669 matches
-
biblioteca românească constituită de către tinerii români la Paris, s-a organizat un centru pentru îngrijirea răniților. O delegație s-a prezentat în fața guvernului provizoriu, pentru a exprima bucuria față de triumful republicii. La sediul societății studenților români au avut loc ședințe înfierbântate, în care s-au pus la cale planuri ce aveau să fie puse în aplicare în Principate în perioada imediat următoare. II. EVENIMENTELE DIN 848 Mulți dintre studenții români s-au urcat pe baricadele ridicate pe străzile pariziene, în februarie
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Carol, l-a asasinat pur și simplu, dintr-un reflex medieval barbar, pe Nae Ionescu l-a internat În lagăr, iar tinerii „inteligenți și insolenți” - spre norocul lor! - au fost vânturați În toată lumea!Ă - Nu, am continuat eu discursul meu Înfierbântat, noi, grămăticii de azi, ne-am Înșelat În calculele pe care mulți ni le-am făcut cu acest „Domn”: deși, tot noi, În istorie am reușit să ne acomodăm nu numai cu Carol II (care, În tot aventurismul lui politic
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pedagogul, autoritățile civice -, dar și revolta față de autoritățile „interne” - părinții, tatăl, mai ales. Șocul față de „cinismul social”, „nepotrivirea” grosolană a dezideratelor sociale față de cele „ideale”, scurse din cărțile, din preceptele scolastice, școlare, sau pur și simplu „ieșite, forjate” de mințile Înfierbântate postpuberale. Este, bineînțeles, un refuz al realității, al celei sociale În primul rând, al societății, așa cum este ea organizată, cum o „găsește” tânărul „trezit” din prima sa „visare romantică” etc. Unii se omoară „din amor” - după canonul acelei prime capodopere
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o cetate, cu adevărat un turn de fildeș, de unde am aruncat peste „omenire”, ca În vremea asediilor ce durau luni sau ani, torente de pucioasă aprinsă, cu o sintaxă uneori discutabilă, dar... aprinsă, aprinsă! Și săgeți sau pietroaie, „un David Înfierbântat, sortit victoriei!”, cum scriam Într-unul dintre poemele mele din Elegii parisiene. Omul, omul singur, disperat, slab, atât de slab Încât Începe să creadă ceea ce spun aproape toți despre el, anume că este... slab! Mai mult: inexistent! Căci, ce era
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a ieși mereu în avantaj (electoral). Presa a cultivat și cultivă, cu un zel demn de o cauză mai bună, atacul, injuria, calomnia, scandalul. Ore întregi, la diferite posturi de televiziune, se distribuie acuzații, se încurajează batjocura, limbajul de stadion înfierbântat, furia. La Realitatea, se face o ipocrită campanie pentru „respect“ pe fundalul unor emi siuni la care sunt invitați tot soiul de ipochi meni fără onoare și fără minime reguli de conduită. Socie tatea e polarizată isteric: pro-băsescieni obsesivi și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu cedează, nimeni nu umblă la nuanțe, nimeni nu riscă să adopte bunele maniere, judecata nepărtinitoare, umorul. Și nu vorbesc doar de politicieni. În joc e întreaga societate. În familie, la slujbă, la piață, pe stradă, la televizor, toată lumea e înfierbântată, opacă la dialog, de neclintit în opinii, adeziuni și incriminări. Analiza e înlocuită cu bâzdâcul, luciditatea calmă cu partizanatul isteric, inteligența cu stupiditatea. Nu pot, în acest context, să nu amintesc o vorbă a lui Dostoievski din Însemnări din subterană
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Zeamă de mușețel, două ouă și o lingură de unsoare se bat bine și se dau animalului pe gură. Imediat apoi se freacă animalul cu paie până se înfierbîntă. Cailor răciți li se agață după cap o traistă cu ovăz înfierbântat. Râmătorilor, răciți la stomac li se dă să mănânce sânge de porc, sărat. Răgușeală. Se bea lapte dulce, fiert bătut cu un ou. Se face abureală de pleavă și se bea ceai de giugiumă. Râie. Se folosește var stins și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Cu el, no, ne-am răzvrătit atunci toți moții, pentru dreptate. Iar domnilor le a înghețat sângele în vine și li s-a oprit suflarea-n piept de spaimă. Am cincizeci de ani. Mă fac haiduc nu din îndemnul sângelui înfierbântat al tinereții, ci din amară și fără de leac suferință, după îndelungată chibzuială și frământare. Din Apuseni, apăi, no, de răul cătanelor împărătești, am fugit în Făgăraș. Am muncit, pe ici, pe colo, ca un câine de pripas, ascuns cu nume
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
