4,713 matches
-
acțiunii judiciare cu care a fost învestită instanța de trimitere este atributul exclusiv al acesteia. ... 77. Așa cum s-a arătat deja, definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 66. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale (îndoielnică, neclară), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de interpretarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept^1, în aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a stabilit că aceasta trebuie să fie o problemă de drept reală, în sensul că norma de drept disputată este îndoielnică, lacunară sau neclară, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, din cauză că textul de lege este incomplet sau nu este corelat cu alte dispoziții legale. ^1 Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicată în
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și punctele de vedere ale părților. ... 74. Motivele care susțin admisibilitatea sesizării se referă la identificarea în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, la prezentarea modului diferit în care normele de drept îndoielnice, lacunare sau neclare pot fi interpretate, și la măsura în care acesta depășește obligația instanței învestite cu soluționarea cauzei să interpreteze și să aplice legea în vederea soluționării litigiului. Exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuie, de asemenea
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
la acordarea sporului prevăzut de norma precitată în considerarea Ordinului nr. 1.996/2008“, instanța supremă constată că, așa cum s-a arătat deja, definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept. ... 37. Chestiunea de drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma supusă analizei este îndoielnică, lacunară sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 38. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate „de trimitere“ și „de
DECIZIA nr. 36 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295294]
-
administrative, potrivit prezentului ordin. Articolul 9 (1) Răspunderea civilă și cea materială se stabilesc independent de răspunderea disciplinară, contravențională sau penală a celor care produc pagube patrimoniului M.A.I. (2) Răspunderea civilă și cea materială nu pot fi stabilite pentru pagube îndoielnice, ipotetice sau eventuale. Articolul 10 (1) Răspunderea civilă și cea materială a polițiștilor, atunci când paguba a fost cauzată de mai multe persoane, se angajează în condițiile art. 63^4 din Lege. (2) Modalitatea de calcul al cuantumului imputabil în raport
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragrafele 41 și 42). ... 40. Cu alte cuvinte, chestiunea de drept trebuie să fie una reală și veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma de drept supusă discuției este îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare. ... 41. Caracterul veritabil al chestiunii de drept trebuie să rezulte din încheierea de sesizare pronunțată de instanța de trimitere, întrucât completul de
DECIZIA nr. 29 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295287]
-
vacanță nu au fost emise în anul fiscal în care trebuiau emise; în acest sens se solicită a se clarifica dacă angajatorul poate fi obligat la emiterea voucherelor de vacanță. ... 118. Instanța de trimitere nu indică nicio normă de drept îndoielnică, lacunară sau neclară, determinantă pentru soluționarea cauzei pe fond, mai mult, reclamanții din dosarele indicate nu au solicitat acordarea voucherelor de vacanță pentru anul fiscal anterior, ci executarea în echivalent, arătând că obligația este imposibil de executat în natură, în
DECIZIA nr. 2 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294753]
-
26 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1132 din 24 noiembrie 2022). ... 63. Devine astfel evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate ca aceasta să privească o chestiune de drept reală, ci se solicită, în realitate, o rezolvare a însuși raportului litigios și validarea argumentelor prezentate pentru adoptarea soluției. Or, instanța supremă nu poate fi
DECIZIA nr. 172 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299640]
-
depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența sa anterioară, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că ceea ce este definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
acțiunii judiciare cu care a fost învestită instanța de trimitere, este atributul exclusiv al acesteia. ... 66. Așa cum s-a arătat deja, definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
primi interpretări diferite este atributul exclusiv al instanței sesizate cu soluționarea litigiului, în contextul în care rolul acestui mecanism de prevenire a jurisprudenței neunitare este acela de a oferi o interpretare cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilite ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, apte să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă
DECIZIA nr. 170 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299629]
-
Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, sa stabilit că aceasta trebuie să fie o problemă de drept reală, în sensul că norma de drept disputată este îndoielnică, lacunară sau neclară, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, din cauză că textul de lege este incomplet sau nu este corelat cu alte dispoziții legale (Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 152 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299672]
