584 matches
-
politice ale marilor Puteri limpezeau revendicările românilor, le dădeau girul consecvenței și perseverenței. Frații Pârvu și Mihai Cantacuzino s-au aflat angajați într-o legătură epistolară directă cu Ecaterina a II-a și Maria Tereza. Atunci au fost invocate și înfățișate așa-zisele capitulații ale românilor. Nu este în intenția noastră să reluăm discuția, devenită astăzi superfluă, asupra autenticității lor. Important este să reținem că ele corespund unei realități istorice, că nu au fost recuzate de turci sub raportul conținutului lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Paris. Misiunea lui C. Bălcescu se încadra în proiectele de aplanare a divergențelor între conducătorii naționalităților și de extindere a revoluției, C. Bălcescu fiind îndatorat să ajungă la înțelegere cu sârbii (după parcurgerea Galiției). Din motive binecunoscute (în parte înfățișate și aici, în măsura în care se leagă de obiectul studiului nostru), acele proiecte au eșuat. Revoluția a fost înfrântă. Numeroși luptători au luat drumul exilului, nu puțini trecând prin Țara Românească, în dreapta Dunării, oferind țarului prilejul să provoace așa numita chestiune a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
națională, nu mai constituia o putere militară în stare să îngăduie statului austriac revenirea la politica de cuceriri armate. De altfel, calea economică era mai sigură, mai trainică și în spiritul epocii, singura cale care putea fi, și era chiar, înfățișată ca fiind o „binefacere” pentru poporul asupra căruia era îndreptată. Scriindu-i la 16 februarie 1855 lui Coronini, comandantul trupelor de ocupație austriece din Principatele Române în vremea războiului Crimeii, Bruck îi împărtășea plăcerea pe care a simțit-o aflând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Mai tîrziu, negrul din SEAL este ucis și o lungă înmormîntare subliniază valoarea vieții în Occident, în contrast cu aparentul dispreț pentru viață din Orientul Mijlociu. Scena reușește să transfere rasismul dinspre negri spre arabi, prezentîndu-i pe negri în termeni pozitivi, față de arabii înfățișați ca niște ticăloși. Arabii au devenit așadar "aleșii" Hollywoodului și ai administrațiilor conservatoare în materie de personaje negative. Orientalismul hollywoodian a contribuit la producerea unei imagini negative a arabilor pe care Bush o putea folosi cu scopul demonizării irakienilor în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Carrie, Teroarea din Amityville, Shining și altele) prezintă o societate în plin proces de dezintegrare și care nu poate face față forțelor răului prezentate în film. În cele mai multe dintre aceste pelicule de mare succes, salvarea posibilă sau soluția pentru problemele înfățișate apare sub forma unor ființe extraterestre, a bisericii sau a lumii spiritelor, a unor super-eroi din alte lumi sau din alte timpuri, precum Superman, Batman, Conan sau Indiana Jones. Interesul față de trecut, față de transcendent, față de anumiți eroi și anumite valori
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de cancer la acea dată, astfel încît actorul oferea o imagine spectrală 14. Kane apare ca o figură demonică ce încearcă să o răpească pe Carol Anne în lumea spiritelor; figură reprezentativă, el este sugestiv pentru modul în care este înfățișată clasa muncitoare, needucată și cu înclinații rele, o combinație între predicatorul timid jucat de Robert Mitchum în Noaptea vînătorului (Night of the Hunter) și banditul din filmele polițiste și de groază holliwoodiene, care amenință liniștea burgheză. Conform subiectului ocult al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezentate negativ, ca niște locuri ale corupției, violenței și diferitelor forme ale răului, iar aceste emanații negative din această zonă a alterității sînt prezentate ca amenințătoare la adresa utopiei unui Miami, cu viața lui elitistă. Prin contrast, lumea săracilor este rar înfățișată, deși unele episoade prezintă imagini șocante ale vieții în ghetto; un episod din 1986 prezenta în mod realist problema negrilor din ghettouri prin povestea unui tînăr atlet negru care nu s-a putut sustrage violenței și degradării. De fapt, serialul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
natural și cu capacitatea de a controla situația trebuie să fumeze Marlboro. În mod foarte curios însă, deși însemnul corporației Marlboro apare în litere roșu aprins, nu se vede nici un pachet de țigări, nici măcar o singură țigară și nici cowboyul înfățișat muncind din greu nu este înfățișat fumînd. S-ar părea că Marlboro este oarecum stînjenit de produsul firmei și poate vinde doar naturalețe și masculinitate și moarte, așa cum scrie în avertismentul medical tipărit într-o casetă cu blazon în colțul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
