12,158 matches
-
un adevărat recital de poezie (bună). Ni se oferă prilejul să aflăm, printre altele, ca Mircea Ivănescu are două noi muze, Denișa Comănescu și Virginia Woolf, cărora le dedică versuri ample, esoterice: "povestitorul acela, care de multe ori noaptea le înfățișează/ ascultătorilor strânși pe punte scenă din experiența lui/ de viață, acela a ajuns o dată (de mai multe ori)/ în chiar inima întunericului - și acolo, cum bine știa,/ - și i-a învățat asta pe mulți - a descoperit oroarea, oroarea -/ șoaptele întunericului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
un "om din popor", avînd o dispoziție tensionată de afirmare, acea dîrza "îndreptătire-a ramurei obscure" de-a răzbate la lumină, de-a vorbi nu doar în numele său, ci și oarecum exponențial, tipologic. Revoltă și tăgada să nu sînt exclusiv individualiste, înfățișînd un reziduu colectiv. La antipodul aristocratului din naștere, poetul e un plebeu din naștere. Biografia pare a-i fi favorizat conștientizarea unui asemenea profil. Copilăria și adolescență nescutite de traume, inca insuficient cunoscute, tinerețea aventuroasa, așezarea gospodăreasca tîrzie s-au
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
pentru că autorul pornește de la Poetica lui Aristotel și ajunge la Școala de poetica de la Praga nu înseamnă neapărat că gîndirea teoretică literară este, într-o durată nu lungă, ci copleșitor de lungă, o tradiție a poeticii. Totuși, Dolezel așa o înfățișează. Strategia lui, de a fixa punctele de pornire și de sosire în așa fel încît să inducă iluzia unei coerențe impecabile, nu e nici macar prea abila, și în orice caz e dezamăgitoare cînd autorul își divulgă credințele formaliste. Prin anii
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
analizată. Reconstrucția lui Dolezel funcționează prin celebrele, de-acum, dihotomii formaliste, pe care el le socoate drept ingrediente esențiale ale unor moduri poetice: teoretic/aplicat, universal/particular, exemplificare/analiza, normativ/descriptiv, sincronic/diacronic, retorica/lingvistică/semiotica. Aceste opoziții nu sînt înfățișate de la bun început că axiome teoretice, ci descoperite treptat în teoreticienii pe care autorul îi cercetează, de la Aristotel la formaliștii de la Praga. În gradata lor acumulare, ele determina și liniile de forță ale unei problematici a poeticii. Călin-Andrei Mihăilescu le
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
mai amintim de poziția discutabila, marginala a Poeticii, care determină riscul unei reconstituiri a reflecției epistemologice aflate în concepția despre literatura a lui Aristotel din celelalte tratate ale sale. Nici macar scolasticilor veacului al XVII-lea Aristotel nu li se mai înfățișa drept autor al unui corpus de texte ce reflectă o filozofie coerentă, cum l-am mai putea noi "ordona" astăzi, în plină vîrstă a suspiciunii și incoerentei? Explicația lui Călin-Andrei Mihăilescu este că Dolezel ar fi "un aristotelic prin temperament
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
și politice a țării, dl. Constantinescu a ales doar paragrafele din lege care îi îngăduie să rămână invizibil, inert și rupt de realitate. Pe cât de vivace s-a arătat în timpul campaniei electorale, pe atât de lipsit de energie ni se înfățișează de când a reușit să se înscăuneze la Cotroceni. Concluzia e una singură. Pentru dl. Emil Constantinescu, puterea politică e un scop în sine, o modalitate de satisfacere a intereselor, mai mult sau mai putin meschine, ale camarilei și clientelei de
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
în literatura română s-a stins lumină. (Ceva asemanator am mai simțit numai atunci cand Nicolae Manolescu a abandonat cronică literară.) Și a trebuit să treacă mult timp până să mă obișnuiesc cu noua situație. Monica Lovinescu nu mi s-a înfățișat niciodată - așa cum li s-a înfățișat altora - ca o prezență dictatoriala și inhibanta în viață literară, ci ca un cititor ideal, cu o conștiință atotcuprinzătoare. Dacă există un asemenea cititor, fie și unul singur, merita să scrii. Dacă nu, nu
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
lumină. (Ceva asemanator am mai simțit numai atunci cand Nicolae Manolescu a abandonat cronică literară.) Și a trebuit să treacă mult timp până să mă obișnuiesc cu noua situație. Monica Lovinescu nu mi s-a înfățișat niciodată - așa cum li s-a înfățișat altora - ca o prezență dictatoriala și inhibanta în viață literară, ci ca un cititor ideal, cu o conștiință atotcuprinzătoare. Dacă există un asemenea cititor, fie și unul singur, merita să scrii. Dacă nu, nu. Principala caracteristică a personalității Monicăi Lovinescu
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
