2,964 matches
-
discurs a fost făcut public, cu acordul Papei de către cardinalul Jaime Ortega, arhiepiscop de Havana. Discursul cardinalului Jorge Mario Bergoglio a fost publicat pe site-ul Bisericii catolice cubaneze iglesiacubana.org: "1. Evanghelizarea presupune zelul apostolic. Evanghelizarea presupune pentru Biserică îndrăzneala de a ieși din ea însăși. Biserica este chemată să iasă din ea însăși pentru a merge către periferii, nu doar cele geografice, ci și periferiile existențiale: cele ale misterului păcatului, cele ale durerii, cele ale nedreptății, cele ale ignoranței
Ce a declarat Jorge Mario Bergoglio în faţa conclavului, înainte de a fi ales papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56550_a_57875]
-
Rodica Zafiu Termenul tupeu e un franțuzism bine instalat în limbă, care și-a găsit de mai multă vreme un loc propriu, între îndrăzneală și obrăznicie. Cuvântul are o istorie destul de interesantă: a fost preluat din franceza colocvială, pe la jumătatea secolului al XIX-lea; prima sa atestare, în forma tupet (mai apropiată de fr. toupet), se găsește în Vocabularul român-francez al lui Ion Costinescu
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
al lui Ion Costinescu, din 1870. Și definiția de acum aproape un secol și jumătate era mai aproape de cea a etimonului francez: „moț, smoc, mănunchi de păr, de barbă, de pene”; „mișcare de nerăbdare și de mânie”; a avea tupet - „îndrăzneală, sfrunterie”. Semnificațiile - atât proprii, cât și figurate - sunt cele înregistrate de dicționarele istorice ale limbii franceze. Pentru trecerea de la sensurile „moț”, „smoc de păr”, „smoc de pene” la acela de „îndrăzneală” există mai multe explicații; cel mai probabil, e vorba
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
mișcare de nerăbdare și de mânie”; a avea tupet - „îndrăzneală, sfrunterie”. Semnificațiile - atât proprii, cât și figurate - sunt cele înregistrate de dicționarele istorice ale limbii franceze. Pentru trecerea de la sensurile „moț”, „smoc de păr”, „smoc de pene” la acela de „îndrăzneală” există mai multe explicații; cel mai probabil, e vorba de o metaforă, căreia îi putem găsi un echivalent în expresia românească a se crede mai cu moț: smocul de pe frunte e interpretat (ca și nasul pe sus) ca un semn
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
a se crede mai cu moț: smocul de pe frunte e interpretat (ca și nasul pe sus) ca un semn distinctiv al superiorității, al plasării simbolice deasupra altora. Uzul curent și definițiile ulterioare din dicționarele românești au reținut doar sensul figurat: „îndrăzneală, nerușinare” (Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbii române, ediția a opta, 1930), „îndrăzneală, cutezanță obraznică” (I.A. Candrea, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, 1931). Nota negativă e stabilă și deosebește tupeul de îndrăzneală și de cutezanță: e totuși mai slabă
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
nasul pe sus) ca un semn distinctiv al superiorității, al plasării simbolice deasupra altora. Uzul curent și definițiile ulterioare din dicționarele românești au reținut doar sensul figurat: „îndrăzneală, nerușinare” (Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbii române, ediția a opta, 1930), „îndrăzneală, cutezanță obraznică” (I.A. Candrea, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, 1931). Nota negativă e stabilă și deosebește tupeul de îndrăzneală și de cutezanță: e totuși mai slabă decât în cuvintele obrăznicie, nerușinare, insolență sau impertinență. Dintre dicționarele generale curente, DEX
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
dicționarele românești au reținut doar sensul figurat: „îndrăzneală, nerușinare” (Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal al limbii române, ediția a opta, 1930), „îndrăzneală, cutezanță obraznică” (I.A. Candrea, Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, 1931). Nota negativă e stabilă și deosebește tupeul de îndrăzneală și de cutezanță: e totuși mai slabă decât în cuvintele obrăznicie, nerușinare, insolență sau impertinență. Dintre dicționarele generale curente, DEX și Noul dicționar universal (NDU, 2006) reiau definiția clasică, prin sinonime („îndrăzneală, cutezanță care întrece limita cuvenită; obrăznicie, impertinență”; „îndrăzneală
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
Nota negativă e stabilă și deosebește tupeul de îndrăzneală și de cutezanță: e totuși mai slabă decât în cuvintele obrăznicie, nerușinare, insolență sau impertinență. Dintre dicționarele generale curente, DEX și Noul dicționar universal (NDU, 2006) reiau definiția clasică, prin sinonime („îndrăzneală, cutezanță care întrece limita cuvenită; obrăznicie, impertinență”; „îndrăzneală insolentă, nerușinare, impertinență”), iar Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) cuprinde în plus un sens tehnic, înregistrat anterior de unele dicționare de neologisme și care provine din sensul propriu al termenului francez: „șuviță
