572 matches
-
identitatea umană virtuală (avataruri sau persoane onlineă la aspecte și acțiuni ale minții (vezi mai josă și care încearcă a „uita” sau a se lepăda de limitele trupului fizic. Mai degrabă decât o țesătură de limite fizic-trupești sau decât o încrengătură de mecanisme și mașinării, corpul tehnologizat este o augmentare și o întrețesere de fenomene, forțe, materialități și seducții, conexiuni și plăceri, de la cele fizice la cele sociale. O altă sintagmă deleuzo-guattariană celebră care a inspirat perspectiva asupra trupului abordată în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în-gerii Mamei Pămîntești, în apropierea rîurilor, în aproprierea pădurilor, în apropie- rea florilor, în apropierea muzicii păsărilor, unde Soarele și ploaia le pot îmbrățișa corpul, care este templul sufletului.” Descrierea plaiurilor mioritice este explicită iar amintirea Maicii Pămîntești elimină orice încrengătură a celor care au tot dat ta-re cu revelațiile pentru ,,misterioasele scrieri mozaice de la Qumran”. Așezările lor erau asemănătoare cu cele din Carpați, adică niște mănăstiri pentru bărbați, care trăiau din resursele proprii oferite de o agricultură bazată pe irigații
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
situație, 2) principala preocupare a guvernanților, și a clasei politice În general, pare să fie lupta pentru menținerea/câștigarea puterii și păstrarea privilegiilor lor, 3) societatea este puternic polarizată: la un capăt, se află o castă, formată 145 dintr-o Încrengătură de oameni politici, de afaceri, din justiție ș.a., cu averi fabuloase făcute peste noapte, la celălalt, marea masă a populației care trăiește sub nivelul de subzistență, 4) președintele și partidul de guvernământ se află În conflict deschis cu toate instituțiile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
complexitate și dinamica politicii de securitate românești În toată această perioadă cuprinsă Între sfârșitul secolului al-XIX-lea și prezent. Tocmai statutul României de putere minoră o face relevantă ca subiect de investigație teoretică din perspectiva relațiilor internaționale. Necesitatea face absolut esențială Încrengătura fundamentală Între evoluția teoretică și cea practică a politicii de securitate românești În perioada menționată. Mai mult decât atât, este esențială analiza integrată a mediului strategic În care a acționat România de la constituirea sa ca stat independent și actor internațional
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mondială sau regional-continentală. Interesele, puterea de a le apăra, majoritatea schimburilor politice, economice și ideologice, cvasitotalitatea conflictelor lor militare au loc exclusiv la nivel diadic, cu proprii vecini, sau la nivelul propriului subsistem de relații internaționale. Subsistemele relațiilor internaționale reprezintă Încrengături coerente de legături politice, economice și ideologice, formate Îndeobște În spații geografice compacte, bine delimitate de obstacole naturale (În special mări și oceane) sau climatice 1. Subsistemele sunt create de formarea unor modele, unor căi specifice după care sunt conduse
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Lumea vie cuprinde 5 regnuri, grupate În două supraregnuri: A. Supraregnul PROCARIOTA, cu 1 regn: BACTERIA (Monera), din care fac parte Eubacteriile (cu cianobacterii și bacterii propriu-zise) și Archebacteriile. B. Supraregnul EUCARIOTA, cu 4 regnuri: 1. PROTISTE - cu 30 de Încrengături (inclusiv protozoare și fungi inferiori), din care 8 cuprind alge: diatomee, aurii, brune, roșii, verzi ș.a., ale căror dimensiuni variază de la 2-3 micrometri (unele alge unicelulare) până la peste 50 m (unele alge brune, cum ar fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
protozoare și fungi inferiori), din care 8 cuprind alge: diatomee, aurii, brune, roșii, verzi ș.a., ale căror dimensiuni variază de la 2-3 micrometri (unele alge unicelulare) până la peste 50 m (unele alge brune, cum ar fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu 3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu 12 Încrengături din grupele: briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermafite: gimnosperme (pinofite) și angiosperme (magnoliofite): dicotiledonate (magnoliate) și monocotiledonate (liliate). 4. ANIMALE - cu 37 Încrengături. În ceea ce privește numărul de specii procariote și
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
