614 matches
-
a vieții noastre și doream din adâncul inimii să nu murim în ticăloșie. Când simțeam amorțirea în tot corpul, ne trezeam înspăimântați, ca și cum ne-am fi prăbușit. Dar ne veneau puteri noi de la Dumnezeu și reușeam să ne menținem în încrâncenarea împotriva căderii și morții. Domnul Puiu Teodorescu, din fața mea, mi-a șoptit: Ce bine-mi pare că v-am cunoscut. Vă rog să mă iertați pentru ceea ce vă spun acum: să știți că vă detestam! Și să mai știți, domnule
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
făcut ca Doncea să cadă în disgrație; rusoaica l-a reclamat pentru infidelitate și i se pregătea un proces în cadrul partidului. De la Madolciu am aflat că în București a avut loc un conflict între evrei, care până la urmă ajunsese până la încrâncenări armate. Pentru a-i potoli, tovarășii de la securitate operaseră arestări masive, cu ajutorul armatei, băgându-i pe unii un timp la răcoare. Și la evrei conflictul între generații era mai vechi. Cei bătrâni, conservatorii, erau de părere că evreii nu trebuie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Paris; 1949), „Soule” se numea mingea de piele, umplută cu tărâțe, cu un diametru de aproape jumătate de metru, care era pusă în mișcare dintr-una din piețele satului și pe care oamenii din mahalalele apropiate și-o disputau cu încrâncenare. Mingea revenea celor care treceau cu ea peste un curs de apă ori reușeau s-o introducă în casa unui locuitor din cartierul lor. Jocul soule pătrunde atât de mult în Franța secolului al XVI lea, încât este jucat și
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
putut reveni în România, nu Breban, care putea să vadă oricând copacii din zona natală, fie din partea românească a graniței, fie din cealaltă. În resentimentul său colegial - care se vrea superior prin această artă a descrierii și prin lipsă de încrâncenare - își face loc un entuziasm de prisos, care, literar vorbind, este neverosimil. Așa stând lucrurile, textul său ar păcătui oricum, chiar dacă autorul nu ar avea nici o altă vină; dacă dreptul său de a fi fost singurul care a putut să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Chiar dacă din prostia mea o să mă împiedic într-o piatră și o să-mi frâng piciorul sau gâtul”, îl asiguram pe colonelul O., „tot voi veți fi vinovați!”. Spun astea acum, după atâția ani, stimulat de interviu, acum când întâmplările și încrâncenările de atunci nu mai au importanță decât pentru cei doi interlocutori: vorbesc parcă de o persoană a cărei putere de iluzionare și candoare mă emoționează mai ales astăzi, când toate sunt limpezi, când s-au stabilit clasamentele: știm cu mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ar fi acordat cetățenie română evreilor 604. Privită în ansamblu, componența Adunării Constituante, rezultată în urma alegerilor din aprilie 1866, era una din punct de vedere politic neomogenă, în sânul ei coexistând reprezentanți ai liberalilor și conservatorilor de diferite nuanțe. După încrâncenarea de la sfârșitul domniei lui Cuza, faptul că simpatizanții săi politici cunoscuți sub numele de "cuziști" și grupați în jurul lui Mihail Kogălniceanu nu se vor regăsi în cadrul noului for legislativ nu reprezenta o surpriză. Angajamentele reciproce luate la începutul campaniei între
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ca semn al sănătății democratice a unei țări, mărturisesc că această campanie electorală, prima fără o miză majoră pentru țară, mi-a lăsat un gust amar. E dezolant de jos nivelul dezbaterilor, al loviturilor și al mesajului. E apoi o încrâncenare primitivă, umorală, care arată trista plasare a țării noastre departe de civilizație, în plin deșert al subdezvoltării. Dihonia și spurcăciunea viscerală exhibate indecent în public arată că nu am depășit, încă, atmosfera contondentă creată de securiști, măcinată de ură și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
teritoriul nordic începând cu mileniile 8-9 î.Hr. Ocupațiile în preistorie sunt vânătoarea, pescuitul, navigația și, într-o mai mică măsură, agricultura. Poziția neutră a autorilor le conferă o lăudabilă disponibilitate pentru a prezenta teorii adesea antagonice cu privire la tema originilor, fără încrâncenare, fără "angajare", în atingerea unui subiect adesea sensibil pentru națiunile europene. Vom afla astfel că există numeroase teorii ce caută să dea sens istoriei unor milenii puțin susținute de descoperiri arheologice, teorii adesea divergente. Conform acestora, se identifică fie o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cum care? Cei pe care-i admirăm, cei care sunt haioși, cei care au umor și cei care sunt corecți. Și desigur, cei care ne respectă. Și poate că nici nu mai era nevoie să-mi spună, cu o vagă încrâncenare, aceasta din urmă condiție, fiindcă atunci cînd un om are calitățile enumerate mai sus, o are și pe aceasta din urmă: respectul față de el însuși și de elevii lui. Bacalaureatul care s-a încheiat recent a fost un dezmăț. Absolvenți
