1,239 matches
-
Mă simțeam vinovată pentru suferința ei; și acum mă întreb dacă sunt mamă bună, sau nu. În trecut nici nu mă gândeam la așa ceva, dar acum încă nu știu ce e mai bine: să-ți îmbrățișezi copilul, sau să-i cumperi de încălțat? Probabil că am să te mai întreb acest lucru, pentru că de aici pleacă tot. Din cauza sărăciei din România suferă lumea asta uitată de Dumnezeu. Nu poți să-ți imaginezi câți români sunt aici; primul meu loc de muncă (voi povesti
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ce vor ei? Lasă-i să se frământe! Scrisoarea 90 În Perugia se vorbește italiana corect. Eu eram însă obișnuită altfel, și eram speriată. Într-o sin gură zi ajunsesem la padre, plecând de la solitudinea și sălbăticia din munți (nu încălțasem nici pantofi timp de trei luni și acum aveam o stare de „domnie”), trecând prin Babilonul Romei și ajungând la liniștita și civilizata Perugie. Aveam nevoie de ajutor. Eram obosită și doar părintele mă putea ajuta. Tot el judeca în locul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
până azi însă în cap impresiile din timpul meciurilor „de cap” aprig disputate ceasuri întregi, ipostaza de „eu jucând «cap»”, senzația bulgărilor de zgură roșie sfărâmați, pulverizați, și a prafului de pe „teren”, răscolit de dansul picioarelor noastre tinere și neobosite, încălțate în tenișii epocii. * O amintire despre o amintire. O amintire din copilăria tatei pe care el mi-a povestit-o, în copilăria mea, la Cluj, în parcul de castani în care se afla un lac artificial, după ce ne-am plimbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bătea din clopotul cel mare, s-ar fi enervat în așa hal încât - după versiunea pe care mi-a servit-o un coleg malițios - vrând să iasă cât mai repede afară, în stradă, la aer, ca să se „răcorească”, s-a încălțat, orbit de furie cum era, anapoda, vârându-și piciorul drept în gheata stângă și viceversa! Ce colosală, antologică eroare de recepție! L-am respectat ca pe puțini alții și am ținut la Ion Caraion, un om care a suferit mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
șI REzerve de generozități pe care femeile le ignorează, le subestimează, le disprețuiesc când sunt Încă tinere și Încrezute. Erau totdeauna mirate, proastele, când, prin 1920, deci Încă tânăr, le culegeam de pe stradă În pantofii lor găuriți, prin zloată, le Încălțam și le duceam din urmă, ca pe niște gâște rătă cite, la părinții lor din provincie, de unde fugiseră de rușinea unui copil făcut din flori - așa cum m-a zămislit mama pe mine, căsă torindu-se cu tata Înainte de a mă fi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ale bărbaților, după aceeași măsură și din aceeași epocă, și cu rochiile până la călcâie ale femeilor fără pic de fard și cu cocul adunat În creștetul capului; abia putând să le deose bești cate goriile profesionale sau sociale numai după Încălță min tea lor, mai groasă sau mai subțire, și asta Încă cu aproximație; toți indiferenți sau resemnați În fața libertinajului exterior al rarilor regățeni rătăciți pe-aici, cuviincios, de altfel, manifestat prin moda la curent a femeilor noastre și prin acea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de fapt, de Viețile sfinților. Participant, ca soldat, la Războiul pentru Independență, pantofarul Savu ucide, fără motiv, un turc. Chinuit după aceea de remușcări, nu-și găsește liniștea până nu se spovedește unui pustnic. Acesta îi dă drept canon să încalțe gratuit o mie de desculți. Ca urmare, Savu cutreieră tot sudul țării și întreaga Peninsulă Balcanică, cu sentimentul de a fi un nou Cain, care își ispășește crima săvârșind fapte bune, ca fratele său Abel. Viața lui sfârșește în drum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
aceeași încăpere era și un wc turcesc necurățat. În prealabil mi-au luat ochelarii, m-au lăsat în sacou, în care m-au ținut toată iarna în celula neîncălzită și mi-au tăiat curelușele lungi de la sandalele cu care eram încălțat. Fiindcă nu se țineau sandalele de picior mi-au aruncat în celulă niște pâslari rupți la talpă în care m-au ținut tot timpul anchetei. Mă scoteau zilnic la anchetă, cu câteva scurte întreruperi. În aceste întreruperi din anchetă am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
