1,776 matches
-
Cotnari! Cu stropul lui, doctorii ar prescrie rețete mai vindecătoare decât doctoria. Cotnari e vinul sănătății, gustului, clarității, bucuriei, plăcerii! Mătăsos ca norii albi, lucitor ca soarele, bun ca viața, gustos ca nectarul, Cotnari e plasma din care s-au închegat și au prins formă cuvintele multor cărți, poemele și melodiile multor cântece. Vinul Cotnari este și va fi să fie speranță, iubire și sănătate pentru scriitori și cântăreți, este și va fi să fie dulce domolire a setei de carte
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
Adevărul este că fiecare iubește pe altcineva și de aici nepotrivirea. Un lucru este cert însă și iese în evidență instantaneu, de câte ori prinde prilejul: superficialitatea în ceea ce privește relațiile dintre parteneri, lipsa de încredere. Pe seama lor trebuie puse toate eșecurile. Când se încheagă un cuplu, trebuie să fii aproape sigur că, fiecare se gândește sau suferă după altcineva. Dragostea nu mai înseamnă garanția pe viață și unirea pentru totdeauna, la bine și la rău, pentru că, la primul prilej, unul din cei doi, dă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
topită de căldură și apartamentele curg la pământ. Ne-am închipuit că această clădire "topită" de soarele torid al deșertului ar putea fi un muzeu, dar nu, am aflat că este un spital. Curând de la sosire a început să se închege și o altă părere, una ceva mai diferită de ceea ce credeam eu că este Las Vegas Strip. Aerul care stăpânește întreg acest spațiu de distracții nu are impuritățile unei lumi scăpate de sub control, a libertinajului sau a lipsei de msură
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
la țară, în Bărăganul ialomițean, poemele fiind legate de copilărie, părinți, bunici, tradiții, obiceiuri, cu imagini stilistice bine stăpânite. Îmi place titlul volumului de față, este o metaforă frumoasă, o asociere între firele de iarbă și cuvintele poetului care se încheagă în „propoziții simple” să poată fi citite de „diminețile somnoroase”. Oricât ar fi ele de harnice (firele de iarbă) nu ajung să formeze fraze pe la „amiază”, rămân „fire de iarbă cu gust de vocale” care seamănă cu un „semn de
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
1917, a creat condițiile creării Mișcării de eliberare națională a românilor din Basarabia. Exponentul acestei Mișcări a devenit Partidul Național Moldovenesc, creat în martie-aprilie 1917, de către profesorul Onisifor Ghibu în cadrul Apostolatului său de la Chișinău, expresie a celei mai grăitoare mărturii, închegându-se astfel statul: Republica Democratică Moldovenească, care avea să pregătească prin autonomia politică și teritorială unirea ei cu România-Mumă, la 27 martie 1918. Numai din pespectiva istoriei prin prisma adevărului istoric privind poporul român și flagelul comunist putem avea cu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
tihna unei vacanțe în care totul să se deruleze pe îndelete. Important este că surprinde esențialul cu scânteieri ale imaginilor văzute nu numai cu ochii, ci și cu sufletul, trăind fragmente de viață refăcute ca din cioburile cu care se încheagă întregul. Din câteva creionări reface imagini care îți crează inefabila iluzie a eternității, asemenea unui abur prin care poți zări veșnicia. Nu de puține ori, însemnările sale au trezit în mine nostalgia duminicilor în care urmăream la TV emisiunea lui
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
este forma “desăvârșită” a comunităților umane civilizate în lumea de azi. Fiind un concept socotit “integrator”, n-are cum să nesocotescă și celelalte “grupuri entice” minoritare, care există obiectiv, unele sunt mai vechi decât etnia dominantă, chiar dacă nu s-au închegat în toate articulațiile organismul lor socio-etnic și lingvistic, ca să vină de-a gata “formate” pentru a se integra optim acestui “nivel” superior de organizare istorică sau cel puțin așa se știe. “Lumea de azi, îmi spunea pastorul Keith, trăiește din
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
de cultură sunt mari, unii se reîntorc de unde au plecat, în rezervații, cei care rămân și intră în lumea albilor se obișnuiesc însă treptat și nu mai pleacă, se încadrează în lumea acestora, își fac prieteni, se căsătoresc chiar și încheagă legături de rudenie, astfel că și educația “integrării” este învățată din mers, la fața locului sau influențată de cei care au state mai vechi de “trădători” ... Familii întregi, mai ales cele tinere, “simțind” gustul banului, al unei vieți nesufocate de
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