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
îndrăzneală și de cutezanță: e totuși mai slabă decât în cuvintele obrăznicie, nerușinare, insolență sau impertinență. Dintre dicționarele generale curente, DEX și Noul dicționar universal (NDU, 2006) reiau definiția clasică, prin sinonime („îndrăzneală, cutezanță care întrece limita cuvenită; obrăznicie, impertinență”; „îndrăzneală insolentă, nerușinare, impertinență”), iar Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) cuprinde în plus un sens tehnic, înregistrat anterior de unele dicționare de neologisme și care provine din sensul propriu al termenului francez: „șuviță de păr de diferite culori, care se lipește
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
într-un articol recent despre „cuvintele călătoare” (Analele Universității din Craiova, 1-2, 2010), tupeu este astăzi folosit și în contexte pozitive. S-ar putea face, pornind de la acest exemplu, speculații despre mentalități și atitudini (despre lipsa de rușine sau ideologia îndrăznelii); mai curând, e vorba de coexistența unei folosiri clar peiorative și a uneia (auto)ironice. Există totuși cel puțin un domeniu în care tupeul este sincer interpretat ca un atribut pozitiv: în stilul suburban al unei zone largi de versificație
Tupeu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5668_a_6993]
-
pentru a pluti ca o învoaltă floare, candid, pe întinderea de ape din parcul de la Otterlo, faimosul Kröller-Müller: cel mai fericit muzeu european în aer liber, prilejuindu-ne, spontan și exhaustiv, să parcurgem și să gîndim laolaltă semnele miliare ale îndrăznelii sculptorice, pe durata întreagă a secolului XX. Martha Pan, căreia i se cuvine elogiul pentru această rîvnită depășire a datelor statice proprii artei sale, vădea, procedînd așa, livrîndu-se elementului lichid și mobilității aquatice, o atitudine de campion loial, care știe
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
ei, cum greșit se mai crede”. Referindu-se la modalitățile temperamentale și stilistice de exprimare a personalității în domeniul criticii literare, Gheorghe Grigurcu notează, cu îndreptățire, că „există două moduri temperamental-stilistice de manifestare a personalității în critică. Unul constă în «îndrăzneala» expresă, colorată și polemică, în explozia imaginativă, în patosul infirmării clișeelor, în voluptatea punerii la punct cu adresă personală. E calea cea mai directă a afirmării, corespunzătoare unei energii acute ce se risipește în descărcări electrice. Un alt mod e
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
societate. Câteva sugestii în sensul celor de mai sus există, totuși, în carte. Ele se referă, însă, la lucrurile petrecute dincolo de platourile de filmare. E vorba, îndeosebi, de „echipajul de lebede” al lui Truman Capote, de femeile sofisticate, pline de îndrăzneală și de bani, al căror comportament și imaginație au pus bazele viitoarei „eliberări a femeii” din chingile conservatorismului opresiv al timpului. În schimb, istoria palpitantă a cântecului „Moon River”, premiat cu Oscarul, constituie în sine un capitol plin de farmec
Mic-dejun cu Aundrey (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5838_a_7163]
-
Muthu îi vede îndeosebi virtuțile estetice, iar autorul cărții de față, Maxim Danciu, îi pune ideile sub bolta antropologiei axiologice. Fluctuațiile de interpretare adunate în jurul lui Sperantia sînt semn că identitatea gîndirii sale e nesigură, dacă nu chiar lipsită de îndrăzneli proprii. Gîndit ca un compendiu de cinci studii complementare, volumul de față e o introducere didactică în opera lui Eugeniu Sperantia, dar o introducere a cărei principală virtute stă în grija masoretică de a reda nuanțele originalului cercetat. Cu alte
Ultima suflare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5597_a_6922]
-
muzicală românească, de genul operei. Am parcurs la pian opera Năpasta de Sabin Drăgoi; la Opera Română avusese loc premiera; în 1952. Premiera bucureșteană a avut loc în anul 1928. Am elaborat un studiu de peste șaptezeci de pagini. Am avut îndrăzneala să-l prezint compozitorului. Sabin Drăgoi l-a citit, a adus observații care nu zdruncinau deloc studiul meu. Tot la Cluj am obținut partitura operei Petru Rareș de Caudella. Au urmat comunicări în sesiuni științifice. Am realizat cât de importantă
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
îi stă bine să folosească în textele sale cuvinte deocheate, din acelea pe care până și unii autori de dicționare le evită. Alți poeți fac în versurile lor aluzii timide la sex și tot devin scabroși. Mircea Dinescu merge cu îndrăzneala foarte departe, fără să alunece în vulgaritate. Cartea este atrăgătoare nu numai prin impudoarea ei deliberată, de genul celei practicate de Ion Creangă în Povestea poveștilor, ci și prin jocul de-a poezia, care reprezintă o noutate în scrisul lui
Să scrie, dar să nu scrie! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/5073_a_6398]
-
