1,922 matches
-
Rostește-mă Învesmântata că o vestala Învăluita în speranța Sunt tot acolo, unde m-ai lăsat Aștept că o statuie Să-ți văd pasul încolțit lângă trepte. Fulgerele vremii, ninsorile mele dragi Te-aduc năluca sub aceeași copaci Aerul se tulbură, clipă lovită Aduce zvon de îmbrățișare. Aș zbura... -strigă-mă! ți-am spus, si a răsărit curcubeul lângă suflarea amiezii Tăcerea devenise o dunga subțire
ROSTEŞTE-MĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362016_a_363345]
-
OGLINDĂ SPARTĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 600 din 22 august 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă spartă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna
AUTOPORTRETUL LUI ANONIMUS ÎNTR-O OGLINDĂ SPARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365841_a_367170]
-
liberat, să o facă așchii legând-o de tren, să nu mai aibă ce să-i amintească de stagiul militar. Sodatul Bert nu mai are resurse pentru a înțelege cele întâmplate. Aproape că intră în delir. Se crede un mistreț încolțit de hăitași. Oricăt încearcă să se abată pe poteci lăturalnice tot este adus în bătaia puștii. Ultimele resurse devin o încordare ca pentru a sări în întâmpinarea glonțului dorindu-și să fie răpus cât mai degrabă. Este închis în camera
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
ei dar nu avea puterea să o judece, să o condamne, uimită fiind, ba chiar încântată, că cel care o părăsise de ceva vreme, provocându-i acea suferință greu de suportat, era acolo pentru ea. Până de curând avusese sufletul încolțit de presupunerile, însămânțate de Toloșica, privind viitorul, privindu-l pe Albert. Captivată de conversația cu Alin, având în minte chipul și personalitatea lui Albert, copleșită fiind de prezența celui pe care îl iubise nespus de mult, Erica avea o stare
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
citeau alte fete, măiculiță, ce-ar fi fost la gura lor! Dar și băieții, sunt mai lăudăroși... Mă mir că Sandu s-a abținut. Mihaela merita să fie pusă la punct de data asta!” „Ce mă fac eu dacă mă încolțesc cu tot felul de chichițe?” se întreba Mariana, roșie la față și cu privirea ațintită pe caietul rămas deschis la o temă din primul semestru al anului parcurs. „În mod sigur mai sunt și alții care au citit, dar nu
MUNTELE SIHAŞTRILOR (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365345_a_366674]
-
ai,Dă-le și tu la dușmani.Nu-ncerca să treci măsură,... XIX. PĂCATUL, de Lucia Tudosa Fundureanu , publicat în Ediția nr. 1080 din 15 decembrie 2013. PĂCATUL S-au adunat iar fariseii, Tîrînd la Isus o femeie. Și-L încolțesc ,vai,precum leii, Și-aduc multă pîra femeii Și-n ea cu piatră vor să deie. Au prins-o săvîrșind păcatul, Și vor s-o judece cu legea. Dar unde este el bărbatul, Cu care-a săvîrșit păcatul? Căci ei
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
Se uită Domnul peste dînșii: Nu doar femeia-i vinovată. Ce azi ignoră, vrut, pîrîșii, Bărbatul nu îl au cu dînșii. Merită pedepsit cu piatră. Citește mai mult PĂCATULS-au adunat iar fariseii,Tîrînd la Isus o femeie.Și-L încolțesc ,vai,precum leii,Și-aduc multă pîra femeiiși-n ea cu piatră vor să deie.Au prins-o săvîrșind păcatul,Și vor s-o judece cu legea.Dar unde este el bărbatul,Cu care-a săvîrșit păcatul?Căci ei adus-au
LUCIA TUDOSA FUNDUREANU [Corola-blog/BlogPost/365290_a_366619]
-
fi fost; dușman, civil, prieten, părinte, soră, frate. A scos un cartuș dintr-unul din cele două încărcătoare ce i se încredințase la plecarea în misiune. L-a pus în buzunarul de la piept, în dreptul inimii. Și-a imaginat că este încolțit de cei porniți în urmărirea lui. S-a văzut trăgând în ei, fără milă, pănă la penultimul cartuș. Ultimul era pentru el, pentru inima lui, ca o dovadă că „ Leana ” ultima lui iubită, îi răspunde cu aceeași dragoste, până ce moartea
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
seminarul de matematici speciale, îl face cu un nou profesor. Nu a reușit și nici măcar nu a încercat să-și suprime fobia, apărută din senin, față de matematici. I-ar fi fost mult mai bine dacă, în minte i-ar fi încolțit resentimente față de profesoară. S-ar fi întâmplat, probabil, dacă acea amintire i-ar fi revenit în minte încă de la prima oră de seminar. După cele câteva ore bune de conlucrare nu mai era posibil. Fierberea interioară, amintirile năvalnice despre tot