și cântece vorbite începeau să vântuiască pe scene încropite prin piețe, ori în studiouri cu farafaslâcuri de tejghea și artiști dubioși, melodiile calde, lirice, surori cu soarele iubirii, ale artistei Angela Ciochină trebuia să continuie, pentru că văzduhul începea să se închege de pâcla kitsch-urilor muzicale. Dar, a taină și a singurătate i se vestea artistei o soartă năpăstuită: boala înfricoșătoare avea să curme cântecul glasului ei! Pentru mult timp de acum înainte avea să o aștepte ca fiara în hățiș
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
Pune-mă pe frunze moarte, Să privesc de jos tot cerul Iar sub cap îmi las-o carte Să-ți citesc din ea misterul. Toamnă du-mă-n țara întreagă "De la Nistru pân’la Tisa”, Lasă-mi cerul ce se încheagă În surâsul Monei Lisa! Referință Bibliografică: Pune toamnă... lasă toamnă... / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1016, Anul III, 12 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PUNE TOAMNĂ... LASĂ TOAMNĂ... de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352432_a_353761]
-
române. Comitetul Director al Ligii Scriitorilor Români, având în vedere activitatea neasemuita a scriitoarei Mariana Cristescu în oglindirea și promovarea, prin scrierile sale, a literaturii române în cotidianul "Cuvântul liber” din Târgu-Mureș, și în multe alte publicații naționale și internaționale, închegând o operă literară care a devenit lada de zestre a spiritualității românești, în condițiile intrării României în Uniunea Europeană și ale fenomenului de globalizare, hotărăște: a). Acordarea medaliei "Virtutea Literară” doamnei Mariana Cristescu, scriitoare de mare talent, care a făcut ca
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
car care trece pe drum se aude umitor de concret) CONSTANTIN BRÎNCUȚȘI : De unde se adună, de unde vin ideile acestea în mintea mea, și care curg ca un fir de apă limpede? (respiră adânc, ca un plâns) Înseamnă că ele se încheagă acolo, în mine, în adâncul meu, ca izvorul, și apoi curg în afară. Multe curg prin mine fără să mai treacă prin minte. Înseamnă că numai când nu creez ele îmi ajung în minte. Acum înțeleg de ce filozofii văd ideea
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
face un gest larg, dar scurt, spre sală. Discuțiile continuă. Câte unul se mai supără., da-i trece, că de!, n-are încotro. Sunt forfecate mai departe articole, recenzii, paginile de literatură... Și uite-așa, cam așa, s-a mai închegat un număr de revistă. Se-nțelege, n-am mai vorbit aici de munca imensă, de laborator, de repetițiile silnice făcute pentru avantpremiera la care am avut norocul să asist. Încă un pic și tot materialul, cu semnăturile unora dintre cei
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
el, să galopezi pe domeniile rezervate sintaxei? Poezia, îi răspund, are cincizeci de etaje, e un zgârie-Dumnezeu. Era adevărat, căci fotograful nu mai era decât un parazit al companiei generale a poftelor.” (Anticapul, Tristan Tzară) Din astfel de timpuri se încheagă Tristan Tzară, ca un luptător neobosit, întru restabilirea liniștii în artă, în mod special și în lume, în general, începând cu anul 1916. În 1929, sătul de „nihilism și distrugere”, îmbrățișează suprarealismul constructiv, încercând chiar (original) reconcilierea lui cu marxismul
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
un greu impas. Falimentul teoriilor narodnice din faza lor teroristă prilejuia triumful vremelnic al reacțiunii între două situații revoluționare: tradițiile raznocinților democrați-revoluționari fuseseră părăsite de intelectualitatea rusă dezorientată, iar conștiința de sine a clasei sărace de abia începea să se închege pe făgașul unei mișcări organizate. Pe nedrept Maxim Gorki, având o mentalitate bolșevică, spunea despre autorul romanului Idiotul că este expresia “conștiinței bolnave “ a societății ruse, conștiință pe care scriitorul a căutat s-o ridice la rangul unei categorii etice
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
Sartre, un echivalent ce funcționează numai în sfera artei, a imaginii conștient create și concretizate prin mijloace materiale. În aceste condiții arta nu este o problemă de îndemânare ci este una de sensibilitate în contactul cu lumea exterioară. Însă obiectul închegat în imagine interioară nu este încă “artă”.Pentru a devein artă, imaginea interioară trebuie formulată. În tot acest process, realul se purifică pentru a devein formă. În această formă rezistă încă, din realul care a generat-o, doar o umbră
CRITICA MIJLOC DE A ÎNŢELEGE OPERA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351587_a_352916]
-
poet eu însumi, Să nu văd și să nu știu M-aș fi înecat în plânsu-mi Ca un Mureș cenușiu, Ca un Someș și-o Târnavă, Ca un Olt învolburat, Ca un Prut de mâl și lavă, Ca un Nistru închegat Peste țara mea bolnavă. Referință Bibliografică: Eminescu sau Nichita / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 714, Anul II, 14 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
