884 matches
-
a dat apoi ca sarcină cucerirea Stalingradul. Armata a 6-a nu a reușit să cucerească orașul, iar în timpul contratacului sovietic din 22-23 noiembrie, a ajuns să fie din asediator - asediat și încercuit. Pentru eliberarea Armatei a 6-a din încercuire a fost concepută Operațiunea Wintergewitter de sub comanda Erich von Manstein, operațiune care a eșuat în cele din urmă. Paulus a fost promovat prin radio de Hitler la gradul de "Generalfeldmarschall" pe 31 ianuarie 1943. De-a lungul istoriei armatei germane
Armata a 6-a germană () [Corola-website/Science/308105_a_309434]
-
interior, care să încercuiască și să distrugă unitățile germane, și unul exterior, care să împiedice orice ajutor pentru eliberarea forțelor încercuite. În ciuda faptului că von Manstein a trimis mai multe serii de avertismente, Hitler a refuzat ca unitățile amenințate de încercuire să fie retrase pe poziții sigure. Pe 18 ianuarie, Frontul I Ucrainean (Nicolai Vatutin) și Frontul al II-lea Ucrainean (Ivan Konev) au atacat marginile pungii și au încercuit cele două corpuri germane aflate aici. Joncțiunea unităților de blindate ale
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
I Ucrainean (Nicolai Vatutin) și Frontul al II-lea Ucrainean (Ivan Konev) au atacat marginile pungii și au încercuit cele două corpuri germane aflate aici. Joncțiunea unităților de blindate ale Frontului I Ucrainean s-a petrecut lângă satul Zvenigorodka, desăvârșind încercuirea și prinderea în capcană a germanilor în Punga Korsun-Cerkasi. Lui Stalin i se promisese un al doilea Stalingrad. Konev scria: "Nu trebuie să vă îngrijorați, tovarășe Stalin. Inamicul încercuit nu va avea scăpare." În pungă au fost prinși cam 60
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
asalt. Două batalioane de artilerie erau dotate cu încă 27 de tunuri de asalt. Manstein a reacționat rapid, fiind create două corpuri de blindate (al 3-lea și al 47-lea) destinate unei ofensive de eliberare a germanilor prinși în încercuire. În schimb, Hitler, în loc să autorizeze atacul, a cerut organizarea unei contraofensive fanteziste, care să contraîncercuiască cele două Fronturi sovietice. Generalul Hermann Breith a propus unirea celor două Corpuri de blindate pentru asigurarea unei puternice lovituri, care să deschidă un coridor
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
sovietice. Atacul corpului al 47-lea a ajuns rapid într-un punct mort. Acest corp de blindate avea doar 27 de tancuri și 34 de tunuri de asalt, contribuția lui la atac fiind limitată. Dându-și seama că încercarea de încercuire dăduse greș, Manstein a ordonat corpului al 3-lea de blindate să încerce să străpungă liniile sovietice pentru eliberarea "Gruppe Stemmermann", după cum propusese încă de la început generalul Breith. Acest atac disperat s-a împotmolit la propriu în noroaiele frontului, (Vezi
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
Stemmermann", după cum propusese încă de la început generalul Breith. Acest atac disperat s-a împotmolit la propriu în noroaiele frontului, (Vezi și: rasputița), germnanii fiind decimați de o apărare sovietică foarte eficientă. Pe 11 februarie, eforturile de spargere din exterior a încercuirii sovietice au fost reluate. După lupte grele, Divizia a 16-a Panzer a ajuns pe malurile râului Gniloi Tikici, unde a stabilit un cap de pod, după care s-a dovedit încapabil să mai inainteze. Grupul Stemmermann a trebuit să
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
reluate. După lupte grele, Divizia a 16-a Panzer a ajuns pe malurile râului Gniloi Tikici, unde a stabilit un cap de pod, după care s-a dovedit încapabil să mai inainteze. Grupul Stemmermann a trebuit să încerce să spargă încercuirea din interior. Ambele tabere implicate în lupte și-au dat seama că eforturile lor au ajuns într-un punct mort. Cu toate acestea, nici soldații Wehrmachtului, nici cei ai Waffen-SS, cu atât mai puțin cei ai trupelor auxiliare ruse, nu
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
pe malul nordic al râului Gniloi Tikici. Manevrele foarte active ale germanilor din zona controlată de germani i-a făcut pe sovietici să creadă că prinseseră în capcană cea mai mare parte a Armatei a 8-a. Germanii prinși în încercuire au declanșat atacul pentru cucerirea satelor Novo-Buda, Komarovka și Șanderovka, de unde urmau să facă un ultim efort pentru spargerea încercuirii. Regimentul al 105-lea de grenadieri trebuia să cucerească Novo-Buda și să atace mai departe spre Komarovka. Regimentul german, care
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
