561 matches
-
caz, preferam În vânătorile mele de fluturi mersul pe jos oricărei alte forme de locomoție (bineînțeles cu excepția unui scaun zburător care să lunece agale pe deasupra covoarelor de plante și a stâncilor unui munte neexplorat sau să se rotească pe deasupra acoperișului Înflorat al unei păduri de ploaie); căci atunci când umbli pe jos, mai ales Într-o zonă pe care ai studiat-o bine, te bucuri de plăcerea deosebită de a te abate de la itinerarul fixat, pentru a mai cerceta, ici și colo
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cercetează nu numai pentru suflet... Zic ei că-s mai dihai vraci decât pustnic, adaugă și râde vinovat. Pacatele mele, ți-o fi foame! spune, plesnindu-se deodată cu palma peste frunte. Lipăie cu picioarele desculțe. Îi întinde o ulcică înflorată: Lapte de capră... Altceva... Noi, "sfinții", ne ținem mai mult cu văzduh și rugăciune, își cere iertare bătrânul, dezolat, dar și cu ironie. Bogdaproste, bolborosește străinul. Ia ulcica cu mâini tremurătoare, bea cu nesaț și-apoi șterge cu palma laptele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
La picioarele Lui, îngenuncheat, Domnul Ștefan cufundat în rugăciune. Alături icoana aurită a Sfintei Fecioare și candela ce licăre nestinsă, Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, alți sfinți întunecați, uscați, afumați: sfinți bizantini. Pe o măsuță joasă, se află colaci, colivă, ulcele înflorate, o ploscă, lumânări, toate cele rânduite după datină pentru pomenirea morților. Tăcerea adâncă e tulburată numai de sfârâitul lumânărilor ce ard picurând. Alexandru intră pășind ușor să nu-i tulbure ruga. Simțind suflare omenească în spate, Ștefan zvâcnește fulgerător cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
atunci o va cheama trezind-o de la trăirea unei vieți ce părea fără de moarte la reașezarea într-o existență întru moarte. Este drept că, îndrăgostindu-mă, priveam inițial la un chip corporal, dar nu vedeam corporalitatea lui, ci câmpiile dionysiac înflorate ce picurau lacrimar din trăsăturile sale precum ceara unor caste lumânări așezate în temple de mâni sanctificate. Când voi coborâ, din nou, printre fluviile ce duc într-un final spre morminte, aceste temple îmi vor apărea ca fiind pustii. Sub
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
să miște capul, privirea prin odaie. Regăsi, fără nici o surpriză, toate obiectele cunoscute, cu un plus de precizie, dezolantă față de imaginea mai suplă, mai vie, care le așteptase în ea. Până și umbrele se solidificaseră parcă. Pendula arunca pe tapetul înflorat o pată tot atât de fermă, de geometrică, de aceeași durabilitate indiferentă, ca aceea a detaliilor celor mai simple ale desenului parchetului, a succesiunii cifrelor de pe cadranul familiar.” (p. 109) Dar harnicii editori clujeni ai autorului au reușit să mai smulgă și
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
că cineva se uita la ei cu niște ochi înlăcrimați de timiditate. Un omuleț grăsuț, cu plete cărunte, linse pe creștet și adunate la spate într-o codiță, cu un smoc simpatic de barbișon și îmbrăcat într-o cămașă largă înflorată. Ce vroia ăsta de la ei. Păi să meargă cu el, copii, am niște mobilă de cărat... Plătesc bine. Îl măsurară mahmuri, parcă-l știau de undeva, de la televizor parcă semăna cu un conte sau marchiz din niște filme. Arăta cam
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]
-
fost el întâlnit până la începutul secolului al XIX-lea, portul popular racovicean s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Florești, mai demult "Vireag", (în , în trad. „Crâng înflorat”), este un sat în comuna Nimigea din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Ereditatea numelui provine din limba maghiară. Dea lungul timpului este prezent în două forme "VilágosBerek" (crâng luminos) și "Virágosberek" (crâng cu flori). Populația românească venită mai târziu a românizat
Florești, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300876_a_302205]
-