epoca lui cel puțin, o iluzie. Utopiile au înflorit ulterior în secolul al XVII-lea, dar numai una inovează cu adevărat: în The New Atlantis ⁄ Noua Atlantidă (1627)13, Francis Bacon se interesează mai puțin de organizarea unei societăți, desigur înfățișată ca ideală, și mai degrabă de o posibilă reformă a științei, în ideea că progresele științifice actuale și viitoare sunt susceptibile de a aduce modificări și deci permit proiectarea unei evoluții reale a societății (Riot-Sarcey, 2006). Renașterea inventează și o
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de responsabilitatea omului. Extratereștrii pot fi funciar diferiți de oameni. Atunci sunt reprezentați ca apropiați de animalitate, iau forma unor furnici uriașe în Them! (Gordon Douglas, 1954) sau a unor insecte enorme în Starship Troopers (Paul Verhoeven, 1997). Ne sunt înfățișați forfotind, par să se înmulțească fără limită pentru a invada Pământul, dacă nu cumva îi folosesc pe oameni ca "mame purtătoare", cum ne arată seria Alien. Mutantul se aseamănă cu extraterestrul prin apariția imprevizibilă, dar iese din interiorul speciei umane
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
secolului al XX-lea; cartea excelează prin bogăția informației, claritatea expunerii, profunzimea analizelor, pregnanța unor relații și analogii în contextul literaturii universale, mai toate studiile fiind mici monografii. Ele luminează cu precădere cimentul ideatic al construcțiilor prozastice (căci toți scriitorii înfățișați sunt prozatori), nu fără a remarca și alte elemente, unele cu urmări considerabile în devenirea literaturii pe plan mondial. Temător, la un moment dat, că proza lui s-ar menține într-un „tradiționalism fad”, în raport cu „avangardismul excentric al lui Joyce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
dificile, ci va urmări totodată să elaboreze, prin analiza situațiilor respective, elementele unei veritabile teorii a lecturii, atentă la tot ceea ce În aceasta - puncte slabe, lipsuri, aproximări - ține de o formă de discontinuitate, contrar imaginii ideale ce ne este adesea Înfățișată. * Aceste câteva remarci ne conduc În mod logic către planul eseului. Voi Începe În prima parte prin a detalia tipurile principale de nonlectură, care nu Înseamnă doar să lași cartea neatinsă. Cărțile pe care le-am răsfoit, cele de care
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de un delator, abil, desigur, dar despre care știe cât e de corupt, de compromis, căci regele și instanțele statului monarhic supraveghează societatea „fără întrerupere și fără omisiuni” (Foucault, p. 210). Această ubicuitate îi conferă puterii laice virtuțile Puterii Divine, înfățișată aici „ca o privire fără chip care transformă întregul corp social într-un câmp de percepție” (ibid., p. 216). Regele poate fi asimilat la fel de bine lui Dumnezeu sau Big Brother-ului orwellian. El exercită echivalentul unei supravegheri verticale și, în numele acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
a mandalei. O relație de tip opus se impune în două mozaicuri bizantine din secolul al VI-lea aflate în biserica San Vitale din Ravenna, dintre care unul este prezentat în figura 8. Pe cei doi pereți ai absidei sunt înfățișați împăratul Iustinian și soția sa, fiecare cu câte o suită. În ambele mozaicuri un grup de figuri verticale susține bolta capelei ca un șir de coloane. Verticalitatea indică dominarea sistemului excentric care leagă figurile de bază și le face să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci șase silabe, ceea ce dă o armonie interioară deosebită versurilor încât fiecare cuvânt pare că rimează cu celălalt. V. Deosebit de variată este în baladă construcția modurilor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în timp ce mecanismele de ajustare permit o reacție din partea ieșirilor către mecanismul intrărilor. Input-urile sunt presiunile de orice fel exercitate asupra sistemului, care este activat prin intermediul cererilor și care poate apoi elabora deciziile ce devin ulterior output-uri și sunt înfățișate societății (Easton, 1953: 96-100; 1965: 29-33; Almond și Coleman, 1960: 5-9). Ideea ne surâde deoarece corespunde realității în anumite privințe, în special atunci când "cererile" sunt făcute de grupuri și sunt preluate apoi de partide, parlamente și cabinete. Este totuși o
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
personajele participă motivat la evenimentele prezentate. Nici piesele din această categorie nu sunt absolvite de tributul plătit preconcepției, unei scheme căreia narațiunea i se subordonează. Rachierița, dramă a dedublării, este considerată o reușită a teatrului istoric scris de L. Întâmplările înfățișate, având drept punct de plecare cronica lui Ion Neculce, se petrec în secolul al XVII-lea, sub domnia lui Dumitrașcu Vodă, și glosează pe motivul romantic al purității maculate de viciu. Sunt surprinse realități proprii unei perioade de gravă criză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