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
aruncându-și umbrele pe cer ca niște chipuri de îngeri. Sub streașina nucului, Omul frumos simte Fiorul tainic al legăturii cu Dumnezeu, al împletirii cu Neamul, al regăsirii cu întreaga Creație: în ciripitul îmbobocit al Rândunelelor, în bobul de grâu încolțit în azurul Martirilor, în mugurul înflorit al Eroilor, în Ciorchinele Jertfei, plin de lumină ca un candelabru de aur, în care ard Sfinții cerului, în mărgăritarul de rouă divin din care țâșnește mireasma de trandafir a Strămoșilor, în suspinul suav
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
silnice-ntâlniri postume, Mai dă-mi să gust poeme-antume. Din pomul sacru, interzis, Să mai gustăm ce ne-am promis. Suntem de mult un fapt divers în prea îngustul univers. Trăim, iubim sublingual, Ca- n noaptea ultimului bal. Cum să-ncolțească fericirea când țipă-n toate, despărțirea! Când ceața se întinde-n spasme, Și ia ce-a mai rămas din basme! Referință Bibliografică: RESTURI / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi de Autor
RESTURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365424_a_366753]
-
cu șiretenie subtilă la istoria și monumentelor romane de la Roșia Montana, în care s-a dovedit un adevărat expert. Noi am fost politicoși, am lăsat vizitatoarele să-și epuizeze întrebările, după care au mulțumit și au plecat. Atunci, l-am încolțit noi cu întrebări, la care ne-a răspuns calm, politicos tot la suprafață, folosindu-se de... „nu știu”, „nu cunosc'” și chiar de „no comment”! Zâmbind, Virgil la întrebat cum se face de știe așa de bine ce a fost
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
a cântat veșnica pomenire. Fiecare a gustat din coliva pregătită, simbolul credinței noastre în nemurire și înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul însuși le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor; După cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (vezi Ioan 12, 24 și I Corinteni 15, 36
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
aceleiași persoane, toate fiind expediate de un singur individ, un anume Albert după cum se poate descifra în partea de jos a fiecărui mesaj, este prea de tot și înainte de a începe obișnuita procedură de documentare simți cum în suflet îți încolțește invidia. O singură fată este mai puțin interesată de vederi, descoperind dincolo de acestea un plic care îi este destinat. Își simte emoția, gândind că este de la persoana care, nu de multă vreme, i-a devenit cea mai dragă. Întreaga-i
III. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365180_a_366509]
-
zile de acum înainte, nu poate să nu aibă și alte consecințe; ceea ce iese din tiparele societății trebuie aspru amendat. O zgâlțâială zdravănă poate i-ar prinde chiar bine. Prea se lăsase dus de ape: Un licăr de speranță îi încolțise în suflet în privința Iuriei, deși mintea îi spunea cu totul altceva. Fetele se maturizează mult mai repede decât băieții, natura le grăbește să ajungă la adolescență femei, în vreme ce colegii de clasă devin doar adolescenți care, chipurile se comportă bărbătește. Ici
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
rege; cu nota din teză nu avea cum să-l lase corijent pe toamnă. Fusese ceva încântător să și-l închipuie lăsându-l apoi repetent, umilindu-l așa cum o făcuse și el. Cu ochii țintă pe tabla de șah îi încolți o idee dătătoare de speranțe. Trebuia să atace cu nebunul.... * - Albert, ai grijă că ești în situație de corijența la “Rezistența materialelor”! Trebuie să-l rogi pe dl. profesor să te mai asculte. Îți poți îndrepta cu ușurință media. - Nu
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
adevărat balsam. Cu cât muncea mai mult, cu atât își simțea sufletul despovărat. Dacă nu ar fi avut această senzație cine știe unde l-ar fi dus închistarea sufletească. Muncea ignorând totul. Ignora germenele urii și al dorinței de răzbunare ce-i încolțea uneori în suflet dar ignora și iubirea ce o nutrise ani în șir fața de Iuria. Muncea din zori până în seară, pe tăcute, refuzând să dea atenție până și propiilor gânduri. Avea doar senzația fortificării trupului și sentimentul de tăbăcire