cosmopoliți, de unde și soluția nemiloasa a prigonirii/ surprimării adversarilor. Cuvîntul cosmopolit își are obîrșia în grecescul kosmopolitês, respectiv cetățean al lumii. Comuniștii au profitat din plin de starea de spirit cosmopolita - și înainte de Revoluția din Octombrie - străduindu-se a se înfățișa lumii drept proletari deschiși față de toate civilizațiile, de toate națiunile, militînd consecvent și tiranic pentru unirea tuturor celor care n-au altă "avere", altă sursă de subzistență decît propria lor forță de muncă. Restul omenirii n-are decît să piară
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
asta, mai ales, în Țară Sfîntă), caută metaforă: "Poliedru din piatră, painjeniș de coloane căutînd lumină celesta, căpățina de Golgotă în care sînt înfipte cruci peste cruci, vestmînt de cruciați veniți să slobozească din stăpînirile păgîne împărățiile Domnului, așa se înfățișează Biserică Bunei Vestiri". Puțină subiectivitate în aceste note de călătorie; ochiul descoperă, înainte de toate, valorile știute ale spațiului, le caută mereu povestea și dovezile care să le ateste veridicitatea, mentalitățile, caracteristicile unor colectivități, ale unor națiuni, filosofia lor de viață
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
de o recomandare a sa că persoana, ci mai degrabă ca intelectual. Tzvetan Todorov, acesta pe care ni-l prezintă volumul, dacă îl privim că pe o carte de vizită, sau ca pe un buletin de identitate, nu ni se înfățișează așa cum o face, să zicem, Eva Hoffman, în cartea ei intitulată O viață într-o altă limbă. Pretinzînd a scrie despre sine, Todorov își urmează, de fapt, calm, mai vechi idei și convingeri teoretice, așa cum observa, de altfel, Ion Pop
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
fără calități de compoziție sau de stil. Cel mai interesant din toate ar fi putut fi Zile de lagăr (Socec, 1945), subintitulat român, în fond, prima carte de memorialistica a scriitorului. Internat în lagărul de la Tg. Jiu, în timpul războiului, autorul înfățișează o panoramă de oameni politici reali sau de infractori pitorești. Meritul principal al cărții stă în "răutatea" portretelor. Puține personaje sînt cruțate, sub aspect fizic sau moral, de o viziune crudă și plină de maliție, insistența pe detalii, diformități și
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
da o idee de stilul cantemirian, în transpunerea celui ce s-a afirmat că un bun cunoscător al latinei savante din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, vom reproduce câteva fraze chiar de la începutul Prefatei: "Având noi a înfățișa luminii publice creșterea și descreșterea Imperiului Otoman, de la însăși obârșia să, dinainte ne ies în cale, spre a le explica, unele fapte istorice și genealogice mai de seamă, în privința cărora prea adesea mării și serioșii istorici ai creștinătății ni s-
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
de vreme ce nici cele ce se petrec dinaintea ochilor noștri nu suntem în stare să le istorisim astfel încât povestirea noastră să fie în orice privința desăvârșită și lipsită de greșeli, cine altul decât un smintit ar cuteza să afirme că va înfățișa fără nici o abatere care s-au petrecut cu atâtea veacuri mai înainte(...)?" Confruntând textul original al lui Cantemir - în primul rând, Prefață - cu ediția lui Tindal, cei doi exegeți au constatat că acesta "a suprimat unele pasaje și a reformulat
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
doar atunci când propria persoană ori interesul direct e primejduit în vreun fel. Altminteri, sunt prea ocupați cu călătoriile la conferințe internaționale, cu simpozioanele prevăzute cu diurne rotofeie, cu editarea și comercializarea propriilor producte culturale. Chiar acest articol amar mi se înfățișează lipsit de orice relevanță. Îl scriu într-un moment în care destui gazetari făcuți pe puncte califica demisia de onoare a d-lui Caramitru drept toana unui ministru dornic să "iasă în fața". Nici vorbă de așa ceva. Demisia d-lui Caramitru
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
Iordan Datcu Pe coperta ultimei cărți a lui Pericle Martinescu, Visul Cavalerului (Ex Ponto, Constantă, 1998, 148 p.) este reprodus celebrul tablou al lui Rafael care înfățișează un cavaler în dile-mă: de o parte, o fecioara îl îmbie cu o spadă și o carte (simboluri ale activității), iar de cealalta o altă fecioara cu un buchet de flori (simbol al contemplativității). Sub această emblemă este așezat examenul
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
și într-un sfârșit renunțarea: "De patru ani încoace Călin Vlasie n-a mai publicat nici o poezie în nici o revistă literară. A și declarat public de câteva ori că nu mai poate scrie poezie". Și astfel poetul piteștean ni se înfățișează la sfârșitul anilor ^90 cu o aventură poetica completă și publicată. Călin Vlasie, Acțiunea interioară, Editura Paralelă 45, 1999, 268 pag., 20.000 lei.