misterioasă și simbolică, noi o considerăm mai degrabă superficială, o formă fără conținut. Barbie nu a fost niciodată înfățișată cu vreo preocupare intelectuală, iar personajele întruchipate de ea nu au fost nicicând artist, romancier ori poet. Barbie nu este niciodată înfățișată citind ori afișând vreun interes pentru experimente științifice, ipostazele ei preferate fiind lenevitul, pregătirea pentru petrecere sau conversația telefonică. Studenta Barbie de prin anii '70 a apărut, de exemplu, într-un "campus universitar" alcătuit dintr-o cameră de cămin, un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
legitima "normalitatea" restului populației albe americane. Albii din America erau astfel încă o dată confirmați ca reprezentând norma, ca rasă, cultură și aspect fizic. McGowan descrie carnavalul american drept monologic în acceptarea identității americane în contrast cu "identitățile puternic colorate supuse spectacolului carnavalesc, înfățișate ca reprezentând alte-ritatea și non-americanitatea219". Astfel, spre deosebire de carnavalul medieval, care poate fi prezentat ca forță centrifugă prin modul în care încerca să includă toți participanții în iureșul jocului, carnavalul american acționează invers, ca forță centripetă, prin interpretarea centralizată a societății
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o figură singulară, una dintre cele mai frapante ale prozei românești postbelice. „Poemul epic” - de fapt, romanul - Drumul la zid (1984), care mobilizează din nou motivele autorului pe trama crizei existențiale a unui tânăr, Castor Ionescu - un „om mărunt” gogolian, înfățișat ca „simbolul luptei purtate în numele vieții și al cunoașterii de sine” (Ion Vlad) și prezentând „imaginea căii barate către sfințenie” (N. Steinhardt) -, rămâne probabil cea mai „neînțeleasă” dintre scrierile romancierului. Sub „masca” unor romane de mondenitate și de problematică amoroasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
să aștepte în frig, Mateiu declara că "nu suportă fierul rece pe mână" Imbecilule! declara tata și Mateiu iarăși rânjea, încântat că și-a ajuns scopul de a-l exaspera pe tata." Își va fi amintit și de represaliile paterne înfățișate tot de sora sa vitregă: "Îl adusese la Berlin spre a urma cursurile de Drept la Universitate. După cîtăva vreme aflase că Mateiu nu mergea la cursuri și "își pierdea vremea" hoinărind prin oraș și admirînd pomii seculari din Tiergarten
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
oferă celorlalți un exemplu de răbdare în suferințe, în Povestirea diacului. „Într-adevăr, scriitorii Evului Mediu se pare că preferau reprezentarea feminității ca un simbol al sfiiciunii și al umilinței. Iar personajele feminine care respingeau această atitudine erau privite și înfățișate ca monstruoase, cum este cazul mamei sultanului, sau comice, situație ilustrată sugestiv de târgoveața din Bath: opoziția teologică dintre rebela Evă și smerita Fecioară era prelucrată și reprodusă în forme literare.” 34 Deși există o multitudine de opinii exprimate în legătură cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Hansen, Introduction to Chaucer and the Fictions of Gender, University of California Press, 1992, pp. 1-25, passim. 192 personajele sale feminine: a fost sau nu admiratorul lor? Este oarecum ciudată poziția pe care o adoptă naratorul chaucerian vis-à-vis de eroinele înfățișate: personajele puternice ori malefice, cum ar fi Cleopatra sau Medeea, sunt domesticite, îmblânzite, scuzabile oarecum în tot ceea ce întreprind, pe când cele recunoscute pentru puritatea, gingășia și bunătatea lor nu sunt privite ca niște modele autentice, ci, mai curând, asistăm la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de implicațiile pe care povestirile sale le aduc și astfel, amuzându-se pe seama lui Cupidon, îi oferă un poem al cărui efect se opune așteptărilor cerute de zeul tiran. Poemul dorește să respingă o percepție eronată a femeii în epocă, înfățișată doar ca victimă a iubirii și a trădării masculine. Personajele masculine sunt la fel de ironizate, sunt caracterizate drept „fățarnici”708. Asistăm la o feminizare a lor, pentru a le spori ridicolul, acționează precum femeile, de aceea sunt tratați ca atare: „Legenda
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se poate socoti mai mult ca celelalte, nici prin tehnică, nici prin respectul pentru text. Putem spune cu deplină dreptate, acum când valoarea operei isbucnește ca o lumină de soare, că este extraordinară meschinăria tipograficească sub care a fost nu înfățișată, ci sugrumată, atâta frumusețe de gând și de cuvânt. Ce ediții plebee pentru atâta lux și strălucire de artă! Cugetarea cea mai cuprinzătoare și etern românească, turnată de un Demiurg în cel mai etern grai românesc, n-a avut încă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]