1,104 matches
-
neposesoare de arme nucleare devine tot mai profundă. La aceasta contribuie în mod deosebit faptul că puterile nucleare nu și-au onorat o obligație fundamentală înscrisă în tratat: aceea de a desfășura negocieri cu bună credință conducând la încetarea cursei înarmărilor nucleare, adoptarea unor măsuri efective de dezarmare nucleară și elaborarea unui tratat de dezarmare generală și completă. Semnatarul rândurilor de față nu intenționează să procedeze la o examinare a situației create, care este realmente îngrijorătoare. O analiză critică a crizei
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în "Clubul puterilor nucleare" din care făceau parte Statele Unite, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franța. Din acel moment, toți cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate posedau arma nucleară, încheindu-se astfel ceea ce poate fi considerat drept primul ciclu al înarmărilor nucleare. În ceea ce privește atitudinea Franței față de acordul parțial, ea a fost exprimată de președintele Charles de Gaulle la conferința sa de presă din 29 iulie 1963. Calificând tratatul drept "satisfăcător în sine", șeful statului francez a subliniat însă că acesta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Delegațiile celor opt state au introdus în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, la 19 august 1966, un memorandum comun prin care se cerea ca tratatul de neproliferare să fie conectat sau urmat de măsuri efective de stopare a cursei înarmărilor nucleare și de limitare, reducere și eliminare a stocurilor de arme nucleare și a mijloacelor de transportare a lor la țintă. Erau menționate, în context, interzicerea tuturor experiențelor cu arme nucleare, încetarea completă a producției de materiale fisionabile pentru fabricarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
noastră, noile stipulații ale tratatului se prezintă, după cum urmează: a) În privința negocierii unor acorduri ulterioare de dezarmare, s-a făcut o completare în paragraful 9 din preambul, care consfințește intenția părților de a realiza, cel mai curând posibil, încetarea cursei înarmărilor nucleare și " de a întreprinde măsuri efective în direcția dezarmării nucleare ". Menționăm că o prevedere similară a fost inserată și în proiectul de rezoluție. Articolul 6, referitor la angajamentul părților de a purta negocieri în domeniul dezarmării, a rămas neschimbat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acest spirit se spunea în încheiere în virtutea unei astfel de înțelegeri a principalelor prevederi ale tratatului, din împuternicirea guvernului Republicii Socialiste România, delegația română a votat în favoarea rezoluției. Votul reflectă dorința noastră nestrămutată de a se pune neîntârziat capăt cursei înarmărilor nucleare, de a se întreprinde noi pași concreți în direcția dezarmării. El exprimă speranța că acest important acord va fi urmat fără întârziere de alte măsuri eficiente îndreptate spre lichidarea pericolului nuclear, către realizarea dezarmării generale. Va fi nevoie să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și să accepte evenimentele, s-a apelat la noțiunea de competiție. Întrecerea între Est și Vest, între socialism și capitalism, între Tratatul de la Varșovia și NATO, între cele două superputeri, URSS și SUA Așa s-a ajuns la legiferarea "cursei înarmărilor", care a condus la dezvoltarea, perfecționarea celor mai absurde mijloace de distrugere în masă, în cantități greu de imaginat. Fiecare competent putea și poate încă să distrugă de 15-20 de ori viața pe pământ. De ce?, cui îi folosește? Ca întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Fiecare competent putea și poate încă să distrugă de 15-20 de ori viața pe pământ. De ce?, cui îi folosește? Ca întotdeauna, au abundat, și în această perioadă, ideile, unele acțiuni contra politicii antiumane de încurajare, susținere, chiar finanțare a cursei înarmărilor, în ciuda deșănțatei propagande de luptă pentru pace, care, în fapt, tainic se conducea după dictonul, "si vis pacem, para bellum" (vrei pace, pregătește-te de război). "Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa era, trebuia să fie o cale de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
probleme economice și sociale, moștenite din perioada colonială, pentru a căror rezolvare solicitau, pe drept temei, ca în relațiile lor cu țările dezvoltate să fie tratate pe bază de egalitate și nu ca obiect de exploatare. Factorii implicați în cursa înarmărilor, polarizați în jurul blocurilor militare, create pe criterii ideologice Alianța Nord-Atlantică și Organizația Tratatului de la Varșovia căutau cu asiduitate noi aliați pentru extinderea sferelor de influență și a bazelor lor militare. În aceste împrejurări, când situația internațională era tensionată de acest