brune, roșii, verzi ș.a., ale căror dimensiuni variază de la 2-3 micrometri (unele alge unicelulare) până la peste 50 m (unele alge brune, cum ar fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu 3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu 12 Încrengături din grupele: briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermafite: gimnosperme (pinofite) și angiosperme (magnoliofite): dicotiledonate (magnoliate) și monocotiledonate (liliate). 4. ANIMALE - cu 37 Încrengături. În ceea ce privește numărul de specii procariote și eucariote „vegetale” din primele 4 regnuri, acesta diferă după autorii luați
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
fi Macrocystis). 2. FUNGI - cu 3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu 12 Încrengături din grupele: briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermafite: gimnosperme (pinofite) și angiosperme (magnoliofite): dicotiledonate (magnoliate) și monocotiledonate (liliate). 4. ANIMALE - cu 37 Încrengături. În ceea ce privește numărul de specii procariote și eucariote „vegetale” din primele 4 regnuri, acesta diferă după autorii luați În considerație. Cei mai mulți autori apreciază că există aproximativ 5 000 specii de bacterii și cianobacterii, 35 000 specii de alge, 100 000 specii
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
al doilea pod de lemn de peste Bistrița. Treptat, odată cu popularea malului drept al Bistriței (viitorul cartier evreiescă, dar și a zonei de Nord-Vest a orașului, pe nucleul stradal mai sus amintit a fost creată, în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu care lucrează în clipele de răgaz petrecute pe lîngă casă. O străveche bîtă războinică hawaiană sau o vîslă-lance, cu puzderia lor de imagini cioplite, constituie un trofeu la fel de măreț al perseverenței omenești ca un lexicon latinesc. Căci această miraculoasă încrengătură de gravuri în lemn a fost executată doar cu un hîrb de scoică sau cu un colț de rechin și i-a cerut artistului ani mulți de muncă migăloasă. Ceea ce se întîmplă cu sălbaticul din Hawai se întîmplă și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
merită sprijinul și eforturile unui screening pentru femeile gravide, făt și nou-născut. I. AGENTUL ETIOLOGIC I.1. SCURT ISTORIC Toxoplasmoza este o boală infecțioasă produsă de un protozoar endocelular — Toxoplasma gondii —, parazit obligatoriu intracelular al omului și animalelor. Acesta aparține încrengăturii Apicomplexa, clasei Sporozoa, subclasei Coccidia și este singurul membru al genului Toxoplasma. Denumirea de Toxoplasma derivă din limba greacă (toxon # arc și plasma # formă) și exprimă forma sa arciformă. Termenul gondii provine de la rozătorul Ctenodactylus gondii, în ale cărui celule
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
I din același act normativ anexa B devine anexa 2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă de suprafață marină - în afară de studiile pe organisme marine de același
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite acvatice). b) Apă de suprafață marină - în afară de studiile pe organisme marine de același tip cu cele de apă dulce, mai pot fi efectuate teste pe grupe taxonomice marine suplimentare, după cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
un fapt firesc, posibil el însuși "pe baza fenomenului originar al adevărului".190 Dar în ce constă adevărul? Esența adevărului este "starea de descoperire", iar aceasta este sincronă cu însăși starea-de-deschidere a Dasein-ului (care presupune locul-de-deschidere al acestuia, cu toate încrengăturile "existențiale" puse deja în evidență): "Adevărul în sensul cel mai originar este starea de deschidere a Dasein-ului, căreia îi aparține starea de descoperire a ființării intramundane."191 Dar acest "aparține" (gehört / gehören) nu poate fi înțeles, cumva, în sens de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
parte, că ființările sunt diferite și că ele se pot ordona orizontic, după puterea timpului de a o în-ființa pe fiecare dintre ele și după puterea fiecăreia de a prelua, prin în-ființare, ceea ce i se dăruiește: ființă. Din reconstrucția acestei încrengături de ființări (fiecare tot una cu timpul ei) ne dăm seama că judicativul ține de logos-ul însuși, nefiind un fenomen marginal sau o "întâmplare" în viața lumii omului. De altfel, chiar dacă ar fi astfel, tot n-am ieși din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
referă" (semnificația sa; referința), apoi operațiunile formale corespunzătoare regulilor de corectitudine, funcțiilor de adevăr, ambele rânduri de operații fiind esențiale pentru acreditarea (ordonarea, autorizarea) producțiilor judicative ale conștiinței (sensibilității, gândirii etc.) și pentru promovarea lor "publică". Există aici o altă încrengătură de fapte care se specifică în orizontul dictaturii judicativului, diferită, așadar, de cea constituită din elementele judecății, ale judicativului, care constituie cele două aspecte ale acestuia, cel formal și cel alethic. Totuși, în această secundă încrengătură de fapte, sunt atrase
