care se instalează în periurban invocă adesea, printre primele motive ale deciziei lor, dorința de a trăi într-un mediu lipsit de riscuri. Simultan cu proliferarea societăților de pază și securitate, a incintelor care împrejmuiesc proprietatea și a câinilor de pază, se intensifică și sentimentul de a fi amenințat de ceilalți. În acest context, bunăstarea nu mai poate fi concepută în zilele noastre fără un sistem de securizare. Viața socială și individuală este redesenată nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
machete, pentru că nici animalele și nici mașinile agricole nu pot intra să lucreze acest tip de pământ. În aceste mici grădini, huamilera sau huamilero (agricultoarea sau agricultorul) și familia sa cultivă porumb, fasole, dovlecei și dovleci, pentru subzistență. Huamiles sunt împrejmuite de diferite specii de cactuși sau de pomi fructiferi și de plante medicinale, toate aceastea fiind, de asemenea, sursă de hrană pentru familie. Statul nu are nici un fel de programe pentru acest mod tradițional de producție și, drept rezultat, nu
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
agricultori sunt mai independenți decât cei din Las Tablas sau Las Parangueos. În huamiles, bărbații, femeile, copiii și chiar și bătrânii petrec multe ore pe zi și multe zile pe an la câmp, cultivând pământul, curățându-l, ridicând căpițe și împrejmuindu-le cu pietre sau culegând plante medicinale ori semințe și fructe. Aici mănâncă, aici dorm în timpul zilei, aici își hrănesc caprele, ba uneori fac și dragoste tot în câmp. Legătura lor cu pământul este foarte strânsă, iar copiii învață de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
est satul D., comuna M. Sub clădirea propriu zisă se află un beci lung de 60 metri. În partea de răsărit mănăstirea are două fântâni pentru apă: una în interiorul zidului și alta în afară; nu are lumină electrică. Mănăstirea este împrejmuită cu un zid de piatră înalt de 2 m, care necesită reparații. Interiorul mănăstirii are o suprafață de 800 m2, iar restul de 44 ha aparține GAS-ului. [...] Mănăstirea poate adăposti cca 220 persoane. În urmă cu 60 de ani
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
lui; șloculț interior nu diferă În nici un fel de spațiu, Însă, câteodată, Îl luăm șdrept loculț exterior, sau drept suprafața care Înconjoară nemijlocit lucrul așezat, (de remarcat că prin suprafață, nu trebuie să se Înțeleagă o parte a corpului care Împrejmuiește, ci doar limita care se găsește Între corpul care Înconjoară și cel care este Înconjurat, și care nu este altceva decât un mod sau un aspect), ci mai degrabă drept suprafață În general, care nu este partea unui corp mai
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Copil al unei rase nobile și bătrâne ... în el se petrecea lupta decisivă între flacăra celei mai înalte vieți și germenul distrugerii finale a rasei geniul cu nebunia" scria Caragiale. Cel ce trăise în istorie și crease istorie este acum împrejmuit de neant. Omul de pasiune, al iubirii integrale și absolute, fie că e vorba de femeie sau de patrie, este în cădere liberă. Viața pasională ce născuse o operă vie, vitală prin magicul sentiment simultan al trecutului, prezentului și viitorului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de alun, ce spre toamnă cînd alunele sînt coapte, freamătă de gălăgia copiilor care vin să le culeagă și a veverițelor ce se strîng aici din toate colțurile pădurii. Depresiunea coboară În pantă ușoară În matca Lupoița-Lupoaia. Ultimul deal ce Împrejmuiește terenul satului, vine dinspre nord, de la VÎrtopul Gorjului, și intră În hotarul satului Lupoaia, la locul numit „ Groapa Lupilor ” de unde se bifurcă; un deal se Întinde Înspre sud, sprijindu- se pe șoseau Motru-Baia de Aramă și se termină, cu un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Din 7 septembrie 1931 este numit ca preot titular Virgil Mărășescu. A păstorit pînă În 5 iulie 1959 cînd din motive speciale a Întrerupt serviciul. O