recunoaște cu Întârziere că nu prea era În regulă ce făcusem, părințelul nu socoti de prisos să-mi spună că la cheful de muncă pe care-l am, ar trebui să-mi caut de lucru prin hale. Erau amândoi mai Înfierbântați și mai puși pe sfadă decât Îi găsisem de dimineață. Mai luaseră desigur ceva pe drum, peste romul ăla de la prima oră. Văru’ Laur parcă se străduia să-i fie pe plac lui Andrei pleoștindu-se afectat și spunându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
legănări leneșe, fulgi ușori de zăpadă ca niște fluturi albi. Din nou satul dădu în clocot, parcă într-un clocot mai mare de urale... „hăieli” și pocnete din harapnice ca din pușcă, de parcă s-ar fi întors frontul... Și, odată înfierbântați, de câteva păhărele de pălincă, instinctele strămoșilor deveniră de nestăvilit. Ninsoarea încetase, luna se ivi într-o spărtură de nori luminând ca ziua... era o noapte senină și blândă, cum n-au mai fost... ... „ Ce se aude, Ilie!.. se miră
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
teama de a-și vedea și restul bunurilor confiscate, îi urmăreau tot timpul, până și în vis. „ ... Vom alunga moșierii și burghezii din țară, pe toți... pe toți, tovarăși..!”, striga din tot plămânul, vorbitorul. „ Huoo... huooo !.. Jos moșierii!”, răspundea mulțimea înfierbântată... Piața clocotea de urale și huiduieli. Bieții nerozi erau întărâtați cu vorbe mincinoase, făgăduindu-le un viitor ce va fi mai rău decât trecutul. Când o țară a ajuns să fie guvernată de „Piață”, e vai de ea... E condamnată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Veniamin, și punându-l în fruntea lor, au pornit spre Curtea Domnească, „clocotind văzduhul de zgomotul și amenințările lor”. Vodă își trimise arnăuții și în timp ce mulțimea era prin dreptul Trii Sfetitelor, ei sloboziră flintele; opt din ei căzură morți. Norodul înfierbântat începu să urle. Blândul, smeritul, învățatul, mitropolit ce l-a avut Moldova, Veniamin Kostachi, văzând dezastru, îngenunche în fața acestor oameni, rugându-i să nu înainteze și, făgăduindu-le că va ispăși el toate cererile ce le aveau către Vodă. Și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
zgomotoasă și ostentativă ca pe la noi balcanicii, se strâng toate resturile menajere și se pun În containerele din apropiere. Totul este lăsat curat pentru familia sau perechea următoare, fără certuri sau altercații de priorități ale locului. Tineri mai curajoși și Înfierbântați, cu adrenalina În sânge, plonjează de pe malul stâncos direct În valurile argintate de razele reci ale lunii. Alții mai comozi Înoată În ștrandul din zona parcului până târziu În noapte și apoi după un duș cald la vestiarele deosebit de curate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
preferat să mai stăm câteva minute la adăpostul unui sanctuar, de vorbă cu Îndrăgitul Nandin. După circa treizeci de minute, ploaia a stat tot atât de repede cum pornise și aburi lăptoși ieșeau din asfaltul aleilor, ca dintr-un cazan cu apă Înfierbântat. Copacii Își scuturau crengile și frunzele fățuite după spălare, străluceau În lumina soarelui care tocmai a reapărut, tronând pe bolta cerească. Cu hainele umede, dar bine dispuși, ca după o pățanie din copilărie, ne urcăm În mașină. La distanță de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de bază era cu tărâțe, cu bostan, nu cu carne. Tot În Mauthausen era o baracă pentru cei pedepsiți, cam 20-30 de inși pe zi care, Între ghilimele, „nu se Încadrau” În program. Și aici pedeapsa era bătaia cu vergeaua Înfierbântată. Dacă rezistai la 20 de vergele Înroșite În foc urma o pauză de o zi; și dacă rezistai și la ziua asta urma pedeapsa capitală, să treci prin-un dispozitiv cu niște clape care te loveau, În lungime de 15-20
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
și astăzi, primind drepturi nobiliare pentru faptul că apărau granița de răsărit de alți migratori barbari. Este clar că, la origine, secuii nu sunt unguri, iar cât privește țara pe care au avut-o, aceasta nu există decât în mintea înfierbântată a liderului U.D.M.R. 13 noiembrie 2007 Bantustanizarea României ? (II) Motto: „Ungurii, stăpâni cruzi și nemiloși” (K. Marx, Însemnări despre români) Ca să se vadă și să se știe cât de unguri au fost secuii, lăsând la o parte documentele medievale
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de F-16. 25 octombrie 2008 Țara lui 50% Motto: „Sol lucet omnibus” (lat.- „Soarele strălucește pentru toți”) Dacă pe piețele financiar-bancare ale lumii bate uraganul crizei, în spațiul carpato-pontic n-a ajuns decât o boare, atât cât să răcorească capetele înfierbântate ale speculanților de la noi și de aiurea și să le amintească că nu-i bine să-ți faci din roz culoarea preferată. De altfel, trebuie s-o spunem răspicat, pentru a tempera pornirile euforice, că noi avem criza noastră, care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
