1,132 matches
-
de milioane de pengő. La începutul anului 1942, au apărut mai multe articole în presă legate de cererea localității Zalău (Zilah) de a fi legată prin cale ferată directă de Cluj, nu doar prin linia Dej (Dés). Autorul articolului invoca îndreptățirea cererii orășelului Zalău (Zilah), cu atât mai mult cu cât, în cursul rivalității dintre Șimleul Silvaniei și Zalău (Szilágysomlyó-Zilah), în acesta din urmă comerțul evreiesc nu a putut niciodată câștiga teren ("târgurile de sâmbătă erau bine-venite"); drept urmare, Zalăul era calificat
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
texte lipsite de valoare). A tradus mult din lirica universală: Shakespeare, Pușkin, Pablo Neruda, Robert Browning, Nazim Hikmet ș.a. A participat cu versiuni românești la alcătuirea unor antologii din lirica bulgară, germană, austriacă, latino-americană. Maria Banuș cercetează, cu mai mare îndreptățire, din interior, confuza fiziologie în erupție a fetei ce iese din adolescență și stă, nehotărâtă, temătoare, concupiscentă, la porțile altei vârste. Toate poemele, chiar și cele mai bine plasate în mediul obiectiv, vor să prindă linia subțire, indecisă dintre bucurie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
lui Nicolae Labiș”, cum zice P., ci din alte modele. Bine scrise, cu observații fine, sunt capitolele despre poezia lui Nichita Stănescu și Leonid Dimov, favorabil e și acela despre Marin Sorescu. Criticul elogiază proza lui Fănuș Neagu și are îndreptățirea să o facă, dar este reticent cu Ștefan Bănulescu, iarăși nejustificat, deoarece Bănulescu este, în genul prozei mitice, unul dintre scriitorii contemporani cei mai dotați. Ar fi fost oportună o mai mare importanță acordată prozei lui Augustin Buzura. În fine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Bufnița din dărâmături; Insomnii teologice în România postcomunistă Părinților mei Mândrindune cu multă nerușinare față de cei simpli, iar uneori și față de cei ce ne întrec, socotim viața virtuoasă ca pe o îndreptățire la asuprire, dar nu ca pe o pricină de smerenie și de îngăduință. De aceea suntem socotiți, chiar de cei ce trebuie să ne cinstească, ca o turmă ușuratică. Până când vom rămâne la jocurile copilărești, neprimind cuget bărbătesc? Avva Nil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o trăsătură specifică. Occidentul a valorificat civilizația indiană pentru a descoperi gîndirea arhaică a omenirii, dar românii, solidari cu obiectul cercetării, au studiat cultura Indiei pentru a înțelege mai bine tradițiile culturale comune din neolitic pînă azi. Eliade afirma, cu îndreptățire, că un român înțelege mai ușor cultura orientală pentru că gîndirea sa tradițională, agricolă și pastorală, are elemente comune cu gîndirea arhaică asiatică. Totuși, prin poziția lor geografică de "punte" sau "poartă" sau "sentinelă" a Orientului, românii au cunoscut direct Orientul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a relativității, la forța specifică relativismului, contra marii paranoia a universalismului occidental. Acesta din urmă este cel care a servit ca justificare rațională și legitimare morală: logica economică occidentală cu consecințele devastatoare pe care le știm. Pentru că era sigur de îndreptățirea sa și de faptul că era vorba acolo de o singură cale posibilă, universalismul a fost furierul diverselor etnocide și al devastării naturii. Este inutil să revenim asupra unei astfel de violențe totalitare care a acționat, întotdeauna, în numele binelui și
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
pierde o parte importantă din substanța comunității; nici politicul, nici economicul, nici culturalul, nici religiosul nu se întrevăd în afara acestui factor determinant pentru civilizațiile euro-asiatico-africane. Dincolo de cursul politic al veacurilor al XV-lea și al XVI-lea, Braudel observă cu îndreptățire că diferențele de natură economică și culturală între Vestul și Estul Europei nu sunt menite să stopeze curenții existenței de-o parte și de alta, să rupă acea unitate pe care voi avea și eu ocazia să o urmăresc în
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Beacon Press, Boston, 1994. Bahtin, M., Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu. Prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1987. Balázs, Béla, Theory of the film, Dennis Dobson LTD, Londra, 2007. Berdiav, Nikolai, Sensul creației. Încercare de îndreptățire a omului, traducere de Anca Oroveanu, prefață, cronologie și bibliografie de Andrei Pleșu, Editura Humanitas, București, 1992. Bergson, Henri, Matière et mémoire. Essai sur la relation du corps à l'esprit, [ediție electronică] Chicoutimi, Quebec, 2003. Bergson, Henri, Materie și
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fie pus în relație cu privirea, căci aceasta este simbolul judecății morale, fiind într-o ”strânsă legătură cu transcendența”. Lucian Raicu afirmă că ” Esențialul în literatura lui Rebreanu este această privire îndârjită ațintită spre tainele vieții, în care sălășluiește o îndreptățire mai adâncă a lucrurilor decât ne-ar putea divulga contemplația suprafețelor...” Privirea poate fi echivalentă cu gestul acuzării, așa cum este privirea satului aruncată Anei în momentul păcatului: ”Spre sfârșitul Câșlegilor se răspândi zvonul în sat că Ana lui Vasile Baciu
