2,346 matches
-
Aniew) -, apare cu mențiunea: „trad. Ion Vinea”. La fel și schița „Talionul“ (în Contimporanul, nr. 20. Umbra Revoluției mondiale bîntuie aceste proze, însă atitudinea auctorială - departe de a fi optimistă - indică un individualism sceptic și retractil: „Vino. Uită manifestele de înfrățire și îndemnul să te cufunzi în viața veacului. Am să-ți arăt cît sîntem de singuri și cum crește restriștea din noi./ În zări, iată, se ivesc besnele”. Oarecum pe aceeași linie se situează scurta secvență „Ea“ (în Contimporanul, anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
l’envers, a cărui unică justificare de ordin etic este aspirația sa idealist-utopică spre o communitas naturală și armonică, ridicată pe ruinele cele vechi: „o largă aspirație spre o lume înalt ideală, în care oamenii vor trăi într-o completă înfrățire, prin stabilirea unei ordini spontane și armonice”. „Pulverizarea” - proprie „anarhismului” modern - nu distruge doar caracterele tipice, proprii esteticii clasice, ci și unitatea personalității umane în genere. Tendința dominată va fi deci una către fragmentar și schizoid: „scriitorii de azi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de flori și de sfeșnice aprinse, Zogru se lăsase prins de corul care slăvea numele lui Hristos. Se uita la crengile de liliac, la mărgăritarul domnesc și la răsura înfrunzită și se simțea cuprins de o un sentiment împăciuitor, de înfrățire cu toată lumea. În fața lui erau toți băieții de la curte. Cântau însuflețiți și luminați de flăcările lumânărilor. Pe Ioniță îl vedea din profil, roșu, cu ochii înlăcrimați și cu privirea evlavioasă. Aproape că îl iubea. Se stinsese cu totul supărarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
inima ca o fereastră deschisă. Vorbea singur, aduna flori și-ntre pereții odăii lui zburau scatii și brabeți bătrâni, care n-aveau unde să mai plece. Și domnul Isus îl ținea sub priviri. - Grăiește, