717 matches
-
sunt, într-un anume sens, imanente minții omenești, după harul lui Dumnezeu, va intra definitiv în teologia bizantină. Datorită celor două firi în Hristos, deoființimea Fiului cu Tatăl și deoființimea Fiului cu ceilalți oameni condiționează mântuirea și realitatea efectivă a îndumnezeirii. La Botez, Duhul Sfânt face din oameni temple ale lui Dumnezeu și, în Euharistie, Trupul îndumnezeit al lui Hristos ne îndumnezeiește. Léon P. Karsavin își argumentează această idee a îndumnezeirii, prin recursul la noțiunea de înfiere, elaborată de Sfântul Chiril
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Fiului cu ceilalți oameni condiționează mântuirea și realitatea efectivă a îndumnezeirii. La Botez, Duhul Sfânt face din oameni temple ale lui Dumnezeu și, în Euharistie, Trupul îndumnezeit al lui Hristos ne îndumnezeiește. Léon P. Karsavin își argumentează această idee a îndumnezeirii, prin recursul la noțiunea de înfiere, elaborată de Sfântul Chiril al Alexandriei, cel care sintetizează teologia Sfântului Atanasie cel Mare, a Capadocienilor și a Sfântului Ioan Hrisostom. Cuvântul este Fiu prin natură: oamenii devin "fii prin participare". Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
asemănători Fiului. Opusă contemplării platonice, teologia Sfântului Chiril al Alexandriei, revalorizată de Karsavin, plasează izvorul cunoașterii în Duhul Sfânt. De fapt, teologia alexandrină își găsește, în secolul V, expresia desăvârșită în gândirea Sfântului Chiril al Alexandriei, gândire dominată de ideea îndumnezeirii ca scop suprem al ființelor create. Este tradiția Sfântului Atanasie cel Mare, îmbogățită prin aportul teologic al celor trei mari Capadocieni: Sf. Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de ideea îndumnezeirii ca scop suprem al ființelor create. Este tradiția Sfântului Atanasie cel Mare, îmbogățită prin aportul teologic al celor trei mari Capadocieni: Sf. Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de orice urmă de origenism și de idealul său spiritualist de evadare prin contemplare. Prin urmare, desăvârșită în veacul viitor, cunoașterea lui Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de orice urmă de origenism și de idealul său spiritualist de evadare prin contemplare. Prin urmare, desăvârșită în veacul viitor, cunoașterea lui Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai a firii umane a lui Hristos, ci și a Persoanei divine care S-a întrupat, și, în ea, strălucirea slavei Preasfintei Treimi "frumusețea firii dumnezeiești". Fr. Förster, fostul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nașterea ființei prin Duhul Sfânt. Această perioadă a vieții ajutată de Duhul Sfânt reprezintă o adevărată susținere a omului, în drumul său spre sfințenie. Prin urmare, o reconstrucție umană, în sensul promovat de Berdiaev, implică o re-încreștinare a omului, o îndumnezeire a spiritului, o proiecție a ontosului în transmundan. Recuperarea și redescoperirea credinței vor genera revelarea unor virtuți creștine: cinstea, onoarea, dragostea, curățenia, dreptatea și, de ce nu, Adevărul majusculat, fundamente indiscutabile ale refacerii spirituale individuale și colective. Cât timp omul va
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
2004. Stăniloae, Dumitru, Teologia dogmatică și simbolică, Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2004. Sterian, Paul, Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă Acatist, București, 1931. Sterian, Paul, Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, Editura Cultura Națională, 1932. Sterian, Paul, Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare, București, Editura Casa Școalelor, 1944. Tudor, Sandu, Acatistul Preacuviosului Părintelui nostru Sfântul Dimitrie cel Nou Boarul din Basarabov, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1942. Tudor, Sandu, Caiete 1 Dumnezeu-Dragoste, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
spre exemplu. „Chipul Nemuritor Al Lui Dumnezeu”(Craiova, 1987) e considerată drept cea mai valoroasă contribuție de antropologie a ultimelor decenii, omul fiind privit din unghiul celui mai profund umanism, cel care aclamă ascendența sa divină și scopul existenței sale: îndumnezeirea, prin Întruparea celei de-a doua Persoane din Sfânta Treime. Tot în domeniul hristologiei, un reper în teologia ortodoxă rămâne opera “Iisus Hristos sau Restaurarea Omului”î Sibiu, 1943Ă, operă ce trasează perspectivele ortodoxe asupra Persoanei Fiului în paralelă, polemică
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
și afirmației conform căreia filosofii greci ar fi putut avea experiența unei anume iluminări prin Dumnezeu. Triadele lui Palamas (cele nouă discursuri isihaste), răspunsuri date opozantului său unionist, se refereau la limitele cunoașterii divinității de către om, la participarea sa prin "îndumnezeire" la puterea divină, prin trăirea în chiar trupul lui Christos (ceea ce făcea imposibilă revelația despre care vorbea Varlaam), precum și la practicile ascetice (tradiție prescrisă de Maxim Mărturisitorul) ale călugărilor de la Muntele Athos, centrul mișcării spirituale. Înfruntarea dintre el și Varlaam
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Varlaam de problema trinității s-a făcut numai pe bazele filosofiei și ale unei teologii a cunoașterii simbolice, în timp ce scrierile palamite denotă un spirit soteriologic ortodox. Mai mult, Palamas vorbește despre o "trăire a Bisericii", care este rezultatul deja numitei "îndumnezeiri". Apropierea de oíkonomía credinței creștine este evidentă, ca temă necesară mai curând discursului eccleziei, în timp ce isihasmul ascetic este legat de discursul monahismului athonit; ambele propun însă asumarea "renașterii" omului în trupul lui Iisus. Pentru această împlinire
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și chiar tăioasă a lui Varlaam față de mai multe aspecte ale practicii credinței ortodoxe în partea orientală a Europei să fi accentuat poziția antiunionistă a partidei monahale athonite și a populației capitalei bizantine, precum și formularea teologică a isihasmului, noua orientare. "Îndumnezeirea", la care se referă și Vladimir Lossky (196), îl privește pe fiecare credincios, însă în interiorul oikonomiei christice: credincioșii nu doar devin parte a lui Christos, ci Christos devine parte a lor (Pelikan 257). Din nou se întâlnesc, în cercetarea de
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
rânduri ne propunem numai să sistematizăm abordările de până acum și apoi să evidențiem caracterul activ, într-o manieră îndumnezeitoare, al lui Dumnezeu în evenimentul comunicării cu El. Nu cunoaștem o analiză a comunicării cu Dumnezeu din perspectiva termenului theosis (îndumnezeire) - o perspectivă, după cum vom vedea mai departe, esențială. Între teoreticienii comunicării există numeroase controverse și nu există o definiție unică a termenului „comunicare”. Din această cauză, ne aflăm în situația în care nu avem o definiție unică din perspectiva căreia
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
6 Comunicarea cu Dumnezeu este, în esență, un eveniment al unei surveniri îndumnezeitoare a Lui. Perspectiva pe care o propune, în esență, analiza noastră este aceea a lecturii acestor trăsături ale evenimentului comunicării cu Dumnezeu din perspectiva conceptului de theosis (îndumnezeire). De ce acest lucru? Pentru că îndumnezeirea este proiectul pe care Sfânta Treime l-a făcut în legătură cu noi și spre care ne îndeamnă; ea trebuie să fie apoi intenția primă a oricărui om angajat în aflarea adevărului prin credință. Comunicarea cu Dumnezeu
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
în esență, un eveniment al unei surveniri îndumnezeitoare a Lui. Perspectiva pe care o propune, în esență, analiza noastră este aceea a lecturii acestor trăsături ale evenimentului comunicării cu Dumnezeu din perspectiva conceptului de theosis (îndumnezeire). De ce acest lucru? Pentru că îndumnezeirea este proiectul pe care Sfânta Treime l-a făcut în legătură cu noi și spre care ne îndeamnă; ea trebuie să fie apoi intenția primă a oricărui om angajat în aflarea adevărului prin credință. Comunicarea cu Dumnezeu este atunci un act care
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
care Sfânta Treime l-a făcut în legătură cu noi și spre care ne îndeamnă; ea trebuie să fie apoi intenția primă a oricărui om angajat în aflarea adevărului prin credință. Comunicarea cu Dumnezeu este atunci un act care are ca intenție îndumnezeirea. Ea face parte dintr-o acțiune concentrată a întregii noastre făpturi către îndumnezeire, sau chiar această acțiune concentrată a întregii noastre făpturi ar trebui să poarte numele de comunicare cu Dumnezeu. De ce ? Pentru că, după cum am văzut, nici o frântură din toate
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
ea trebuie să fie apoi intenția primă a oricărui om angajat în aflarea adevărului prin credință. Comunicarea cu Dumnezeu este atunci un act care are ca intenție îndumnezeirea. Ea face parte dintr-o acțiune concentrată a întregii noastre făpturi către îndumnezeire, sau chiar această acțiune concentrată a întregii noastre făpturi ar trebui să poarte numele de comunicare cu Dumnezeu. De ce ? Pentru că, după cum am văzut, nici o frântură din toate aceste acte nu poate fi făcută decât în orizontul harului oferit de Dumnezeu
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
nouă și miraculoasă Întrupare, cu fiecare Liturghie, a lui Dumnezeu-Cuvântul, În condițiile noastre de timp și loc. Cu alte cuvinte, Sfânta Euharistie este o prelungire În timp a Întrupării, o Înveșnicire mistică a ei pentru noi. Prin ea se realizează „Îndumnezeirea noastră", despre care vorbește Sfântul Atanasie al Alexandriei când spune că „El (Cuvântul) S-a făcut om, pentru ca pe noi să ne Îndumnezeiască". Prin această perpetuă și tainică Întrupare euharistică, Fiul lui Dumnezeu Se face pe Sine necontenit Fiul Omului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