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
urma abia simțită a conexiunilor originare), iar această înaintare se realizează în variate fațete, conform unor principii de coroborare, adică potrivit unei strategii generale de unificare. De aceea, la principii diferite se obțin coroborări diferite, ceea ce explică divergența și egala îndreptățire a diverselor tipologii ale conștiinței (obținute de fiecare disciplină științifică umanistă în parte sau pliată pe fiecare opțiune axiologică în parte). Ele facilitează, o dată asimilate, adaptarea într-un mediu provocator și conduc curgerea propriei existențe în deplină lumină spiritualizată. Tematizată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
prin control efectiv). În plus, cunoașterea de sine eliberează, la scara efortului psihologic individual, multiple tensiuni și blocaje care ar putea amâna o schimbare care și-a întrunit deja condițiile. Această virtute a negativității sferei volitive face parte cu egală îndreptățire din instrumentarul personalității autentice și intră oricând în tandem dialectic cu reflexia participativă pozitivă, regăsindu-se printre sensurile auto-constructive ale unui proces reglator al actualității acestei reflexii. Cele două dimensiuni apar îngemănate atunci când vine vorba de acțiunea promptă a discernământului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
o justă inserție în datul spiritual, cu o proiecție legitimă. Relația "extremă" între atribute și entități pare extrasă din domeniul considerațiilor pur teoretice, lipsită adică de suflul viu al unei procesualități spirituale. Acolo unde obiectul este fluid, apare cu deplină îndreptățire logică menirea constituantă a structurii. Dacă materia cogitațiilor este statică, organizarea ei devine prea facilă și infinit mai lipsită de opțiuni. Dacă găsește legicul, invariantul, într-o realitate curgătoare, reflexivitatea a instituit o structură, a marcat un fir posibil al
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Între timp, blocul comunist, rusofon, majoritar și în noul parlament, cere federalizarea Republicii Moldova. Și ceea ce este peste măsură de grav, ei doresc anularea actului Marii Uniri din 1918, act istoric asupra căruia nu are îndreptățire să se pronunțe parlamentul celor șase județe, ci numai întreg poporul român. Revizuirea victoriilor obținute în lupta de eliberare națională a românilor basarabeni a debutat cu abolirea imnului de stat „Deșteaptă-te, Române” și adoptarea „Hotărârii cu privire la celebrarea în ziua
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
așadar că funcție politică sau eventual că proclamare a unei convingeri principiale, dar fără altă justificare decât opțiunea personală. Binele presupus nu era demonstrabil în sine, ci numai prin raportarea la râul concurent, ceea ce riscă să introducă un dubiu de îndreptățire câtă vreme adversarii nu aveau decât să inverseze perspectiva și să pretindă că opțiunea lor era de fapt cea corectă. Că manifestare volitiva pură, preferință pentru dictatură nu se deosebea esențial de preferință pentru regimul democratic, iar faptul că disputa
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
scăderii prestigiului operativ al științei ca atare. Așa-numita postmodernitate nu mai contesta o interpretare sau alta, în sensul disputelor dintre freudieni și jungieni, ci însăși posibilitatea cunoașterii obiective a realității, înlocuită cu pluralitatea "lecturilor" subiective. Se neagă astfel principiul îndreptățirii științifice în sine, iar categoria umanității este golita explicit de conținutul substanțial, care presupune tocmai identificarea generica a eului, dincolo de expresiile sale individualizate. Cultură contemporană oscilează așadar între fundamentarea gnoseologica și relativismul interpretărilor. Perspectivele umanismului, ca viziune cuprinzătoare asupra omului
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Dragoman, realizează o punte de legătură între naționalism și democrație prin apelul la multiculturalismul liberal și egalizarea politică a grupurilor prin împărțirea puterii. Power-sharing este un concept al științelor politice ce are ca si principiu fundamental acceptarea necondiționată a egalei îndreptățiri a grupurilor în spațiul public, urmată de transferul legitimității unor elite politice care să reprezinte grupurile și să negocieze în numele lor. Din nou partidele politice sunt cele chemate să realizeze reprezentarea grupurilor dar de această dată în virtutea consociaționalismului, în vederea instituirii
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