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
steaua lui David și a lui Solomon, Astăzi am imaculat un pansament Cât m-am gândit la marcel cu trupul și simțurile cele mai apropiate, Dacă îmi vedea ochii și chipul Intram în salon de rușine. Ce poftă de rai încolțise în primul centimetru de gând! Îmi crește o unghie nouă, deosebită la degetul mare, în urma unei maltratări fizice și psihice; Mă mai și călcase un polițist cu bocancii... Cine știe ce talpă strivitoare vine peste el?! XXXIV am stat toată seara privind
DE DOR DE POEMELE ECATERINEI NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365225_a_366554]
-
avertizare inscripționată, pare-se, pe un imens balon, pe care, și mioapă, tot aș putea citi: Atenție, urmează o animație care te-ar putea afecta emoțional! Rămas uimit de feedback-urile aruncate asupră-i, făcu o pauză, după care o încolți: -Lixandro, am tăcut cât am tăcut, dar... -Și bine ai făcut, Că tăcerea e ca mierea... de amară când e în exces! O viață am probat zicala, nu?! Și cu ce m-am ales?! -Ei, femeie! Am fost la Bancă
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de lemn poate fi o apă sau pământ. Oare ce este mai ... Citește mai mult Visam că merg pe o bucată de lemn îngustă. O bucată de lemn suspendată care se sprijinea pe două
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
poate, chiar o acrobată care mergea pe sârmă, la un spectacol de circ. Știu că pentru aceștia mersul pe sârmă înseamnă viață. Pentru mine ce-o fi însemnând acest mers pe bucata de lemn îngustă? Scăpam de dușmanii care mă încolțiseră? Spre ce mă îndreptam? Sub bucata de lemn poate fi o apă sau pământ. Oare ce este mai ... XIV. FRIGUL ÎN LUNA MAI, de Vasilica Ilie , publicat în Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016. Vă pun o întrebare: cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ALB NEGRU Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului rătăciri încolțesc la tot pasul să stai gol în tine ca pe o pajiște ascunsă să ridici palmele până la primul unghi al pietrei de foc soarele te răscolește umbra inelelor pline de seva propriilor trăiri încearcă să te înalțe nu apuci să
ALB NEGRU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366458_a_367787]
-
cum vibrează lumină luna Trasând pe luciul apei o cărare Să nu se rătăcească cumva furtuna. Cum îmi încinge speranța fruntea Învinuindu-mă c-am trădat câmpia, Eu cu-n petec de lumină mai frec puntea În timp ce-mi încolțește la tâmplă Poezia. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Vibrația de lumină a lunii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 564, Anul II, 17 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
VIBRAŢIA DE LUMINĂ A LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366787_a_368116]
-
cântul tău să smulg măcar o pană, doar o pană! și când în vârf am zis că sunt, de amețeală am căzut. m-am trezit pe arătură pân ă la glezne în pământ; atunci zărit-am în călcâie, că-mi încolțise... rădăcini. acum văd cum urcă seva spre mugurii ce tot fo ș nesc; vlăstarii fragezi să-nflorească în palmele-mi bătătorite. mă taie-n suflet mângâierea dăruită în van pietrei; într-o-ncleștare a durerii, iubirea am ascuns-o-n pumni. zadarnic
SPUNE-MI, FEMEIE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365567_a_366896]
-
exclamativ: „Binecuvânt Logosul! Cele de față sunt scrise cu acel colț al inimii muiat într-o lacrimă cuvântătoare. Ea să ducă greul, în timp ce eu tac desăvârșirea lunecării...” Descătușarea de sine devine destin creator. Cuvântul dintâi trece răpanian prin „alfabetul tăcerii”, încolțind în oul cosmic. De la primul până la ultimul volum, poetul exprimă credința de neclintit în forța Cuvântului divin și a Cuvântului întrupat: „Știu de la Cântec înțelepciunea Cuvântului./ Datoria mea e să vă reamintesc că trăiesc dimpreună/ fiecare literă,/ să vă citez
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]