își schimbă hainele de mireasă cu portul de nevastă. După ce i se lua coronița, i se despletea cosița și i se împletea cosița într-un coc în formă de potcoavă, numit conci. După aceea „se învelește” cu o basma neagră înflorată. Culoarea neagră semnifică greutățile vieții odată ce a intrat în rândul nevestelor. Când e gata, vine după ea mirele, se preface că-i dă două palme ca să tie de frica bărbatului, zicând: „Asta să ne fie prima și ultima bătaie”. Grăitorul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cu cele din întreaga zonă a Meseșului dar și cu cele din apropiere, cum ar fi: Bistrița Clujul, Bihorul ori Maramureșul. Portul popular femeiesc este format dintr-un "spăcel" (ie) din pânză albă de cânepă, cu mâneci largi cu broderie înflorată sau cu aplicații ornamentale și manșetă lată cu broderie. Peste spăcel se purta un "pieptar" confecționat din blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta un "laibăr" (vestă) cu aplicații de ornamente florale și
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
partea de jos pentru păstrarea vaselor, slujea la pregătirea mâncării. De grinda atârnă o poliță pe care se puneau oale cu laptele „la prins” . În cealaltă cameră se aflau paturile așternute cu velnițe de lâna, lepedee cu alesături și perne înflorate, cu atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de tort de cânepă și lâna, ca semn al
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
care reușește mereu să reducă totul la propriile interese. Despre Szomna Grancsa s-a scris că „s-a spânzurat pentru că părinții nu au mai vrut să o lase la scoala” - singura cale de a scăpa din „strânsoarea seculară a fustelor înflorate”; pentru că „nu a vrut să fie slujitoarea bărbatului în fața căruia nu ar fi avut niciun drept”; și pentru că „urma să facă mulți copii pe care să-i crească eventual cum a crescut ea, în mizerie și în beznă”. Presă a
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
la intersecția cărora sunt produse subiectivitățile genizate, rasializate și precarizate. În spațiul nostru, feministele rome lucrează, printre altele, de semnificativ de mult timp, la crearea unor forme de cunoaștere care să elibereze femeile rome nu din „strânsoarea seculară a fustelor înflorate” (!), ci mai degrabă din cea a unor reprezentări cu pretenții de adevăr emancipator, fabricate de pe poziții exterioare, ale puterii și vizibilității. Giuvlipen, compania de teatru înființată în 2014 de actrițele rome profesioniste Mihaela Dragan, Zita Moldovan și Elenă Duminică, produce
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
nașterea, nuntă, înmormântarea. Obiceiurile evidențiază specificul popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat, "curea" (chimir), bunda cu "prim", cușma sau pălărie, sumanul negru scurt din lână, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru. Acest costum se poate vedea în zilele de sărbătoare la biserică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Straja
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
a evreilor ortodocsi și rabinilor acestora, purtând pălării negre tip "fedora" cu boruri largi, cămăși albe, pantaloni negri de catifea. Vestimentația de zi a femeilor este însa foarte diferită: ea se aseamană cu cea a restului țiganilor: fuste largi si înflorate, lungi până la glezne, capul acoperit cu batic. În zile cu semnificație religioasa, femeile adoptă și ele o vestimentație sobră, preferând culori mai închise la culoare (vezi foto). Bărbații nu își rad în mod normal mustățiile. În unele cazuri, aidoma evreilor
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
bătut de la Godefroid de Huy, relicviar executat la cererea și indicațiile lui Wibold, abate de Stavelot, în sec. al XII-lea. O pictură din sec. al XIV-lea, păstrată la Pentina în Abruzzo, îl reprezintă pe fundalul unei mari mantii înflorate, susținut de doi îngeri; la picioarele lui sunt îngenunchiați comes-ii. În Colegiul din Aschaffenburg sunt păstrate un „bust-relicviar” al sfântului și o imagine a sa pe catedra lui Petru, pe portalul Colegiului: ambele opere sunt din sec. al XV-lea
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