EMINESCU SAU NICHITA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351706_a_353035]
-
socratice “ știu că nu știu nimic” dar zilnic aud de ape de apele de sus, de apele de jos tăișul sabiei verbului lucește scurt, ca un zâmbet. cuvintele înmuguresc pe buzele noastre ivite din apele tăcerii. Ele...din dragoste se încheagă! Referință Bibliografică: Primordiale / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 716, Anul II, 16 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PRIMORDIALE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351719_a_353048]
-
-l închipuim acum, nu mai avem nevoie să ne amintim de înălțimea lui, de suișurile și scoborâșurile lui încântătoare, de prăpăstiile lui amețitoare, de priveliștile fermecătoare, pe care ochiul le poate cuprinde din vârful lui, - atât de bine s-a închegat, în mintea noastră, numele acesta: Ceahlăul, cu noțiunea grandiosului, - tot astfel nu mai avem nevoie să ne gândim la admirabilele Schițe și Momente, la capodoperele teatrului său, la minunatele povestiri, ci ne e de ajuns să pronunțăm acest nume: Caragiale
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
Eroina noastră în timpul acestei vizite iese dintr-o dragoste unde în loc de doi fusese doar unu, adică ea, cu speranțele ei, și tocmai intră într-o alta lăsîndu-ne cu ideea că de data aceasta este una adevărată. Lectura este plăcută, bine închegată cu fraze scurte dar penetrante. Trecerea de la relatarea realității la gîndurile autoarei și vis se face lin, pe nesimțite, cu o măiestrie care te transpune în miezul povestirii, la un momentdat confundîndu-te cu autoarea. Nu pot să nu remarc o
JURNALUL SEFEI MELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346603_a_347932]
-
și te-ai schimbat la față Trecându-ne prin morți ...din criză grea în criză, Pământul preschimbându-l sinistru în banchiză... Cum Dumnezeu, loviți de lipsuri și mizerii, Ne ningi cu avalanșe și-ntinderi de Siberii, Și apa ne-o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri... Cum Dumnezeu, ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți de vată Și ne degeri în chin sitarii, cormoranii, Blestmul alb
BLESTEM DE SIBERII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346636_a_347965]
-
alegerii, ci al desemnării candidatului guvernamental. Căci candidatul desemnat de govern poate fi considerat ales. De asta are grijă polițistul Pristanda cu “băieții “ lui.Așa cum și astăzi se procedează . Prin operele diverse, scrise la intervale de timp diferite, Caragiale a închegat o frescă satirică unitară, necruțătoare.De fapt marele dramaturg nu a făcut decât să oglindească societatea românească așa cum a fost, fără a îngroșa tușele care caracterizau societatea. Însă-și societatea prin apucăturile ei era comică.Așa cum este și astăzi.Fericita
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
unei înstrăinări de sine și de lucruri (Vid), dintr-o secvența strict realistă, înregistrată cu un păstos “bine temperat” (Strada Cosmos), dintr-o dezinvoltă “denunțare” a propriului bovarism (Mod de întrebuințare) sau din câteva stranii enunțuri metaforice divergente, foarte concrete, închegând același stil adeseori ambiguu și “neglijent” care o particularizează (Pelerin): “Pasăre fenix fără vaier dă stingerea/ Cine stoarce tăcerile decât cel uitat/ de lumina-n cuiele foamei de sine/ Nu scânci, privește, afară-i lumina/ nespânzurată/ Singurătatea treiera-ntunecimile pieptului
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
punct culminant și un final care se numește deznodământ - un echivalent în plan literar al unui raționament (premisa majoră, premisa minoră și concluzia). In cazul narațiunii de față, autorul, scriitor cu experiență și har incontestabil în arta construcției epice, a închegat cele trei momente într-o unitate organică, iar prin limbaj a conferit scrierii o savoare aparte, care dă cititorului satisfacția că trăiește aievea evenimentele și se află implicat afectiv în vâltoarea acestora. Din Introducere aflăm că acțiunea epică se desfășoară
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
despuiate din care să curgă noapte noapte noapte noaptea devenit eu eu singura apăsare din pământ neastupată cu genunchiul cuiva îmi strig mâinilor tăceți foarte subțire și sticlos cuvîntul a ramas în sufletul meu să șteargă urmele absenței să îmi închege sângele în forme de piatră neșlefuită înainte de a trece prin mine ultima zicală a neființei nici înainte nu am tăceți nici înapoi nu am un șezut în care să îmi înmoi oasele fricii că de undeva nu ai să apari
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]