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ideologice Alianța Nord-Atlantică și Organizația Tratatului de la Varșovia căutau cu asiduitate noi aliați pentru extinderea sferelor de influență și a bazelor lor militare. În aceste împrejurări, când situația internațională era tensionată de acest curs periculos spre confruntare militară, iar cursa înarmărilor, având ca protagoniști pe SUA și URSS, a dat naștere "Războiului Rece", statele mici și mijlocii, majoritatea în curs de dezvoltare, au adoptat o atitudine de neidentificare cu politica marilor puteri, încercând să formeze un front comun în lupta pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
URSS, a dat naștere "Războiului Rece", statele mici și mijlocii, majoritatea în curs de dezvoltare, au adoptat o atitudine de neidentificare cu politica marilor puteri, încercând să formeze un front comun în lupta pentru pace și securitate, împotriva escaladării cursei înarmărilor nucleare. Mișcarea de Nealiniere a luat naștere ca rezultat firesc al marilor prefaceri politice, economice și sociale, care au avut loc în lume, în perioada postbelică. Fondatorii Mișcării au fost oameni de stat remarcabili, vizionari și diplomați străluciți ca Jawaharlal
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
au fost evocate, de asemenea, principalele inițiative ale României la ONU.: ● Acțiuni pe plan regional în vederea dezvoltării relațiilor de bună vecinătate între state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite (august 1960 și septembrie 1963); ● Consecințele economice și sociale ale cursei înarmărilor și efectele sale profund dăunătoare asupra păcii și securității în lume (iulie 1970); ● Creșterea rolului ONU în menținerea păcii și securității internaționale (noiembrie 1972). Diplomații români au subliniat, totodată, sprijinul permanent acordat de România acțiunilor inițiate la ONU de către țările
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sesiunea specială a Adunării generale a ONU din 1988 privind relația dintre dezvoltare și dezarmare, când am fost șeful delegației române. Am subliniat uriașele oportunități care s-ar deschide pentru dezvoltare dacă s-ar crea resurse pentru ea din reducerea înarmărilor. Am menționat exemplul pe care România l-a dat în acea perioadă prin reducerea bugetului său militar. La această sesiune am promovat memorandumul " Dezarmarea pentru dezvoltare", distribuit în cadrul Adunării generale de către România. Am reliefat întotdeauna în activitatea mea diplomatică amplitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
statelor posesoare de arme nucleare, cât și din partea statelor neposesoare de arme nucleare. 4. Roagă Conferința Comitetului celor 18 state pentru dezarmare și statele posesoare de arme nucleare să continue de urgență negocierile asupra măsurilor eficace relative la încetarea cursei înarmărilor nucleare, la o dată apropiată, și la dezarmarea nucleară și asupra unui tratat relativ la dezarmarea generală și completă sub un control internațional strict și eficace. 5. Roagă Conferința celor 18 state penru dezarmare să raporteze Adunării generale la cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
armelor din stocurile nucleare existente (cf.Nicolae Ecobescu, op.cit., pp.188-189). 14 În paragraful 2 din Preambulul Tratatului, este proclamat drept "țel principal" realizarea cât mai urgentă a unui acord cu privire la dezarmarea generală și totală "care ar pune capăt cursei înarmărilor și ar înlătura factorii stimulativi ai producției și experimentării tuturor tipurilor de arme, inclusiv a armei nucleare" (vezi pentru versiunea în limba română a Tratatului, Nicolae Ecobescu, coordonator, Dezarmarea. Documente, București, 1978, p.445-447. 15 Documents on Disarmament. 1963, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
îndoiri repetate, au văzut legătura dintre doime, pătrime, optime. Jocul l-am denumit Îndoiți și colorați, spuneți repede ce aflați! (jocul se poate complica prin colorarea și decuparea părților obținute). Se raportează partea obținută la întreg. b. Funcția instrumentală Presupune înarmarea elevilor cu unele instrumente fundamentale ale muncii intelectuale. La matematică, elevul trebuie să știe să numere, să compare, să stabilească locul unui număr în șirul natural, să-și formeze deprinderi de a opera cu numere și de a manipula materialul
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
prioritate absolută pentru orice stat, ce trebuie să caute să-și maximizeze șansele de a face față cu succes unei eventuale amenințări. Statele își vor pregăti instrumentul militar pentru protejarea propriilor interese. Pregătirile pentru apărare cum ar fi, de exemplu, înarmarea sau retehnologizarea arsenalului vor fi însă privite drept potențial amenințătoare de către alte state care, la rândul lor, vor trebui să-și ia propriile măsuri. Înarmarea unui stat antrenează astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