dată transferat În parohia Lupoaia, prima grije a preotului Virgil Mărășescu, a fost de a Împrejmui biserica și cimitirul. În 1938 din inițiativa preotului Virgil Mărășescu, s-a construit fîntîna din locul numit ,, prigoroiu ” , În cinstea și amintirea eroilor din comună. Cutremurul din 1941 a agravat starea bisericii Lupoaia. Pentru a preîntîmpina prăbușirea s-au făcut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Item 3: Desenează figurile geometrice care admit axe de simetrie. Scrie în dreptul fiecăreia câte axe de simetrie admite Item 4: Stabilește asemănările și deosebirile dintre pătrat și dreptunghi: Item 5: Rezolvați problema: Un lot agricol în formă de dreptunghi este împrejmuit cu 3 rânduri de sârmă. Știind că lungimea lotului are 42m iar lățimea reprezintă o treime din lungime, aflați câți metri de sârmă s-au folosit la împrejmuirea lotului agricol respectiv. Rezultatele înregistrate la proba de evaluare sumativă au fost
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
intrat în biserica unui martir ca să mă închin și am văzut o femeie iubitoare de Dumnezeu ce părea văduvă după hainele pe care le purta și care era însoțită de slujitori și slujitoare. Ținându-se de grilajul de fier ce împrejmuia locul unde se afla mucenicul, îi spunea cu putere: <<Mai părăsit, Doamne, ai milă de mine, Stăpâne iubit!>>, și striga atât de tare încât din cauza vocii și a plânsetelor acesteia a trebuit să părăsesc rugăciunea și să am grijă de
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
intrat în biserica unui martir ca să mă închin și am văzut o femeie iubitoare de Dumnezeu ce părea văduvă după hainele pe care le purta și care era însoțită de slujitori și slujitoare. Ținându-se de grilajul de fier ce împrejmuia locul unde se afla mucenicul, îi spunea cu putere: <<Mai părăsit, Doamne, ai milă de mine, Stăpâne iubit!>>, și striga atât de tare încât din cauza vocii și a plânsetelor acesteia a trebuit să părăsesc rugăciunea și să am grijă de
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
despre capitala țării, supusă aceluiași proces înnoitor, imaginea surprinsă de el într-un veritabil "stop-cadru" din anul 1840 este la fel de sugestivă: "Iașii însuși spune Alecu Russo este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
De multă vreme deja ca să nu spunem dintotdeauna ființa socială nu se mai află în prezența imediată a realității, cunoașterea sa trecînd prin limbaj, ceea ce face ca, potrivit lui Ernst Cassirer, "ea să se întrețină constant cu ea însăși. S-a împrejmuit în așa măsură de forme lingvistice, de imagini artistice, de simboluri mitice, de rituri religioase, încît nu poate vedea și cunoaște nimic fără interpunerea acestui element mediator artificial" (Essai sur l'homme, 1975). Cultura est un ansamblu complex de reprezentări
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
3). Se vor strânge și înhuma toate cadavrele eroilor ce s’ar mai găsi pe raza județului Vaslui. 4). Se vor amenaja și orna cimitirele îngrijindu-le cu cea mai mare atenție: să se pună cruci unde trebuie, să se împrejmuiască cimitirele, să se planteze eventual pomi, să se amenajeze alei, etc. Pentru Eroii identificați ne veți înainta tabele nominale în 2 exemplare și o schiță sau fotografie cu cimitirele respective, fiind cerute de către Ministerul de Război. Termen de executare, până la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
devenise totuși un oraș-provincie. Rămăsese un oraș-capitală, păstrîndu-și rețelele de trenuri U-bahn și S-bahn, biblioteca și cea dintîi orchestră a lumii. Însă era o capitală-oază fără suburbii ori periferie, fără un ținut interior, fără ținut, chiar. Orașul din Vest era împrejmuit de Zid. Părea a fi prizonier. El era însă Orașul liber, deoarece țara ce-l ținea îngrădit era ea însăși prizonieră. Germania de Est era cea care devenise prizonieră odată cu închiderea Berlinului de Vest, iar orașul își găsea astfel viața
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]