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
la fel ca înainte. Zappa te obligă, fără intenție, să reconsideri rockul, ca gen artistic, dar și istoria, estetica, modalitățile de exprimare, cauzele și clauzele, poncifele & pocelile secolului XX. Viziunea de-a dreptul... vizionară, judecata trecutului și prezentului, justă fără încrâncenare & parodică fără pic de relativizare, umorul continuu, zeflemeaua nemiloasă sunt unicate. Nimeni n-a reușit, ca Zappa, să dea atâta strălucire fleacurilor inovatoare, să pompeze seva organismelor naturale prin artere de hârtie, în compoziții avangardiste mai pline de vigoare decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
urmele lui Ibrăileanu, Antonio Patraș numește acest principiu ordonator personalitate. Un critic cu personalitate apără ceva prin scrisul său: se apără pe sine și valorile pe care și le asumă, iar asta îl salvează de la iresponsabilitatea lejeră, ca și de la încrâncenarea, vorba filosofului, „în proiect“. Critica produsă de un astfel de autor nu mai are doar durata trecătoare a verdictelor sale valorice, ci devine cu adevărat o operă autonomă, putând fi citită pentru ea însăși și, mai ales, pentru omul din spatele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
ziua de 2 octombrie 1977, între orele 17 și 18, în satul care mița îngăduit copilăria și o parte din adolescență. Era o seară ploioasă, ulițele își prefăcuseră țărâna în noroaie și șleaurile se umpluseră cu apă mâloasă. Străbăteam cu încrâncenare satul copleșit de potopul cel molcom, aveam nouă ani, un buzunar plin cu mărunței de un leu puși la păstrare vreme de o lună și în cap un singur gând: săți cumpăr mamei un cadou frumos și folositor pentru aniversarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
iar ea Opera din Paris. Am descoperit o Madame Cortez extrem de amabilă, de săritoare, ne-am înțeles perfect și ne-am simțit amândouă mult mai relaxate. Aveam și ea, și eu cariere destul de lungi în spate, ceea ce însemna mai puțină încrâncenare, mai multă experiență și seninătate, iar asta cred că s-a simțit în pri mul rând în legătura noastră pe scenă. știți ce se întâmplă cu noi, cântăreții? Nu prea ne împrietenim, și spun asta cu regret. Nu e timp
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cunoscute. Romanul distruge happy end-ul, romanțiozitatea, perceperea afectivă a istorisirii, chiar accesibilitatea. Textul e inconștient preocupat să radă orice procedeu deja folosit, deci tocit, de pe fața pământului. Povestirea sinucigașă îl aduce pe lector în pragul disperării, dar și al încrâncenării de a relua urcușul, de a descoperi din ce se trage și încotro merge această acțiune Desperado, această intrigă care, spun majoritatea interviurilor cu autori, nu vrea decât să amuze, când, de fapt, contrariază. Personajul După ce Fluxul conștiinței a pulverizat
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pentru exasperant. Eroii aceștia resimt o nevoie acută de a se confesa, cu toate că le e interzisă confesiunea ca atare. Singurul lor refugiu este să-și ordoneze amintirile într-un fel sugestiv, ordinea memoriei lor sugerând ceea ce simt, ce vor cu încrâncenare să ascundă. Ei recreează continuu prezenturi trecute. Memoria e inundată de sentimentul prezentului permanent, trecutul e înfrânt de prezent. În final, acestor personaje li se interzice să ascundă: textul se dezvăluie ca o revelație silită. Eroii găsesc în cele din
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bucurie din neînțeles, din complicații. Strategia autorului amână înțelegerea: autorul tachinează relaxarea cititorului la vederea clarității verbale, construind de fapt în subteranul limbajului limpede un suspans prelungit. În romanele lui Ishiguro nu știm exact ce anume așteptăm, dar așteptăm cu încrâncenare, chiar după ce am terminat de citit. Opera Desperado e un joc care se ascunde în lectura de după lectură. Citim ficțiunea Desperado ca și cum ar fi o limbă străină. Fiecare operă nouă e o limbă nouă. Limbile străine se învață, dar cât