pregăti instrumentul militar pentru protejarea propriilor interese. Pregătirile pentru apărare cum ar fi, de exemplu, înarmarea sau retehnologizarea arsenalului vor fi însă privite drept potențial amenințătoare de către alte state care, la rândul lor, vor trebui să-și ia propriile măsuri. Înarmarea unui stat antrenează astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
propriilor interese. Pregătirile pentru apărare cum ar fi, de exemplu, înarmarea sau retehnologizarea arsenalului vor fi însă privite drept potențial amenințătoare de către alte state care, la rândul lor, vor trebui să-și ia propriile măsuri. Înarmarea unui stat antrenează astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor realiste, pe natura anarhică a
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
ia propriile măsuri. Înarmarea unui stat antrenează astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor realiste, pe natura anarhică a sistemului și pe neîncrederea dintre actori. Procesul de mai sus este cunoscut ca dilema securității. Descrisă de John Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
în termeni atât de putere, cât și ideologici. Lumea fusese împărțită în sfere de influență exclusivă a celor două superputeri, iar ce rămânea în afară era doar un teren de antrenament pentru pregătirea următoarei conflagrații. Un nivel fără precedent al înarmărilor, cantitativ și calitativ, precum și modul maniheist de raportare al liderilor politici față de problematica internațională NOI, cei buni versus EI, cei răi făcuseră ca un război nuclear sovieto-american să pară o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
auto ajutorare în care politica de putere este perpetuată și statele sunt în nesiguranță, pledând în favoarea ideii că este vorba despre structura sistemului internațional care limitează potențialul de cooperare dintre state și care generează condiții de insecuritate, fenomene precum cursa înarmării sau războaie. Waltz presupune că sistemul internațional este "dominant sistemic", comportamentul statelor fiind dictat de această structură. El afirmă că statele pot fi comparate cu firmele ce operează într-o situație de competiție perfectă. În mediul economic, piața reprezintă o
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
economice.439 În strânsă legătură cu încercarea de a fi creată o paradigmă largă pentru dezvoltare a existat și preocuparea față de impactul negativ pe care îl au cheltuielile pentru apărare asupra dezvoltării, Inga Thorsson ajungând la concluzia că dezvoltarea și înarmarea se află într-o relație de concurență.440 Ideea că oamenii ar trebui să fie protejați în viața de zi cu zi nu este o idee nouă sau surprinzătoare. Vechea filosofie liberală plasează oamenii în centrul atenției. Tradiția liberală din cadrul
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cazul programului marxist de cercetare în problematica păcii, a încercat să integreze problematica dezvoltării și a relațiilor Nord Sud în cadrul studiilor de securitate internațională.448 În perioada de început (în anii '50) studiile privind pacea au avut în atenție cursa înarmării nucleare și riscul major al unei catastrofe nucleare, dar rapid, aceste studii au inclus în agendă subiecte precum sărăcia, disparitățile Nord/Sud, efectele potențiale ale mediului global etc.449 Cu toate că au în comun ambiții expansive, sunt diferențe importante între abordarea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și loialitățile particulare față de stat nu a fost soluționat de către realiști. Kenneth Waltz a susținut că este vorba despre structura anarhică a sistemului internațional care limitează potențialul de cooperare dintre state și care generează condițiile de insecuritate, fenomene precum cursa înarmării sau războiul, anarhia fiind reprodusă prin încercarea fiecărui stat de a se proteja față de amenințările generate de celelalte state. În schimb, Wendt delegitimează această idee prezentând politica mondială ca un domeniu al socialului a cărui caracteristici sunt determinate prin comunicarea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
dezvoltare a fost preocuparea față de impactul negativ pe care îl au cheltuielile pentru apărare asupra dezvoltării, respectiv celebra dilemă "guns versus butter". Aceeași idee este reliefată de studiul condus de Inga Thorsson care a ajuns la concluzia că dezvoltarea și înarmarea se află într-o relație de concurență. Unul dintre obiectivele principale ale paradigmei securității umane este de a se asigura că oamenii nu au de suferit din cauza unor versiuni ale securității naționale care ignoră situațiile de insecuritate internă și cauzele
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]