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
este că nu-i aparțin. Și avem pentru această o dovadă de necombătut. Dl Barbu Brezianu (neconvins din capul locului de autenticitatea "ineditelor") a prezentat, în emisiunea mea de la Pro.Tv., unde l-am invitat, o fotografie, făcută de Brâncusi, înfățișînd un cap de copil, pe dosul căreia sculptorul a scris cu mîna lui, în franceză: "prima opera în marmora". A notat și data: 1907. De ce să fi mințit artistul, împingînd anul în care începea să lucreze piatră atît de departe
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
că nu doar lumea de dupa 1989 apare în român, ci și aceea dinainte, din anii ultimi ai regimului Ceaușescu, eroii aparținând în egală măsură, putem spune, și unei epoci și celeilalte. Dar aceea dinainte îi era scriitorului cunoscută, elucidata, o înfățișase în românele care-i creaseră faima de critic aproape pe fata al totalitarismului, pe când aceasta de sub ochii noștri, cu atâtea aspecte încă nebuloase, trebuia deslușita, descifrata. Iar operația îi cerea scriitorului timp. Tudorel Urian, în comentariul amintit din "Cuvântul", crede
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
principiu al triunghiularitătii se află, de fapt, nu complementaritatea, nu armonia și ierarhizarea ca mod de aflare a unui echilibru social, ci dimpotrivă. Mai curînd entropia, haosul, revoltă, rivalitatea, asasinatul, exterminarea reciprocă. Căci cele trei ordine cunosc așa cum ne-o înfățișează Duby, o istorie a înfruntării și intolerantei, mai degrabă decît una a întregirii reciproce. Din acest punct de vedere, cel mai interesant și revelator mi se pare capitolul final, dedicat unui tratat de dragoste, scris de capelanul André între 1186
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
celebrul romancier) pînă la perioada postbelică, dominată de cenzură și de alte interdicții instituite de regimul comunist. Mărturia de ordin personal (sentimentală, familială, socială, de creație etc.) e, asadar concrescuta cu documentul de epocă. Primul aspect, cel confesiv, ni se înfățișează însă drept cel mai relevant. El trasează profilul unui intelectual sensibil și introspectiv, fremătînd de afecte, în două faze net diferențiate. Prima, intitulată de editori Onoarea și aparențele, surprinde stările de spirit exaltate, dinaintea căsătoriei, cealaltă, purtînd titlul Tristeți crepusculare
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
inima unui adolescent. E nescuzabil că așa este a și mai nescuzabil că ți-o mărturisesc cu atîta dezinvoltura. Dar nu oare sinceritatea e tot ce-a mai rămas bun în mine? Fără această sinceritate, ce valoare umană aș mai înfățișa eu lîngă tine, eu pentru tine?". Într-atît predomina existențialul ațițat prim emoție, încît scrisul pare a se clasa în afara literaturii: "Există în scrisorile mele măcar un singur rînd de literatură? Totul e altceva, Georgetta, atît de nou și de bun
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
proteu al intelectului” (Blamires, 1996: 14). Deplasându-se pe coasta mării, nu-l preocupă nici peisajul, nici frumusețea (sau ariditatea) peisajului, ci o chestiune intelectuală de-o maximă abstracțiune. Și anume, înțelegerea felului în care, deși ineluctabilă, realitatea ni se înfățișează sub o multitudine de înfățișări. Mai precis spus, tehnica prin care ochiul deslușește exterioritatea, în necontenită prefacere și evoluție, a formei, culorii și consistenței. Prima propoziție a dialogului are materialitatea unei inscripții dăltuite în bronz: „Ineluctabilă modalitate a vizibilului”. O
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
amîndouă inventate. Portugalia lui Eça apare ca o țară oprită în timp, toropită de căldură, abandonată la o margine a Europei, unde nu se întîmplă nimic. Marile creații romanești, Vărul Basílio, Capitala, pentru a nu mai vorbi de Os Maias, înfățișează spectacolul unei Lisabone iremediabil provinciale, unde oamenii nu fac altceva decît să discute la infinit, fără vreo consecință practică. Viziunea queirosiană asupra Portugaliei este cea a unui loc situat în afara timpului, a unei lumi oprite din evoluția ei normală ca
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
Gheorghe Grigurcu Ion Cocora ne înfățișează o poezie de tip existențial. Adică una care mizează pe un concret senzorial-emoțional, în șerpuirea sa prin circumstanț ele diverse care o provoacă de la un moment la altul. Eul optează pentru ipostaza de ființă, nu pentru cea de stil. De unde
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]