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Cats e o imagine inedită în peisajul interior al temătorului Eliot, o imagine a lumii văzute prin ochii adultului care privește tandru la un copil, care și el, la rândul lui, uluit și amuzat la culme, ascultă istorii cu pisici. Încrâncenarea cronică a lui Eliot e înlocuită de o înșiruire de propoziții cu sens îndoielnic, de gânduri pisicești extrem de inventive și încântătoare. Limba lui Eliot nu mai e, cum spunea el, "dislocată" pentru a crea sensuri noi. Nu se încalcă nicio
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ÎN ATENȚIA FIZIOLOGIEI DIN SECOLUL AL XIX-LEA 1. Fiziologia nervoasă ia în considerare viața psihică În societatea secolului al XIX-lea se poate spune că a renăscut interesul pentru cunoașterea științifică și că ideologia scolastică a cedat progresiv din încrâncenarea ei în favoarea admiterii existenței unor oameni cu un statut aparte, liberi să gândească și să acționeze în diverse domenii ale științelor naturii și culturii. Pe de altă parte, ca suprastructură socială, instituția bisericii la rândul ei se întărește, se formează
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ori - ascunsă) de a ieși în față și de a da directive, de a da ordine celorlalți. Timp de secole de-a lungul istoriei, specia umană s-a comportat aidoma unei turme iresponsabile, o turmă încremenită în orgolii deșarte și încrîncenări prostești, o gloată plafonată și atrasă pe tot felul de drumuri înfundate. Aceasta în pofida faptului că încă de acum 2000 de ani ni s-a explicat nouă, speciei umane în general, care este drumul corect și ce avem de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
micul vecin. Evreii sunt vânați pentru vina de a fi ceea ce sunt, evrei. Alexandru Șafran surprinde frânturi din epopeea unor pătimiri pe care doar absurdul le poate instanția. El este intelectualul evreu care, devenind lider al unor prigoniți, luptă cu încrâncenare împotriva absurdului. Și fiecare victorie e posibilă doar prin insistențe disperate, printr-o diplomație de limită. Va fi în cele din urmă rupt de țara lui și debarcat în Occidentul care-l primește generos, dar unde va trăi o dezrădăcinare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vârsta studenției. În școală se întâlnesc tineri demotivați până la depersonalizare. Ar trebui să citească zilnic pasaje întregi din Cartea adolescentului miop pentru a se smulge din teroarea nefăcutului. O carte își poate arunca cititorul, dacă el nu se opune cu încrâncenare, pe o orbită a construirii de sine. Să nu faci nimic cu viața ta, să nu asociezi niciun sens vieții tale, și să fii tânăr, e deconcertant dar e un loc comun în societatea românească de după 89. Nu-i de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
omoruri fel/ Și chip, spurcate-mpreunări pe seama mea/ Tu-mi pui. Dar, vai, silit am fost ca să le-ndur !/ Au vrut-o zeii - ei ! De mult, cu ura lor/ Ei neamu-mi prigoneau. La Radu Stanca, este vorba însă de o încrâncenare gratuită a nemuritorilor împotriva victimei pe care au ales-o doar spre a se amuza. Oricât de grave ar fi fărădelegile săvârșite de ei, oamenii sunt uneltele zeilor cruzi care se distrează pe seama lor. Pe de altă parte, Radu Stanca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la nebuni ? Dar e o nebunie că eu văd nedreptatea ce mi se face ? (V, p. 676). Defel intimidat de apariția fantomatică, Ionel o ia peste picior pe cea care se crede îngerul cu sabia, al morții, și îi reproșează încrâncenarea de a i se ține pe urme : De ce nu ești demnă, să te desparți... civilizat, de cineva pe care l-ai iubit ? [...] Ce turbare oarbă urlă în tine și crește de nu-i mai poți pune frâie ? Acumulezi ură ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mă interesează astfel de lucruri, o spun cu sinceritate, deși cel mai des nu ne convine cînd eventual nu sîntem luați în seamă. Nu cred că ești un "uitat" și nu cred c-ai pierdut trenul! Doar puțin mai multă încrîncenare ți-ar trebui! Și raportează-te tot timpul la cei buni, la "nesentimentali", pur și simplu fii neînduplecat în orgoliul cu care îți hotărăști paginile scrise. Nu trebuie să scrii texte "ocazionale", oricît te-ar mișca aniversările, țara! Cartea! La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
să fiu și eu pe acolo! Mă bate tot mai mult gîndul să plec de aici la toamnă! Măcar la P. Neamț. A început să mă doară singurătatea. Trăiesc împotriva ei, dar deseori îmi dau seama că mă irosesc în încrîncenări mărunte. Păcat că scriu puțin de multe luni! Aștept "începerea" Campionatului european! M-a cam sîcîit și stomacul în ultima săptămînă, dureros chiar! Mai spune-mi tu ce mai faceți, ce mai e... nou! Numai bine și liniște pentru Iolanda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]