o cunoaștere despre realitate prin rațiunea pură, adică independent de experiență, nu contesta că metafizica este regina științelor. Doar că el a gândit și a edificat metafizica nu ca o știință despre principiile existenței, ci ca filozofie transcendentală", constată cu îndreptățire Mircea Flonta 94. Metafizica tradițională, cu vocația ei speculativă, se simte acum amenințată de noul spirit pozitivist al epocii, scientismul. O asemenea primejdie îl face pe Blaga să se ridice în apărarea "demnității" filozofiei și a presupuselor ei privilegii. Pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să stabilească definitiv filozofia pe coordonatele științificității și că în istoria filozofiei rămâne oricând posibilă câte o revoluție de tipul celor propuse de Descartes, de Kant ori, mai târziu, de Husserl 52 dovedește că reprezentarea despre filozofie ca Weltanschauung are îndreptățire. Așa cum reiese din cele spuse, această viziune diltheyeană constituie un autentic moment de ruptură atât în raport cu perspectiva reformatoare a hiatusului (aparent) definitiv, cât și în raport cu perspectiva supraistoristă, universalistă, a continuității. Chiar și din această scurtă expunere se poate observa că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
controverse (am arătat că relativizarea sporește gradul de toleranță vezi II, 1Bb) apare acum "o tipologie a viziunilor despre lume; ea caută să înțeleagă fiecare tip de Weltanschauungen în ceea ce are el specific și apoi să-i recunoască o relativă îndreptățire"133. Pe de altă parte, e nevoie de metafilozofie pentru a determina statutul filozofiei înseși și menirea ei printre celelalte științe. Dilthey se întreabă în acest sens ce fel de știință este filozofia. Sau în termenii lui: Are ea "o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca fenomen de cultură și știință ca sistem al unei teorii valabile"120, în fond am adăuga noi între formele de manifestare ale unei idei și Ideea în sine, în sensul platonician al acestei distincții. Credem totuși că acordând egală îndreptățire diverselor tipuri de viziuni despre lume, Dilthey însuși întreține, în mod deliberat, incertitudinea ce i se reproșează. A se fi pronunțat ferm în favoarea uneia sau alteia dintre tipurile de Weltanschauungen ar fi însemnat o inconsecvență în raport cu viziunea relativistă pe care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
spontană [...] de a identifica legitatea cu predictibilitatea și intenționalitatea cu inteligibilitatea ex post facto" este lipsită de justificare. Așadar, "mecanismele cauzale și cele motivaționale se întrepătrund strâns în explicația istorică", astfel încât nici monismul, nici dualismul metodologic "nu pot căpăta o îndreptățire deplină" (s.n.). Deseori, chiar "motivele pot constitui temeiuri pentru predicție" (ibid., pp. 13-14). 94 Preferăm să folosim în cazul lui Dilthey verbul a constata, și nu a stabili, tocmai pentru că primul trimite la imanența cunoașterii pe care o promovează autorul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
afară bunul mers al filozofiei. Ceea ce urmărește Dilthey este doar să ne pună la dispoziție un etalon relativ, stabilit a posteriori, în lipsa unui concept infailibil. Altminteri, "conceptele particulare" ale filozofiei sunt și rămân "la fel de îndreptățite" (vezi II, 2Bf). Adevărul sau îndreptățirea lor relativă exprimă chiar și sub presiunea multiplelor condiționări individuale, spațio-temporale și culturale la care sunt supuse "un absolut privat" pe care filozoful "nu-l poate trăi prin delegație" (vezi II, nota 171). De aceea, Spranger considera că fiecare principiu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
din România, sunt tentați să răspundă afirmativ la această întrebare. Contribuie la aceasta și faptul că în literatura psihopedagogică anglo-saxonă expresia curriculum developement este folosită și în sensul mai larg de „reformă curriculară”. Mai minuțioși însă, unii autori disting cu îndreptățire între aspectul „tehnic” al reformei curriculare și ansamblul metodologic al acesteia, care nu se reduce doar la simpla „inginerie” a producerii unui nou curriculum. Aspectul „tehnic” al reformei curriculare este constituit de problematica descrisă în paginile dedicate proiectării curriculare și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestui tip de curriculum: Ceea ce studenții nu pot să aprecieze, ceea ce nu pot să proceseze și ce nu vor fi capabili să utilizeze se va răsfrânge negativ asupra felului în care ei își vor duce viața 220. Eisner sugerează cu îndreptățire că, deși null curriculum este inevitabil în societatea contemporană, el rămâne primejdios; iar mărimea primejdiei crește proporțional cu dimensiunile acestui tip de curriculum. Altfel spus, designerului curricular modern nu îi este îngăduit ceea ce își îngăduiau Ananke și moirele sale, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Consolidarea puterii fiecărui stat luat individual era în același timp parte a procesului general de formare interstatală (Giddens, 1985, p. 91). Pretenția fiecărui stat de a deține o autoritate incontestabilă avea drept corolar recunoașterea și în cazul celorlalte state a îndreptățirii de a se bucura de autonomie și respect în cadrul propriilor granițe. Consolidarea suveranității statului era centrală pentru procesul de recunoaștere reciprocă prin care statele își garantau unul altuia dreptul de jurisdicție în teritoriile și comunitățile proprii. Suveranitatea a instituit îndreptățirea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]