căror roade - mai toate - erau colectate de statul comunist drept „cote”, ce de multe ori nu erau suficiente pentru achitarea datoriilor față de stat și mai trebuiau cumpărate... Era o situație penibilă pentru agricultori pe acea vreme! Nemaiavând ce îmbrăca și încălța, m-am dus și m-am angajat ca salariat la Sovrom Construcții Dărmănești - Bacău, unde luase ființă un șantier ce construia rafinării în vederea prelucrării țițeiului extras din pământul regiunilor învecinate. Acolo am lucrat ca simplu pontator, apoi ca achizitor de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
recunoscut pe împărat... Și gata! După încălțări. Uitase să-și scoată și jambierele de purpură brodate în fir de aur cu același falnic "vultur bicefal"... Da... uitase, îngână Țamblac sfârșit. Păcat. L-au batjocorit, pentru... pentru niște încălțări... Să fi încălțat și el, acolo, niște opinci, niște obiele, ceva... Și... și mai departe? Ajunge!! Gata!! strigă Țamblac violent. Nu-ți ajunge?! Nu mai vreau!! I-au tăiat capul, oftează cu durere Ștefan. Și... și mult s-a mai întristat "Slăvitul Comediant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
buget au fost înscrise fonduri însemnate pentru armată, militarii erau prost echipați și fără o dotare corespunzătoare. Cei concentrați erau datori să vină cu haine și încălțăminte de acasă. Un document oficial din 24 august 1938 constata că majoritatea veneau încălțați cu opinci, mulți nu aveau nici un fel de încălțăminte și numai 10% posedau încălțăminte cu care se putea executa instrucția. Ministrul Înzestrării Armatei scria în memoriile sale dr.Marinescu vine să-mi spună detestabila situațiune în care se găsește Serviciul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de zăr din butoiul din chiler, ia două căușe de urluială din hambar, amestecă bine cu zărul și dă la porci. Hai, dragul mamei, mișcă-te iute că trebuie și tu să mănânci ceva și să pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai vechi, dă drumul la ocol, desface frânghiile din coarnele vacilor și juncanilor apoi le mână pe poarta larg deschisă ca să se alăture altor vite ce se îndreptau cu cireada spre imaș. Mama pregătește ceva de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
asemenea inadecvări înduioșătoare încă nu dispăruseră cu totul. La Focșani, în 1856, căpitanul austriac Salomon de Friedberg vedea pe stradă femei tinere târându-și prin praf rochiile grele de catifea, în vreme ce la serate veneau în superbe „robes de chambre“ și încălțate cu papuci. Tot pe atunci, într-o suită de imagini bucureștene desenată de Cezar Bolliac își afla locul „o damă parată de bal în orele dimineței, strângându-și și ardicându-și fustele în toate părțile spre a nu se împle de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
făcut câteva fotografii. Pavilionul de ceai(„dojo-ul”) este din lemn, fiind compus din două încăperi despărțite prin uși glisante. Într-una din încăperi se pregătește ceaiul, iar în cealaltă este servit după ritual. Ne-am descălțat la intrare și am încălțat papucii puși la dispoziția noastră. Ceaiul ne-a fost servit pe „tatami”( rogojini din paie de orez), în ceșcuțe deosebit de fine, cu superbe desene florale, iar lângă fiecare ceșcuță se afla câte o prăjiturică delicioasă din orez și fasole dulce
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Oricum, îi pusese pe ai lui să-i ia haine de pionier și acestea îl așteptau frumos împăturite pe raft. Cînd mama sa îi cumpără la un moment dat niște pantofi negri, fu surprinsă să constate că fiul ei se încălța în continuare tot cu cei vechi. Pe aceștia noi îi pusese de-o parte pentru ziua cea mare. Cristi nu se prea băga în activitățile pionierești, dar și el se mai dăduse pe brazdă și promitea să devină în curînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
stângă, din obiș nu ință. Eu, negricioasă ca un greier, sau ca o furnică, subțire, aproape fără greutate, cu șorțul de școală și cu paltonul meu albastru, cu pălărioara albastră de fetru, cu ghetre tri cotate roșii, îmi bălăbăneam picioarele încălțate cu ghetuțe vechi, gândindu-mă la cutia de carton în care se lăfăiau niște bo tine maro de antilopă, împachetate în hârtie fină. Mă uitam la stânga, la dreapta, plictisită de peisajul fără pomi, vălurit... Tata spunea - vorbea tot timpul, mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a mâncat pori, un fel de plantă cu miros și gust de usturoiu, care însă nu lasă nici gustul nici mirosul după ce ai mâncat-o. * I. Oamenii, zice François de Pavie, sunt mizerabil îmbrăcați, cu piei de oaie (cojoace) și încălțați cu opinci de piele și de coajă de copaci. * I. Iași după Pavie este un oraș mare în care prințul își are scaunul. Este așezat în șes, fără a fi împresurat cu ziduri, având spre miază zi un lac (Frumoasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
