1,207 matches
-
Citește urmatorul text: “Într-o după-amiază, Niculae ieși în grădină. Se întinse la umbră sub un dud stufos și începu să citească o carte. Căldura soarelui era plăcută, deși nu mai dogorea ca acum câteva saptămâni. Era liniște. Grădina părea încremenită. Nu se simțea nicio adiere de vânt. Deodată, Niculae își ridică fruntea. Auzise ceva. De undeva, din coroana stufoasă a dudului, se desprinsese o frunză galbenă. Cădea legănându se spre pământ.” (Marin Preda - Moromeții) 2. Analizează următoarele cuvinte: Niculae, stufos
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
spațiul cultural românesc, unde S. are în vedere peste două mii de autori, identificarea și atribuirea pseudonimelor fiind rodul unui efort documentar de trei decenii. O serie de versuri ocazionale sau dedicate unor personalități literare sunt adunate în volumul postum Balans încremenit (1979), oferind imaginea unui scriitor de factură clasică și de înclinație manierista, aflat în sfera de influență a poeziei lui Ion Barbu. Interesul din tinerețe pentru critică plastică își află ecoul într-o prezentare a pictorului dobrogean Stavru Tarasov (1931
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
de Jonathan Swift, E. A. Poe, F. M. Dostoievski, Remy de Gourmont, André Gide ș.a. SCRIERI: Sora Emilia, Constantă, 1930; Un pictor dobrogean: Stavru Tarasov, Suceava, 1931; Dicționar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor și publiciștilor români, București, 1973; Balans încremenit, cu un portret de Bob Bulgaru, pref. George Chirilă, București, 1979. Ediții: Artur Enășescu, Poezii, pref. edit., cuvânt înainte Radu Boureanu, București, 1968. Traduceri: Joseph Kessel, Celula nr. 7, București, 1930 (în colaborare cu Constantin Iliescu); André Gide, Amintiri despre
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
cărei funcționare depinde atât starea de echilibru, respectiv sănătatea mintală, cât și starea de dezechilibru, respectiv boala psihică. Dacă nu ar exista această modalitate dialectică de „organizare complementară” ca dispoziție a „sistemului personalității”, aceasta ar avea un caracter static, rigid, încremenit. Dinamica personalității, în planul vieții psihice este dată tocmai de „ambivalența complementară” a organizării acesteia, sau așa cum spuneam, de caracterul ei dialectic. Această constatare importantă ne obligă să-i căutăm și în același timp să încercăm să-i explicăm cauza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
educației de bază” participă toți: familia, cetățenii, experții, profesorii, locul de muncă, toată societatea; 5. scopurile privesc întreaga creștere. Prin core crește individul sub toate aspectele - de la cele fizice până la cele morale; 6. este flexibil. Core nu este un program încremenit. El permite ajustări, impuse de societate, cerute de trebuințele celui care învață; 7. este orientare controlată. Orientarea în educație, în profesie, în viață, toate țin de core și profesorii trebuie să asigure această ghidare. Curriculumul „ascuns” (hidden curriculum) este din ce în ce mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noaptea, cu mașini închise, or, dacă acum suntem expuși văzului lumii înseamnă că regimul e stăpân pe situație și ne așteaptă vremuri grele... Priveam pe furiș în stânga și în dreapta, trecătorii grăbiți nu se uitau spre noi, doar femeile de la țară, încremenite, ne priveau cu spaimă, își duceau mâna la gură, gest tipic de înțelegere și compătimire, apoi își făceau cruce... Ajunși la închisoare, aceeași atmosferă rece, apăsătoare. Nici o vorbă, nici un gest necontrolat al gardienilor și personalului închisorii. Ceva se întâmplă aici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi un exemplu de ajustare a temelor romantice trecute prin grila modernității. Personajul este titanul, excepția, geniul care, spre deosebire de Luceafărul eminescian, își trece în faptă disponibilitățile de generozitate și de trăire activă. Actul său înseamnă, deopotrivă, revoltă împotriva unei ordini încremenite, dăruire și autentificare a unor avânturi lăuntrice. Între zei și oameni, Prometeu va fi veșnicul rebel, condiția sa e de eternă inadecvare. Izolarea resemnat-disprețuitoare a lui Hyperion se realiza în spațiul protector al cosmosului, conservându-i și consacrându-i eternitatea
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
povestirile de viață ale martorilor activității gustiștilor și a rețelei activate de ei pot oferi o bogată informație asupra realității sociale. ( În acest sens, nu este exagerată afirmația că publicarea volumelor de corespondență a lui Anton Golopenția va răscoli imaginea Încremenită a Școlii.) Pe baza imaginii compuse din aceste surse vom Înțelege nu numai comportamentul gustiștilor, ci și studiile lor publicate. Cu certitudine, se vor impune reinterpretări. În Încheiere ar trebui să afirm că scrierea acestor rânduri a fost impulsionată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
