2,079 matches
-
într-o seară, să-i zgrepțăne la poartă și să-i prezinte puișorii! Cea mai recentă cucerire a lui este un mistreț pe care l-a primit de la un paznic de vânătoare. Nu un mistreț din aceștia noi, rezultați din încrucișarea cu porcul domestic, care ne-au invadat satele și care nu ezită, când sunt sleiți de puteri, să își curme goana, așteptând neclintiți asaltul câinilor pentru a-și planta colții în pântecul lor, ci un mistreț de Corbières, cu picioare
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ea se datorează intersecției dintre gândul orizontal țesut de creierul personajului și gândul vertical țesut de mâna care ținea revolverul. Consecința a fost următoarea: ,,Glontele a pornit deci de la o tâmplă la alta orizontal, a întâlnit gândul vertical, și la încrucișare Don Jazz a murit 7. Tot în sanatoriul Berck este scrisă și schița Limite care este alcătuită din trei părți, fiecare dintre acestea reprezentând o meditație pe o anumită temă. Astfel că, prima dintre ele face diferența între furt și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
numai la canalul verbal sau ligvistic. In realitate, un rol considerabil În comunicare și implicit În comunicarea agresivității, Îl dețin elementele non-verbale, gestica, mimica, mișcările și atitudinile corporale. Privirea poate transmite uneori stări emotiv-conflictuale cu o mare Încărcătură agresivă. Dupa Încrucișarea privirilor, mișcarea miușchilor feței și atitudinea corporală se poate deduce ușor starea de atac sau de apărare a persoanei, Înainte ca aceasta să o facă prin intermediul limbajului. Neputând recurge la forme verbale, adolescenții vor recurge la priviri amenințătoare, nemulțumite, fixe
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Muldworf? În mod sigur, Luca Pițu era mai interesat de materialitatea/materializarea dorinței decât de o "teorie materialistă a dorinței"88. Se poate replica, eventual, invocându-se pertinența biografiei: Crizele existențiale sunt momente de mare mobilitate afectivă care apar la încrucișarea istoriei individuale și a istorie colective, într-o relație reciprocă de auto-generare. O biografie trebuie să poată da seama de sensul unei vieți, în alegerile sale fundamentale: dragoste, profesie, opțiuni ideologice susține ne(ur)o-marxistul contemporan cu autorul studiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Ad usum delphini: text editat prin epurarea pasajelor scabroase sau nepotrivite. Pentru originea expresiei, fă un mic effort, prea-leneș Cititor, caută și vei găsi pentru că eu nu-ți voi da chiar de vei cere. iiii Animal acvatic neidentificat, rezultând din încrucișarea unei prese de ambutisare de la Tefal cu un octopus. jjjj Vezi definiția lor în dicționarele specializate. kkkk A nu se face confuzia cu un alt cuvânt începând cu aceleași silabe! llll Cred că harta care ne-a ajuns este un
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
n)t -, el nu se poate dezbăra nici măcar în reportajele prea puțin lirice de autarhia propriului univers psihic și senzorial, de cei "o mie o sută treizeci și șapte/ de cavaleri ai sufletului" (O mie de cavaleri), din a căror încrucișare de spade ia naștere însăși poezia. Dacă această angajare existențială prelungită în text îl apropie în mod cert de alte nume debutate în anii '90, lipsa decepționismului, a dezabuzării percepută ca "sensibilitate" obligatorie a codului atitudinal și existențial îl diferențiază
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alcoolică foarte slabă; nu se puteau păstra decât în primul an; în vinuri era un conținut de alcool metilic de aproximativ 1%. Hibrizii direct producători (HDP), fac parte din categoria vițelor roditoare și au această denumire deoarece au rezultat din încrucișarea speciilor de vițe americane (Vitis riparia, Vitis labrusca, Vitis aestivalis, Vitis lincecumi etc.) cu soiurile de viță europeană (Vitis vinifera) și pot fi cultivați direct pe rădăcini proprii, fără altoire, deoarece rădăcinile lor sunt rezistente la atacul filoxerei. Din punct
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
afectarea vaselor cerebrale și se corelează cu durata și severitatea HTA. Modificările vaselor retiniene au fost clasificate, după Keith, Wagener și Barker, în patru stadii și sunt prezentate în tabelul Stadiul II Artere scleroase, cu calibru neregulat, vene dilatate, semnul încrucișării arteriovenoase (semnul Salus-Gunn); Stadiul III La stadiul II se adaugă edem retinian, hemoragii perivasculare, exudate, determinate de ruptura vaselor mici; Stadiul IV La stadiul III se adaugă edem macular sau papilar. Modificările retiniene ușoare, gradul 1 și 2 au o
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