-
să se argumenteze în concret necesitatea pronunțării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și punctul de vedere al completului de judecată. ... 54. Motivele care susțin admisibilitatea sesizării se referă la prezentarea modului diferit în care normele de drept îndoielnice, lacunare sau neclare pot fi interpretate și în ce măsură acesta depășește obligația instanței învestite cu soluționarea cauzei să interpreteze și să aplice legea în vederea soluționării litigiului. Exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuie, de asemenea, la
DECIZIA nr. 152 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299672]
-
stabilirea în favoarea contestatorului a uneia dintre pensiile prevăzute de această lege. ... 43. Astfel cum reiese din cuprinsul încheierii de sesizare, instanța de trimitere nu solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție interpretarea, in abstracto, a unor texte legale considerate îndoielnice, lacunare sau neclare, ci, în realitate, urmărește soluționarea pe fond a litigiului, tinzând la obținerea unor răspunsuri particularizate în raport cu situația concretă a contestatorului. ... 44. Această concluzie reiese din modalitatea de formulare a celor două întrebări. Pe de o
DECIZIA nr. 200 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299713]
-
mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 57. De aceea, motivele care susțin admisibilitatea sesizării trebuie să se refere la prezentarea modului diferit în care normele de drept îndoielnice, lacunare sau neclare pot fi interpretate și în ce măsură acesta depășește obligația instanței învestite cu soluționarea cauzei să interpreteze și să aplice legea în vederea soluționării litigiului. Exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuie, în acest context
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să facă necesară recurgerea la acest mecanism de unificare a jurisprudenței. ... 26. Definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept îndoielnice, stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la
DECIZIE nr. 185 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299775]
-
chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 6 martie 2025). ... 48. Devine astfel evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept reală. ... 49. Reținând, în condițiile expuse, neconformitatea sesizării și în acord cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia
DECIZIA nr. 134 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298953]
-
Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. ... ... 32. Prin urmare, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciază că dispare însăși premisa pronunțării unei hotărâri prealabile care, în esență, vizează existența unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru preîntâmpinarea unei aplicări neunitare a acesteia, sesizarea devenind inadmisibilă. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Constanța - Secția I
DECIZIA nr. 154 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299026]
-
au fost prevăzute, în funcție de tipul misiunii și de alte elemente de natură a contura natura juridică a acestor drepturi. ... 70. Definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare) stabilite ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă
DECIZIA nr. 136 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299268]
-
de vreme ce nu a indicat hotărârile judecătorești în care problema în discuție a suscitat interpretări diferite. ... 35. Așadar, este evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept reală, ci se solicită o rezolvare a litigiului dedus judecății. Or, instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu interpretarea și
DECIZIA nr. 162 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299335]
-
îngrijire, căreia apoi instanța de trimitere să îi facă aplicarea pentru o corectă rezolvare a pretențiilor reclamantei. ... 41. Așadar, este evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, nu este îndeplinită condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept reală, ci, în realitate, se solicită o rezolvare a litigiului dedus judecății. Or, instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu
DECIZIA nr. 162 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299335]
-
26 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1132 din 24 noiembrie 2022). ... 106. Devine astfel evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței unei dificultăți de interpretare a unei norme de drept neclare, îndoielnice, sesizările formulate nu întrunesc condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o chestiune de drept reală, ci se solicită în realitate o rezolvare a însuși raportului litigios și validarea argumentelor prezentate pentru adoptarea soluției. Or, instanța supremă nu
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
modul în care principiul aflării adevărului, consacrat la art. 5 din Codul de procedură penală, este aplicat în materia probațiunii. El se referă la aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică fie cu privire la vinovăția făptuitorului, fie în legătură cu fapta imputată, instanțele judecătorești nu își pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]