investigate. Dată fiind metodologia de culegere a datelor folosită, am căutat în text să explorăm cât mai mult spusele sătenilor, lăsând adesea vorbele lor să descrie realitatea unei lumi care pentru unii este în plină schimbare, iar pentru alții pare încremenită în liniștea veșniciei. Volumul propune astfel imaginea unui Hănești (satul „tradițional”) prăfuit și sărac, dar cu o nouă și supradimensionată biserică în care locuitorii au acces mai rar. Trifeștiul (satul „izolat”) nu este în fapt chiar așa de izolat, beneficiind
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
alta, dilatîndu-și și contractîndu-și spasmodic răsuflătoarea, cu un soi de horcăit sacadat și șuierător. în cele din urmă, valuri de sînge închegat țîșniră, ca drojdia purpurie a unui vin roșu, în văzduhul înspăimîntat, apoi căzură în mare, scurgîndu-se pe coapsele încremenite ale monstrului. Inima îi plesnise! Ă E moartă, domnule Stubb, zise Daggoo. Ă Da, ambele pipe s-au stins, răspunse secundul. Și scoțîndu-și-o pe a sa din gură, Stubb îi scutură scrumul pe apă și rămase o clipă să privească
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
punte - iată, te calc în picioare, te sparg și te distrug, lucru de nimic care arăți spre cer! în timp ce freneticul bătrîn vorbea astfel, călcînd în picioare - cu piciorul său viu și cu piciorul său mort - sextantul, pe fața tăcută și încremenită a lui Fedallah se zugrăvi un rînjet de triumf ce-l viza pe Ahab, dar și o umbră de deznădejde fatalistă, ce-l viza pe el însuși. Se ridică neobservat și se depărtă tiptil; între timp, marinarii, îngroziți de înfățișarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în cursul peregrinărilor mele, vreo înjurătură, în clipa cînd degetul de foc al Cerului era pus pe-o corabie, cînd „Mane, Tekel, Fares“ era scris citeț în greementul ei. în vreme ce flăcările livide ardeau pe catarge, puține vorbe ieșiră de pe buzele încremenite ale marinarilor; strânși la teuga, se uitau cu niște ochi strălucitori la lumina aceea fosforescentă, ca la o constelație depărtată. Pe fundalul acestei lumini spectrale, uriașul negru Daggoo părea de trei ori mai colosal, ai fi zis că-i chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Himalaya, ca o maree verde, răcoroasă în jurul unei stânci. Trotuarul și aleea erau foarte largi, iar pe alee se găseau trei salcâmi de toată frumusețea. Era o mireasmă puternică de vară în dimineața aceea și vegetația stătea neclintită în aerul încremenit a ceea ce se poate numi o zi plăcută. În Somnul de veci, atenția lui Marlowe fusese confiscată, la intrarea în casa generalului Sternwood, de vitraliul reprezentând un cavaler și o domniță aflată în captivitate. Aici, într-un mediu lipsit de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
reduc la absurd existența. Cântecul „catirincii”, jalnic, răscolitor, amestec de tonuri stridente și pure, sugerează paradoxul trăirilor și trezește durerea tuturor neîmplinirilor din trecut. Un tablou autumnal obișnuit, frecvent exploatat în recuzita simbolistă (copaci negri, frunze moarte într-o pâclă încremenită), pare un uriaș cimitir în care oamenii, „mai goi de visuri, mai săraci de viață, înmormântați în toamnă și ceață”, se descompun. Ploaia și ceața măresc indeterminarea, vagul și sunt agenți ai izolării și degradării, ai uniformizării materiei. Presimțită în
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
lung sirene, nu vă opriți din vaer Și salvele de tunuri să mai vibreze-n aer Să nu-nceteze încă al nostru bun rămas. Taci inimă prea plină de lacrime amare, N-auzi cum tac departe mîhnitele mulțimi? Mai stați încremenite voi trenuri și vapoare, Doar am putea o clipă cu noi să-l mai oprim • Geo Bogza. - În inima Moscovei • Petru Dumitriu - Marele exemplu • Laurențiu Fulga - Era la Cremlin o fereastră luminată • Lucia Demetrius - Durerea cea mai grea; - în nr.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
29 • Bufonerie politică, inițiative pompieristice, 33 • Voluptatea ambiguității, 34 • „Noi am fost un guvern disident”, 35 • Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget, 44-45 • „Nu am făcut plăcinta ca s-o mănânce alții”, 45 • Trăim Într-o Românie Încremenită, 48 • Ce se Întâmplă cu oamenii?, 48 Ziua a doua 49 Mișcări de trupe, 51 • Comuniștii „de omenie”, 52 • Lideri populiști cu potențial charismatic, 56 • Memorii și mit politic, 59-60 • Modelul paternalist: the king-maker, 60 • Promisiunea și iluzia stabilității, 61
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
starea de greață • Cultura procedurilor personale • Bufonerie politică, inițiative pompieristice • Voluptatea ambiguității • „Noi am fost un guvern disident” • Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget • „Nu am făcut plăcinta ca s-o mănânce alții” • Trăim Într-o Românie Încremenită • Ce se Întâmplă cu oamenii?tc "Patologia societĂȚii românești • Unde e logica ? • Eternul tovarăș Cozmâncă • Orice sfânt are un trecut, orice păcĂtos are un viitor ! • Strategia schimbării la faȚĂ • Oportunism, manipulare, nerușinare • SĂ fii și de stânga, și de dreapta