noi să ne Îndumnezeiască". Prin această perpetuă și tainică Întrupare euharistică, Fiul lui Dumnezeu Se face pe Sine necontenit Fiul Omului, pentru ca noi să putem deveni fii ai lui Dumnezeu. În același sens, Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă că Întruparea și Îndumnezeirea corespund una alteia, se implică una pe cealaltă. Dumnezeu coboară În lume, Se face om și omul se ridică spre deplinătatea dumnezeiască, se face Dumnezeu, fiindcă această unire a celor două firi, dumnezeiască și omenească, a fost hotărâtă În sfatul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
îndelung spre regăsirea liniștii inițiale și a reintrării în mit: „Mire mort, mire pierdut/ Plop cu frunze tremurate/ Plai și câmpuri nearate/ Iarăși ziuă s-a făcut.” „Plângerea” sa este de fapt o „mirungere” (în înțeles voiculescian) cu ideea de îndumnezeire. Ca și în eposul popular, C. transpune o hierofanie, o nuntire cosmică, o trasmigrare, prin revelație creștină. Același înțeles creștin al judecății de apoi identifică semnificația asumării mesajului cu parabola biblică a lui Saul: „Zorile crapă cu silă,/ toate la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
în gândirea Sfântului Grigorie decât întunericul. Deși subscriem (atât Martin Laird în opera citată, cât și subsemnatul) în oarecare măsură studiului lui Völker, nu suntem de acord că lumina este mai importantă decât întunericul la acest autor. Într-adevăr, tema îndumnezeirii în lumină apare în mod cert mai frecvent decât tema întunericului divin, dar ar fi eronat să conchidem pe această bază că lumina ar fi mai importantă decât întunericul în gândirea Sfântului Grigorie de Nyssa. Laird argumentează că, așa cum structura
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
toți, fiecare cu darul specific al sufletului lui. Ședința se încheie tot cu un moment de rugăciune: cei prezenți vor duce cu ei duhul cu care s-au împărtășit. Deoarece comuniunea cu Trupul lui Hristos împrumută energiile divine pentru actul îndumnezeirii noastre, legionarii, pentru a putea rămâne în gândurile și dorințele lor de slujitori ai lui Dumnezeu în viața neamului lor, vin în Sfânta Biserică să primească de la slujitorul investit haric, dezlegare de greșeli, apoi energiile dumnezeiești ale Cuvântului întrupat în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
urmărește stabilirea unor relații pe plan orizontal de bună conlucrare și bună conviețuire între turme de oameni, așa cum vor să propună reprezentanții ateo-materialiști prin tot felul de organizații de binefacere, ci este un act de transfigurare a ființei umane, de îndumnezeire a existenței, a relațiilor dintre oameni și dintre comunitățile naționale. Numai așa ne putem apropia de ceea ce lumea dorește: Pacea! Și aceasta o aduce în fiecare ins și în lume numai Hristos. Orice altceva, oricum se va numi și orice
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în primadonă. Noi nu suntem circari! Pentru noi viața nu e prilej de desfătare ușoară, inconștientă, la nivel animalic, ci viața în trup e timp și prilej oferit spre transfigurare, în vederea celui mai sublim scop, propus de Însuși Creatorul: Mântuirea! Îndumnezeirea, spre înveșnicirea ființei noastre! Dacă n-am înțeles faptul acesta, mai bine n-am fi știut nimic despre Adevăr. „Celui ce știe mult, mult i se va cere. Iar celui ce nu știe, i se cere mai puțin”. „Sluga care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pentru neîmplinirea lui. „Cine crede în Mine, va face și el minunile (lucrările) pe care le fac Eu, ba încă și altele mai mari decât acestea” (Evanghelia după Ioan). Iată și laboratorul de experimentare al Adevărurilor Dumnezeirii Lui și al îndumnezeirii noastre. Dacă împlinim cu ușurință poruncile omenești sau sfaturile care de multe ori ne produc nemulțumiri, dureri, ne periclitează viața sau ne ucid chiar, de ce n-am împlini această poruncă atât de ușoară, pentru a avea bucurii în viața aceasta
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Apostol Pavel, poate cuprinsul să cuprindă Necuprinsul?” Nu cu mintea lumească limitată în actul cunoașterii, nu cu simțurile trupului limitate la percepția lumii materiale, ci cu mintea duhovnicească și cu simțirea transfigurată prin credință. Transfigurarea materiei din tine, urcușul spre îndumnezeirea ființei tale spirituale decurge firesc din această credință și mărturisire, prin consumul „Pâinii care s-a pogorât din Cer” ca să ți se facă ție hrană spre Viața veșnică. „Căci cu inima se crede spre îndreptățire (înaintea lui Dumnezeu) și cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]