pe sovietici să creadă că prinseseră în capcană cea mai mare parte a Armatei a 8-a. Germanii prinși în încercuire au declanșat atacul pentru cucerirea satelor Novo-Buda, Komarovka și Șanderovka, de unde urmau să facă un ultim efort pentru spargerea încercuirii. Regimentul al 105-lea de grenadieri trebuia să cucerească Novo-Buda și să atace mai departe spre Komarovka. Regimentul german, care avea efectivele puternic diminuate de lupte, a trebuit să atace în câmp deschis pozițiile sovietice bine fortificate. Pentru a-și
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
punga se „deplasase” către sud, aflându-se mult mai aproape de salvatorii lor, principalele forțe germane încercuite fiind localizate în satul Șanderovka. Aici au așteptat ajutorul salvatorilor lor - III Panzerkorps - care trebuiau să-și deschidă drumul prin luptă și să spargă încercuirea. Satul Șanderovka, care fusese puternic fortificat de sovietici, fusese cucerit, pierdut și recucerit de germani, care luptau cu disperare să iasă din încercuire. Corpurile de blindate germane erau în imposibilitate să mai continue atacul. După mai multe încercări de cucerire
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
așteptat ajutorul salvatorilor lor - III Panzerkorps - care trebuiau să-și deschidă drumul prin luptă și să spargă încercuirea. Satul Șanderovka, care fusese puternic fortificat de sovietici, fusese cucerit, pierdut și recucerit de germani, care luptau cu disperare să iasă din încercuire. Corpurile de blindate germane erau în imposibilitate să mai continue atacul. După mai multe încercări de cucerire a Cotei 239, care le-ar fi asigurat înaintarea spre Șanderovka, tanchiștii s-au văzut nevoiți să tranmsmită prin radio un mesaj lui
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
soldați dezorganizați și numeroși răniți, air pe deasupra civili ucraineni disperați, prinși la mijloc între cele două tabere. Pe 16 februarie 1944, mareșalul von Manstein, fără să mai aștepte decizia lui Hitler, a transmis lui Stemmermann autorizația de atac pentru spargerea încercuirii printr-un mesaj radio simplu: „Parola ‹‹libertate››, obiectiv Lisianka, ora 23:00”. Stemmermann a hotărât să lase aproximativ 2.000 de răniți însoțiți de doctori și asistenți medicali în satul Șanderovka.. Germanii s-au organizat până la căderea serii în trei
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
său. Mai multe sute de prizonieri sovietici, o unitate auxiliară formă din rusoaice și un număr de civili ucraineni, care se temeau de represaliile Armatei Roșii, au traversat de asemenea apele reci. Numărul relativ mare al soldaților germani scăpați din încercuire și ajunși la Lisianka s-a datorat strădaniilor tanchiștilor din III Panzerkorps și a geniștilor și pontonierilor care au lucat contracronometru. Încercuirea de la Cerkassi-Korsun a provocat germanilor pierderi serioase celor șase divizii germane. Aceste unități au fost decimate și au
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
de represaliile Armatei Roșii, au traversat de asemenea apele reci. Numărul relativ mare al soldaților germani scăpați din încercuire și ajunși la Lisianka s-a datorat strădaniilor tanchiștilor din III Panzerkorps și a geniștilor și pontonierilor care au lucat contracronometru. Încercuirea de la Cerkassi-Korsun a provocat germanilor pierderi serioase celor șase divizii germane. Aceste unități au fost decimate și au trebuit să fie retrase, reechipate, iar efectivele completate cu recruți noi. Germanii scăpați din încercuire au fost transportați de lângă Uman la spitale
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
geniștilor și pontonierilor care au lucat contracronometru. Încercuirea de la Cerkassi-Korsun a provocat germanilor pierderi serioase celor șase divizii germane. Aceste unități au fost decimate și au trebuit să fie retrase, reechipate, iar efectivele completate cu recruți noi. Germanii scăpați din încercuire au fost transportați de lângă Uman la spitale din Polonia și spre zonele de refacere, sau au fost trimiși acasă în permisie. Numărul celor căzuți în luptă este o problemă asupra căreia se mai discută și în ziua de azi. Istoricul
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
de sovietci să fie datorat faptului că s-a crezut la început că întreaga Armată a 8-a a fost încercuită, ceea ce ar fi făcut din victoria Armatei Roșii un al doilea Stalingrad. Germanii afirmă că la inceputul luptelor, în încercuire erau aproximativ 60.000 de oameni. Pe 16 februarie mai erau în încercuire cam 50.000 de soldați, dintre care 45.000 au luat parte la luptele pentru spargerea încercuirii. 35.000 de germani au reușit să scape din încercuire
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
întreaga Armată a 8-a a fost încercuită, ceea ce ar fi făcut din victoria Armatei Roșii un al doilea Stalingrad. Germanii afirmă că la inceputul luptelor, în încercuire erau aproximativ 60.000 de oameni. Pe 16 februarie mai erau în încercuire cam 50.000 de soldați, dintre care 45.000 au luat parte la luptele pentru spargerea încercuirii. 35.000 de germani au reușit să scape din încercuire, iar 19.000 au fost declarați morți, dispăruți sau prizonieri. Douglas E. Nash