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
starea de greaȚĂ • Cultura procedurilor personale • Bufonerie politică, inițiative pompieristice • Voluptatea ambiguitĂȚii • „Noi am fost un guvern disident” • Când Înțeleptul arată luna, nebunul se uită la deget • „Nu am făcut plăcinta ca s‑o mănânce alții” • Trăim Într‑o Românie Încremenită • Ce se Întâmplă cu oamenii ?" Mircea Mihăieș: În această discuție ne propunem continuarea investigațiilor din cărțile anterioare, Balul mascat și Încet, spre Europa. Adică discutarea, din cât de multe puncte de vedere suntem capabili, a situației României În ultimii patru
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
scandaluri de mai mare sau mai mică anvergură, dar ele rămân pure scandaluri. Se regăsesc pe prima pagină a ziarelor, fiind istorie chiar de a doua zi, neintrând practic În procedurile normale ale unei societăți democratice. Trăim Într-o Românie Încremenită. În ciuda declarațiilor că venitul pe cap de locuitor va crește, salariile sunt cam aceleași. Ce se Întâmplă, totuși, dincolo de spectacolul politic, care poate fi interesant, ba chiar fascinant? Ce se Întâmplă, vorba lui Marin Preda, cu oamenii? Vladimir Tismăneanu: Cu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ar fi răzvrătit dacă s-ar fi atins de animăluțul acela, care învăța deja să zboare în aerul sufocant al barăcilor. Ancora fu ucis, iar Pavel nu mai află sfârșitul poveștii. Își imagina doar o pasăre tânără care, sub privirile încremenite ale prizonierilor, zbura peste liniile sârmelor ghimpate. Istorisindu-și povestea, Ancora își spunea câteodată sieși „cocoș clocitor“. Porecla îl făcea să zâmbească pe celălalt prizonier, ajuns în companie în același timp cu el și care, spre deosebire de ceilalți soldați, se străduise
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
O zi stinsă, străbătută de adierea înceată a fulgilor de zăpadă. Totul are să fie într-o bună zi la fel ca în clipa aceea de iarnă. Tu ai să te ivești din somnul înzăpezit al copacilor, la malul unui lac încremenit. Și ai să începi să pășești pe gheața aceea încă fragilă - fiecare pas are să fie pentru mine o durere intensă și o bucurie. O să mergi spre mine, lăsându-mă, la fiecare pas, să te recunosc. Apropiindu-te, o să-mi arăți
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
modo la două puncte. El denunță, pe de o parte, „pierderea sensului transcendenței lui Dumnezeu printr-o teologie raționalizată, care-L tratează pe Dumnezeu ca un obiect oarecare al gândirii”, iar pe de altă parte, „mumificarea unei gândiri ce rămâne Încremenită În formele sale școlărești și care a pierdut orice contact cu mișcarea filozofică ori științifică actuală” (ambele vizează indirect curentul neotomist, dar nu numai). „Modernismul” de la sfârșitul secolului al XIX-lea văzuse just (Întrucât aceleași probleme existau și atunci), dar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
căscă speriat ochii, se sculă, apoi frecă între arătător și degetul mare făina nouă. Grăunțele erau uscate ; morarul presă pietrele și se trase apoi la loc. Somnul însă îi pierise. Rămase privind în gol, cu barba nerasă peste zbârciturile adânci, încremenite și colbăite de ométiță. Din umbră nu i se vedeau decât sprâncenele groase, negre, cu ochi posomorâți. Așezându-se lângă el, lingurarul îi întinse tabacherea. Celălalt clătină din cap. - Ce mai zice stăpânul, dom’ Vasile ? Aud că vra să cumpere
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
îi creștea deopotrivă cu veselia celorlalți. în copilărie părintele fusese cioban. Orânduindu-i turmă, câini și asin, baciul la învățat puțintică slovă. De la știința asta i s-a tras călugăria. Prea cinstitul și-aducea bine aminte de nopțile cu tăria încremenită când, dinspre munții profilați în aer, se răsfira un abur străveziu. Baciul mocnea lângă jar în timp ce băiețandrii dormeau între câini la oi. Un clopot s-auzea stâns iar câte-un cățelandru urla subțire către lună. Atunci, din abur se isca
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
patruzeci de elevi stăteau mirați și tăcuți în jurul mesei. Pe unii îi cunoșteam, pe alții nu. Aveam o vagă certitudine în ceea ce privea scopul acestei întruniri. Pe măsură ce înaintam spre scaunul din fața mea, pașii mei creau ecouri din ce în ce mai îndrăznețe printre oamenii încremeniți. În urma mea venea Velail, iar în spatele lui intrau în cancelarie cei de care am fost însoțiți. Ce s-a schimbat decorul de când am fost dimineață aici! În momentul în care m-am așezat pe scaunul gol, câțiva s-au foit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]