fiind periclitat, deși patronul Antoine Gallimard susține dreptul fiecăruia la libera expresie, fără a adera însă la tezele angajatului său. Bref, în fața unui nou pericol de aceeași factură, marea editură a preferat să se retragă pentru a evita o altă încrucișare de săbii cu opinia publică. Ulterior, Jean-Marc Roberts și-a dat acordul pentru publicarea volumului la Stock, dar a decedat la scurt timp după aceea, iar noul director, Manuel Carcassonne, venit de la editura Grasset, unde deja respinsese textul, și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Statele Unite. Dacă situația este aceea descrisă de către Andreas Huyssen ("poststructuralismul este mult mai apropiat de modernism decât este în mod obișnuit asumat de către avocații postmodernismului"74), atunci relația dezvoltată de mulți teoreticieni între cele două curente (de suprapunere, includere, identitate, încrucișare etc.) ar trebui foarte mult nuanțată pe fundalul relației mai generale și poate mai complicate dintre modernism și postmodernism. Din alt unghi de vedere, "dacă poststructuralismul poate fi conceput drept le revenant, fantoma modernismului deghizată în teorie, atunci tocmai acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
călușerie sunt chemați În ziua de Ispas (Înălțare la casa lui. Acolo Începe prima parte a ritualului de inițiere prin participarea tuturor membrilor și a celor care doresc să intre În asociație. Inițierea propriu-zisă are loc În zone pustii la Încrucișare de căi, când ucenicului Îi este oferit costumul. Tânărul este inițiat În tainele societății după jurământul de discreție. Apoi sunt toți stropiți cu apă neîncepută, adunată de la nouă izvoare. Urmează apoi un fel de invocare către „Irodeasa” să le ajute
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și al comportării se încrucișează în stare domestică, spre deosebire de speciile în stare sălbatică. Și totuși între aceste specii care nu se încrucișează nu există diferențe mai mari decât cele între rase domestice care se încrucișează. Dacă acceptăm însă presupunerea că încrucișarea unor rase diferite de animale domestice se datorează vicierii instinctelor în procesul domesticirii, atunci analogia între efectele în timp ale acțiunii selecției artificiale și ale celei naturale ne va apărea drept pe deplin convingătoare. Darwin a socotit plauzibil că varietățile
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
despre originea speciilor, până la publicarea primei ediții a lucrării de față, care a fost atașată celei de-a treia ediții a Originii speciilor din 1861, autorul observa, la capătul prezentării ideilor lui Lamarck despre cauzele modificării speciilor (acțiunea mediului fizic, încrucișarea și îndeosebi întrebuințarea sau neîntrebuințarea organelor) și a legii sale „a dezvoltării progresive a organismelor“: „Vederile și motivările eronate ale lui Lamarck au fost anticipate de Erasmus Darwin.“ Cel mai bine reiese însă modul în care a perceput Darwin deosebirea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
orice afirmație dogmatică. Sub acest aspect, poziția lui contrasta cu cea a majorității criticilor teoriei sale. Referindu se la cauzele apariției unor noi specii și varietăți, el menționa o diversitate de factori cum sunt natura folositoare a variațiilor, libertatea de încrucișare reciprocă, schimbarea lentă a condițiilor fizice ale regiunii, imigrarea unor noi coloniști și natura celorlalți locatari cu care intră în concurență speciile. Concluzia lui Darwin era că selecția naturală „a fost mijlocul principal, dar nu exclusiv, de modificare“. Darwin se
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
desfășoară încet, treptat în cazul speciilor cu un mare număr de membri. Schimbări rapide, în perioade scurte de timp, pot avea loc însă în populații mici și izolate geografic. Aici, restructurări genetice bruște pot să genereze noi fenotipuri, pe care încrucișările au șanse mai mici să le anuleze. Discontinuitățile mari puse în evidență de documentele fosile se explică simplu prin faptul că populațiile care constituie verigile intermediare în tranziții treptate de la o specie la alta au fost răspândite pe arii mici
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu s-au produs pur și simplu, iar altele nu au oferit acele avantaje adaptative de care depind supraviețuirea și înmulțirea indivizilor ce le posedă. În sfârșit, uneori acumularea și accentuarea anumitor variații de caractere nu au avut loc datorită încrucișărilor. Chiar dacă numărul speciilor de plante și animale care au trăit și trăiesc pe planeta noastră este uriaș, acest număr reprezintă doar un procent infim în raport cu numărul speciilor care ar fi putut să ia naștere și să supraviețuiască în aceleași condiții
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