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
al doilea Stalingrad. Germanii afirmă că la inceputul luptelor, în încercuire erau aproximativ 60.000 de oameni. Pe 16 februarie mai erau în încercuire cam 50.000 de soldați, dintre care 45.000 au luat parte la luptele pentru spargerea încercuirii. 35.000 de germani au reușit să scape din încercuire, iar 19.000 au fost declarați morți, dispăruți sau prizonieri. Douglas E. Nash, în lucrarea sa „German Present for Battle Unit Strengths after the Breakout”, dă o cifră de 40
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
încercuire erau aproximativ 60.000 de oameni. Pe 16 februarie mai erau în încercuire cam 50.000 de soldați, dintre care 45.000 au luat parte la luptele pentru spargerea încercuirii. 35.000 de germani au reușit să scape din încercuire, iar 19.000 au fost declarați morți, dispăruți sau prizonieri. Douglas E. Nash, în lucrarea sa „German Present for Battle Unit Strengths after the Breakout”, dă o cifră de 40.423 de supaviețuitori ai luptelor din încercuirea de la Korsun, printre
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
să scape din încercuire, iar 19.000 au fost declarați morți, dispăruți sau prizonieri. Douglas E. Nash, în lucrarea sa „German Present for Battle Unit Strengths after the Breakout”, dă o cifră de 40.423 de supaviețuitori ai luptelor din încercuirea de la Korsun, printre ei numărându-se și răniții evacuați de pe aeroporul din Lisianka. Generalul Stemmermann a murit luptând în rândurile soldaților din ariergardă. Comandantul Frontului al II-lea Ucrainean Ivan Konev a fost avansat la gradul de mareșal pentru această
Punga de la Korsun () [Corola-website/Science/308101_a_309430]
-
Armatei 3, transmite că rezistența trebuie dusă mai departe, armata urmând a face tot posibilul pentru a veni în ajutor. Panicat și cu moralul scăzut, generalul Nicolae Mazarini a intervenit: "Vă rog măcar pe noi generalii să ne scoateți din încercuire, fiindcă situația este groaznică când știm ce ne așteaptă după ce am refuzat să ne predăm de două ori". Informat despre acest lucru, mareșalul Ion Antonescu a pus pe document următoarea rezoluție: "Trebuie stabilit cu precizie acest fapt istoric. Dacă este
Nicolae Mazarini () [Corola-website/Science/307506_a_308835]
-
superior". El s-a îngrijit ca fiecare ostaș român, capabil de luptă, să fie încadrat în frontul de apărare" și nu a ezitat să ia măsuri împotriva unor ofițeri și trupe care nu au corespuns". În momentul în care în încercuire au intrat Divizia 1 cavalerie (Magazin istoric, nr. 11/1992) și Detașamentul colonel Voicu", le-a luat imediat în subordine angajându-le în luptă după aceleași principii". Baioneta contra tancului Sintetizând, aceasta a fost situația în care s-au aflat
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
cavalerie (Magazin istoric, nr. 11/1992) și Detașamentul colonel Voicu", le-a luat imediat în subordine angajându-le în luptă după aceleași principii". Baioneta contra tancului Sintetizând, aceasta a fost situația în care s-au aflat trupele române prinse în încercuire. Lupta a fost dramatică. Fără hrană, fără apă, fără combustibil, fără muniții și fără scăpare, suportând ziua și noaptea o avalanșă de gloanțe, proiectile, mine și bombe aruncate din toate direcțiile, atacuri masive de tancuri, lupte corp la corp - cum
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
nu. Corelând această mărturie cu celelalte documente de epocă și cu aprecierile germane se poate constata că militarii Diviziei 20 infanterie au luptat într-adevăr eroic în cercul de la Stalingrad, încercând să reziste până la despresurarea lor de către celelalte trupe din afara încercuirii. Erau ferm convinși că acest lucru se va întâmpla. Relevanța în acest sens este consemnarea dintr-un document sintetizat. La mijlocul lui ianuarie încrederea cea mai completă asupra sfârșitului favorabil al luptei domnea încă în toate trupele din cetate. Comandamentele germane
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
pierdut 234 ofițeri, 209 subofițeri, 6 601 soldați, 5 600 cai și tot armamentul. Au scăpat doar părți din formațiunile de servicii care în momentul contraofensivei sovietice erau grupate la Sety, în eșalonul doi al diviziei. Amenințate și ele cu încercuirea, au reușit să se retragă cu mare greutate spre vest, ajungând în țară la 16 aprilie, 1943, cu doar 54 ofițeri, 39 subofițeri, 1470 soldați. Precizăm că efectivele diviziei la plecarea ei pe front erau de 427 ofițeri, 431 subofițeri
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]