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Există aici o altă încrengătură de fapte care se specifică în orizontul dictaturii judicativului, diferită, așadar, de cea constituită din elementele judecății, ale judicativului, care constituie cele două aspecte ale acestuia, cel formal și cel alethic. Totuși, în această secundă încrengătură de fapte, sunt atrase și elemente constitutive ale judicativului. Așa încât, pot sta alături: timpul, verbul, adevărul-corespondență, funcțiile de adevăr, acreditarea prin proceduri de corespondență a "adevărurilor", care devin, astfel, "necesare", promovarea publică a adevărurilor acreditate, pentru ca ele să fie acceptate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se întemeiază în fenomenul modalizării temporale a verbului (sau al condiționării verbale a timpului), el însuși aflat într-o legătură fundamentală cu fenomenul timporizării predicatului și atemporalizării subiectului judecății. În prim planul orizontului dictaturii judicativului, vizibilă este, desigur, această ultimă încrengătură de fapte. Temeiul ei constituie obiectul reducției, aflată aici în desfășurare, iar aceasta indică și semnificația judicativă, mai mare sau mai mică, a celor două rânduri de fapte, toate instituite în poziția de elemente (și sensuri) ale dictaturii judicativului. Există
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aici în desfășurare, iar aceasta indică și semnificația judicativă, mai mare sau mai mică, a celor două rânduri de fapte, toate instituite în poziția de elemente (și sensuri) ale dictaturii judicativului. Există, de asemenea, în orizontul dictaturii judicativului, încă o încrengătură de fapte, care abia s-a vestit prin cele câteva observații despre rolul constitutiv al timpului pentru fenomenul judicativ. Manifestările temporale ale verbului nu sunt posibile decât printr-o susținere "naturală", în afara celei formale, judicative, pe baza unor "facultăți" pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe de altă parte, ceea ce este cu totul semnificativ în ordinea reducției judicative a dictaturii judicativului, suspendarea "poziției" constitutive a timpului pentru verb, care conduce către aporia formală următoare: fără "poziția" timp în judecată, ființarea ca atare (și, desigur, întreaga încrengătură de relații între ființări și între acestea și ființă), rodul în-ființării (constituirii) prin timp, nu mai are nici un temei, dar, chiar în aceste condiții, propoziția este ea însăși o ființare. Această aporie trebuie tematizată din perspectiva noului statut predicativ al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este vorba despre „absența unei viziuni clare și a unui consens social asupra rosturilor istoricilor În societate, asupra debușeelor profesionale și a tipului de pregătire de care trebuie să beneficieze aceștia” (p. 68). Recunoașterea academică ține mai mult de „exacerbarea Încrengăturilor bazate pe relații personale” decît pe „judecata de valoare bazată pe producții academice” (p. 51) și mulți istorici se „plafonează” deoarece „multe posturi, de fapt cea mai mare parte a acestora, sînt deținute pe termen nelimitat”, astfel că „motivația obiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
terestru 90% din speciile prezente ar fi producătorii primari. Diversitatea lor este foarte scazută în pădurile temperate și în pădurile boreale. În mediul marin, diversitatea supraspecifică este mult mai mare decat în mediul terestru. În mediul marin se întâlnesc toate încrengăturile cunoscute. În mediul dulcicol sunt 14 încrengături prezente, însă niciuna nu este endemică. În mediul marin 14 încrengături sunt exclusive marine. Din cele 35 încrengături prezente în mediul marin numai 11 se întâlnesc în ecosistemele de coastă, celelalte 24 sunt
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
producătorii primari. Diversitatea lor este foarte scazută în pădurile temperate și în pădurile boreale. În mediul marin, diversitatea supraspecifică este mult mai mare decat în mediul terestru. În mediul marin se întâlnesc toate încrengăturile cunoscute. În mediul dulcicol sunt 14 încrengături prezente, însă niciuna nu este endemică. În mediul marin 14 încrengături sunt exclusive marine. Din cele 35 încrengături prezente în mediul marin numai 11 se întâlnesc în ecosistemele de coastă, celelalte 24 sunt prezente în regiunile bentale. Din cele 250
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]