procese și mecanisme specifice, exprimate prin concepte cum sunt cele amintite. În explicația adaptării organismelor, conceptul central este selecția naturală. Acest concept este legat de cel de variație și de cauze ale variației, adică de mutații și recombinarea caracterelor prin încrucișare. Biologia evoluției se interesează de procese unice, irepetabile, cum sunt extincția dinozaurilor, apariția și dezvoltarea mamiferelor, originea omului. Experimentele sunt în mod tipic inadecvate pentru a răspunde la întrebările pe care și le pun cercetătorii evoluției. Din această analiză rezultă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în comunicarea interumană cu preponderență în desfășurarea dialogului. Nu orice discuție, schimb de replici este un dialog autentic care, după spusele lui Constantin Noica, se poartă "întru" o idee spre îmbogățirea spirituală sau în scopul soluționării unei probleme. Sunt multe încrucișări de replici care trec unele pe lângă altele fără să se întâlnească și să se influențeze reciproc semănând cu contrapunerea a două monologuri. Există cel puțin două explicații: prima, are în vedere oamenii care nu pot dialoga din principiu pentru că nu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
-o viteza foarte mare de creare a hibrizilor simpli și dubli obținuți din linii consangvinizate, care au fost acceptați datorită valorii lor deosebite în producție, în defavoarea hibrizilor simpli între soiuri. CREAREA HIBRIZILOR SIMPLI, TRILINIARI ȘI DUBLI DE PORUMB, PE BAZA ÎNCRUCIȘĂRII LINIILOR CONSANGVINIZATE Propunerea instituțională de realizare a acestui obiectiv și de extindere și la nivelul laboratoarelor de ameliorare nou înființate în stațiunile de cercetări agricole din întreaga țară, s-a făcut pentru prima dată în România de dl. ing. Vladimir
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
mult apreciate de cultivatorii de porumb din zona montană și submontană din nordul Moldovei, zone în care se mai găsesc sporadic în cultură la țăranii tradiționaliști din această parte a țării. Activitatea de creare a hibrizilor timpurii de porumb prin încrucișarea liniilor consangvinizate a fost mai îndelungată și mai bogată în realizării și anume un hibrid dublu Suceava 95 (omologat în 1975), hibrizii trilineali: Suceava 108 (1980) Suceava 99 (1985) și Suceava 97 (1989), toți timpurii, toleranți la temperaturile scăzute de la
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
aruncărilor de la margine și de la colț, precum și În unele momente de joc. b. Aruncarea la poartă din alergare Tehnica acestui procedeu este asemănătoare cu cea a pasării mingii din alergare, ritmul mișcării picioarelor nu se schimbă, nu se efectuează opriri, Încrucișări de pași sau alte acțiuni pregătitoare. Obs.: caracteristic acestui procedeu este sprijinul În momentul aruncării, pe piciorul brațului de aruncare. Executându-se În mare viteză și Într-un timp foarte scurt, aruncarea la poartă din alergare Își găsește utilitatea În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aceasta se consolidează și se perfecționează sub forma aruncărilor de pe diferite posturi și poziții față de poartă, mărind dificultatea execuției prin folosirea aparatelor ajutătoare și prin prezența adversarilor semiactivi sau activi, sau În cadrul unor complexe cu conținut tactic, cum ar fi Încrucișările, blocajele, paravanele, etc. Indicații metodice * În procesul instructiv educativ, profesorul poate exersa cu elevii (jucătorii), procedeele tehnice de aruncare la poartă, atât sub forma lor izolată (la Începutul perioadei de Învățare), cât și sub forma unor complexe de exerciții, a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
portar, În spațiul de poartă, sunt așezate mai multe mingi. Portarul pasează extremei drepte, moment În care extrema stângă pornește În alergare de viteză pe contraatac; după intrarea În posesia mingii, jucătorul de pe extrema dreaptă va efectua dribling multiplu și Încrucișare simplă pentru celălalt jucător, care va finaliza prin aruncare la poartă din săritură (fig. nr. 61). II.2.8. Fentele sau mișcările Înșelătoare Fentele sunt mișcări Înșelătoare efectuate de un atacant, aflat sau nu În posesia mingii, pentru a induce
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fig. nr. 77). Ex. 2. Deplasări sincronizate a doi apărători, În timp ce atacanții execută suveică simplă, cu dribling multiplu, În fața porții (fig. nr. 78). Ex. 3. Deplasări sincronizate ale celor doi apărători (exercițiul 2) pot fi exersate și atunci când interii realizează Încrucișări simple cu dribling. Ex. 4. Deplasări laterale Între două jaloane, efectuate de un grup de trei apărători, care urmăresc mingea pasată de trei atacanți (fig. nr. 79). Ex. 5. Un apărător se deplasează În poziție fundamentală de-a lungul Întregului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
colaborarea jucătorilor În atac, trebuie să avem În vedere regulile după care Își desfășoară acțiunile orice jucător, cele specifice jocului În atac și conținutul tacticii individuale. IV.3.1.1. Mijloacele tacticii colective În atac: pasa, pasă pătrundere reprimirea mingii, Încrucișarea simplă și dublă (pentru interi), paravanul, blocajul și plecarea din blocaj, circulația În opt. Desfășurarea jocului În atac presupune colaborarea tuturor jucătorilor la construirea acțiunilor specifice tuturor fazelor atacului. a. Pasa Între doi sau mai mulți jucători Este cel mai
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]