apa de băut, curgea fericirea la robinet, liber, necontorizată, pe săturate. Deja o bună parte dintre noi se obișnuise cu ideea că Românica noastră n-o să fie cuprinsă de vârtejul crizei, cel mult o boare, o adiere, să răcorească mințile înfierbântate, aștepta cu încredere sporuri, măriri salariale nemaiauzite și nemaivăzute pe la alții, se instalase o stare de euforie generală, asemănătoare cu cea care prefațase marea criză economică dintre anii 1929-1933. Și atunci tot demarajul economic s-a dus pe copcă, mari
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
poate candida. Da, așa este. E un cetățean român cu privilegii speciale și Dumnezeu știe cine-i în spatele acestui prinț, ieșit de prin dessousurile Margaretei. Candidatura lui Duda e o acțiune cu bătaie lungă și a fost gândită în capetele înfierbântate ale celor care vor să restaureze monarhia. În primul rând, ex regele, care și-a făcut socoteala că românii îl vor aștepta cu brațele deschise și-i vor oferi coroana și tronul, l-a împins pe ginerică în față care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
capetele încoronate, bazate pe principiul dreptului divin și al legitimității, puteau rămâne netulburate pe tron, chiar dacă pierdeau toate războaiele, așa, ca ultimii habsburgi. Și, totuși, ce este cu această flacără violetă, cu aceste atacuri energetice? Din ce subsoluri ale minților înfierbântate au ieșit? Întrun climat sănătos, cu preocupări majore pentru binele general, asemenea șușanele de bulevard n-ar fi avut nici o șansă să răzbată în mediile de partid și în politică. Sunt, fără îndoială, expresia crizei morale a societății românești, ajunsă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de mineri (atâția a zis Miron Cozma că mai pot veni) se mai adaugă și doamna Cornea care să-i conducă până la capăt, manifestația antiguvernamentală și antiprezidențială va avea tot ce-i trebuie, ca să fie un duș rece pentru capetele înfierbântate. Ar fi fost și mai palpitant dacă tabăra cealaltă, a palatelor, ar fi organizat o contramanifestație care să se fi lăsat cu o păruială generalizată, ca să nu se zică că nu suntem în pas cu lumea civilizată. Și în viața
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
am oprit-o din nou. — Nu. Nu vreau îmbrățișările și sărutările tale. Trebuie să pleci și să chibzuiești limpede. Câteva picături de ploaie porniră să cadă, și pe rochia ei albă apărură pete lungi, întunecate. Își atinse cu palmele obrajii înfierbântați și apoi, în continuarea aceleiași mișcări, se aplecă și își culese geanta de pe jos. — Pleacă, Lizzie, fetițo, nu vreau să ajungem la o discuție confuză sau la ceartă. La revedere. Scoase un scâncet jalnic, se întoarse și o zbughi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mă obișnuiesc cu fața ei nefericită, congestionată de plâng. Peregrine a rămas și el, dar ursuz, aproape mânios; îmbrăcat în pantaloni de tweed, cămașă și bretele, făcea în fiecare zi câte o plimbare în direcția fermei Amorne, și se întorcea înfierbântat și irascibil. Arăta, cert, distrus, și părea că nu se poate smulge din starea de îmbufnare. O dată sau de două ori a tras-o după el pe Lizzie în sat, după cumpărături. James nu a mai plecat, dar era tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și între națiuni diferite, în același timp fiind diverse în natură", Ibidem, p. 10. 389 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 19. 390 Evident, pe parcursul următorului subcapitol vom căuta să nu cădem în capcana minții înfierbântate despre care vorbește Marx: ,, În dezbaterile parlamentare care au avut loc cu privire la legile bancare ale lui Sir Robert Peel din 1844 și 1845, Gladstone a observat că nici măcar dragostea n-a zăpăcit mai mulți oameni ca speculațiile asupra naturii banilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu sunt cel mai perdant chip de a valorifica "banii publici". V.P.: Ați fost în Ardeal (Erdély), ați stat printre unguri. Cum se trăia atunci în Ținutul Secuiesc, ce gândeau, ce aspirații aveau ungurii? Asta în comparație cu timpul prezent, când mințile înfierbântate ale unor lideri unguri flutură, cu insistență, ideea autonomiei. C.C.: Se impun câteva precizări: localnicii din Ținutul Secuiesc, pe lângă românii de acolo, se numesc "secui", nu "unguri"! În partea Ciucului am dat de un monument închinat uciderii secuilor cu veacuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]