se înscrie la atelierul lui Paul Delroche. Când în 1839 i se sfârșește bursa, Millet își acoperă cheltuielile pictând portrete. În anul 1841 se căsătorește cu Pauline-Virginie Ono, împreună se mută la Paris. În această perioadă - denumită mai târziu "perioada înflorată" - Millet pictează tablouri frivole și senzuale sub influența stilului "rococo", după exemplul lui Jean-Honoré Fragonard. În anul 1844, Pauline moare de tuberculoză, iar Millet se întoarce la Cherbourg. După doar un an, 1845, Millet se mută la Le Havre împreună cu
Jean-François Millet () [Corola-website/Science/304098_a_305427]
-
fost el întâlnit până la începutul secolului al XIX-lea, portul popular racovicean s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei proprii. La costumul femeiesc, piesele "de rezistență" au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, ""șurțele""(șorțurile) negre sau ""vinete"", în două sau trei foi, catrințele roșii, "românești" sau "oacheșe", iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
în care sunt realizate vasele au anumite caracteristici astfel, în perioada arhaică acestea sunt pictate cu figuri negre pe fond roșu sau invers, în perioada clasică întâlnim cele două stiluri, sever și liber iar în perioada elenistică se practică stilul înflorat. Exemple pot fi:„Vasele Dypilon”, „Vasul François”, „Amfora lui Exekias”, „Craterul de la Luvru”, „Craterul din Orvieto” etc. . Între secolele al VII-lea și al VI-lea î. Hr. pe țărmul Mării Negre se întâlneau coloni grecești cum ar fi Histria, Tomis, Callatis
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
ul este un obiect de cult, confecționat, de regulă, din lemn (sau marmură), ținut cu evlavie în lada de zestre, „printre stivele de țesături înflorate, aromate cu busuioc și levănțică”, într-un „săculeț din pânză albă de in”; este utilizat doar de femei, în marcarea pâinilor rituale (a păștilor și a prescurelor). Numit pecetar, prescurnicer sau pristornic, acest obiect de cult era, până la un moment
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
galbenă, cu ciucuri colorați. În mână ține un buchet mare de flori. Ca un semn distinctiv, obrajii îi sunt îmbujorați. Se mai fac jucării și în alte centre: în Tolhov, păpușile sunt mai mari. Ele sunt îmbrăcate într-un sarafan înflorat, în care predomină roșul, albul și galbenul. Matrioșca mordvină este îmbrăcată în costumul popular tradițional, pe cap având podoaba specifică, iar la gât, mărgele. În 1900, M.A. Mamontova a prezentat păpușile la Expoziția Universală de la Paris unde aceste jucării
Matrioșka () [Corola-website/Science/314850_a_316179]
-
este de Rușchița, iar candelabrele precum și aplicele proiectate de arhitecți sunt executate de artiști plastici la Mediaș. De remarcat că draperiile din mătase sunt țesute la Sighișoara în tehnica brocart și conferă spațiului un maximum de ambient și frumusețe. Covorul înflorat este țesut la Cisnădie, iar măștile care acoperă radiatoarele sunt lucrate manual, din alamă. În această sală se regăsește singurul material din clădire care nu este românesc și anume lemnul de mahon, de altfel foarte prețios, din care sunt făcute
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
cu apă neîncepută, tămăduitoare/ dă-mi câte trei picături/ după fiece zi fără soare// altoiește-mi întrebările cu prejudecăți/ și ridică împrejurul inimii mele/ ziduri cenușii de cetăți// fă din tăcerile mele oști înzăuate/ și gătește-mi spaimele cu ii înflorate// seamănă-mă, seceră-mă, Doamne,/ mă fărâmă între două pietre de moară/ frământă-mă, dospește-mă și mă coace/ împarte-mă pe la conace/ dă-mă de suflet la vecine// nu-mi număra durerile, Doamne!/ numără-mă pe mine!” Premiată la
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
în Moscova, 3 în Sant Petersburg, 3 în Lvov, 1 în Viena s.a.), Manuscrisele din țară: "Apostolul de la Viena" și un Tetraevanghel din Lvov cuprind peste 250 de miniaturi (scene și portrete biblice), la care se adaugă frontispicii și inițiale înflorate și 15 autoportrete lucrate de mitropolit sau de ucenicii lui.
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]