intră în dramă autentică, cu piesa Rurale, realizată cu mijloacele cele mai simple dar mai adecvate cu putință, lecție deținută de mult de Gigi Căciulanu de la Miriam Răducanu. Întregul spectacol al lui Gigi Căciuleanu, D’ale noastre, este o mare îndrăzneală, plecând de la izvorul de inspirație, de la colajul muzical, care se plimbă prin ambiente muzicale diferite, de la muzică cultă la modernă și populară - colajul însuși fiind în unele momente generator de umor - și continuând cu legarea reușită a unor momente cu
Un Caragiale excelent marca Gigi Căciuleanu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4511_a_5836]
-
n-o știi dumneata? La care Dumitrache intră firesc în joc: Ei, bată-te să te bată! De ce nu spui așa, frate? Dar nu este, nici pe departe, jocul real al obiectelor reale, pe care îl jucase, cu tot atâta îndrăzneală câtă inspirație, Chiriac; este jocul real al iluziei sale, care vedea în tejghetar un băiat bun și de încredere, singurul demn și în măsură să-i apere ce are el mai scump: onoarea de familist! Acest ultim accent al construcției
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
care îl construiesc și îl populează. Și, aș adăuga eu, îl subminează. Căci toate aceste orașe inventate (Vavilon, Castrum, Verticity, Musaeum, Cosmovia, Selenia, Antar, Sah- Harah), unele de o mai mare autonomie, altele sugerând legături istorice, cu nume proprii, sunt îndrăzneli, visuri prefăcute, temporar, în realitate, dar mai sunt, cum recunoaște autorul însuși, și înfrângeri: „subiectul comun, generic, al povestirilor îl reprezintă nu doar orașul în sine, cu geneza, evoluția și moartea sa, ci însuși destinul civilizației urbane, al colectivității și
Geoficțiuni by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3290_a_4615]
-
înțelegerea Orientului ca timp infinit, fantezie și utopie, o creație a minții prin care poate fi reinterpretat Occidentul. Obsesia poate fi deseori numită stil, iar obsesia Virginiei Woolf pentru mare, corăbii, timp devine țesătură stilistică în Orlando. Autoarea străbate cu îndrăzneală epocile, ca și cum ar adormi pe o plajă și s-ar trezi pe o alta: „Timpul, deși face ca animalele și plantele să crească, să se ofilească apoi cu uimitoare punctualitate, asupra minții omenești nu exercită aceeași uimitoare influență. Ba mai
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
lor (aici destui critici se află în eroare), ci în sistemul așa-zicând teoretic pe care l-au profesat. Înțeleasă din nou ca formă de comunicare (și nu de euharistie), poezia și-a asumat (cu mai multă sau mai puțină îndrăzneală) sarcina de a restabili raportul, pe cât se poate, codificat cultural, cu instanțele de receptare. Inclusiv intertextualitatea, care este probabil, cel mai frecvent invocată caracteristică a poeziei lunediste, reprezintă în definitiv tot o variantă a acestui dialog mediat (ceea ce reducția la
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
dintâi consună intim cu formula eterogenă (mecanomorfă și electromorfă) a personajelor lui Florin Iaru, trimiterea la caietele celui de-al doilea, pe care le visa editate Noica, are o conotație vădit centrifugă. Ea justifică, prin puterea modelului (abil speculată), orice îndrăzneală lexicală, prezentă (versul despre sinistra iarnă de la sfârșitul unui deceniu și el sinistru) sau viitoare (de felul poemelor complet dezinhibate pe care Florin Iaru le va publica în revista Fracturi 36 sub genericul Mihaela Rapidista). Interzis de la publicare în 1984
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
le-am însușit până acum. Ba chiar, iată, aș îndrăzni să te rog să dai dispozițiuni editorului să mi le trimită și mie aici. Mi-ar face mare plăcere, căci sunt demult în căutarea unei cărți bune, românești. Iartă-mi îndrăzneala, știu ce deranj e!, dar te rog să mă crezi că e prima dată când solicit unui scriitor și unui confrate o carte. Aș scrie eu editurii, dar modalitatea de plată e așa de complicată de aici, iar soția mea
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
cerebrală acest cuvânt...” Dorința secretă a malului de râu, strigătul inconștient și nedeslușit al ființelor și deopotrivă al lucrurilor, iată o aspirație avangardistă, nutrită de reminiscențe romantice și simboliste. Greguería este așadar destinată unui conținut inefabil, având, precizează altundeva RAMÓN, „îndrăzneala de a defini ceea ce nu poate fi definit, de a captura ceea ce este trecător, de a nimeri sau a nu nimeri ceva care poate să nu se găsească la nimeni sau poate fi în toți”. Ea însăși este greu de
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
a produs răni grave în textura noastră socială. Iar acum vine senin și sfătos și înțelept și academic și declară că “au fost luate în așa fel încât să nu se pună nimic suplimentar în spatele IMM-urilor”. Dumnezeule! Asta da îndrăzneală! Uneori stau să mă întreb dacă nu cumva cel mai bun comunicator al nostru nu este cumva chiar Traian Băsescu...", a conchis Palada.
Palada: Băsescu, Boc și Udrea au cocoșat economia țării by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34344_a_35669]