munți și păduri) dificile, încât cel ce n-a văzut, cu anevoe ar putea să creadă asemenea lucru. Ei poartă îmbrăcăminte de o pănură proastă, întunecată și foarte păroasă, acoperiți cu o căciulă în formă conică tot de asemenea materie, încălțați cu opinci, negri la față, cu păr și barbă lungă și nepieptănată, armați numai cu arc și coase; astfel aleargă în mare număr și cu o necrezută îndemânare de-alungul și latul acelor păduri și munți și izbesc deodată din toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
românește din contactul strâns cu bistrițenii și năsăudenii. Se află între acești "ungureni" un bărbat în putere, voinic și vorbăreț, care povestește o întâmplare. E împresurat și ascultat cu interes. Oameni buni și fraților, spuneți-mi, mă rog, dacă-s încălțat au ba ca oamenii. De multă vreme mă cuget că ar trebui să am și eu o păreche de bocanci ca lumea, ș-am hotărât să strâng două sute de lei, ca să-mi cumpăr de la cooperativă o păreche faină. Uitați-vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De multă vreme mă cuget că ar trebui să am și eu o păreche de bocanci ca lumea, ș-am hotărât să strâng două sute de lei, ca să-mi cumpăr de la cooperativă o păreche faină. Uitați-vă la mine, mă rog. Încălțatu-s au ba? Ba, bade Mogoș, nu ești încălțat, îi răspunde unul din mulțimea ce-l împresura pe vorbitor, făcând semn cu coada ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am și eu o păreche de bocanci ca lumea, ș-am hotărât să strâng două sute de lei, ca să-mi cumpăr de la cooperativă o păreche faină. Uitați-vă la mine, mă rog. Încălțatu-s au ba? Ba, bade Mogoș, nu ești încălțat, îi răspunde unul din mulțimea ce-l împresura pe vorbitor, făcând semn cu coada ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe care le știu de când ai venit aici la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
semn cu coada ochilor cătră cei din jur. După cât văd, dacă ochii nu mă înșală, umbli tot cu scroambele pe care le știu de când ai venit aici la noi. Însă eu ț-oi spune, bade Chirilă, răspunde Mogoș, că-s încălțat. Nu te mira; nu vă mirați. Am să vă spun secretul ș-aveți să vedeți dumneavoastră cum îi treaba. Dați-vă mai aproape ca să înțelegeți minunea. Asară, am dat să intru la cooperativă. Ochisem eu o păreche de încălțări. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce împiedică selecția în școală, în universitate, în viață. *Americanii vorbesc de „o tragedie a abundenței” (cf. „Sinteza”, nr. 68/1986). *Iarnă: discuții despre temperaturile joase. Mă alătur, spunînd că în camera în care citesc sînt, constant, 12 grade. Deși încălțat cu ghete, îmi ard tălpile de frig. *„Trebuie să aveți grijă și de soma”, m-a prevenit doctorul Radu desenînd cu mîinile trupul în aer. Analizele arată că l-am neglijat: colesterolul, probele hepatice, VSH-ul - mărite sau la limita
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a unei comisii a Crucii Roșii internaționale anunța că în România oamenii mîncau coajă de pe copaci. În loc de grîu și porumb deci, cum reușisem să închei convenția cu guvernul Argentinei, se cerea lînă și quebracho. În loc de hrană pentru populația înfometată, se încălțau și se îmbrăcau milițienii, care să juguiască pe înfometați! Pentru Argentina, această înlocuire era favorabilă. Avea nevîndută o mare cantitate de lînă. În timpul discuțiilor pentru stabilirea cantităților și prețurilor pentru noile mărfuri, care aveau loc la Banca Centrală a Argentinei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
au reîmbarcat pe vasul Beagle, iertați și gata să ajute la marile descoperiri, alături de Charles Darwin. Pirații orientali ai lui Radu Tudoran locuiau izolați, în insulițe neînsemnate pe hărți (arhipelagul Sporadelor de nord, Marea Roșie) sau în porturi aglomerate (Alexandria), erau încălțați cu cizme, peste care atârnau caftane lungi, iar în cap aveau unii turbane, alții legături prăzulii ; așa cum se vedeau, i-ai fi luat drept niște oameni pașnici și cinstiți, negustori respectabili, în viața publică, dar cu chipuri hâde (dinții știrbi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]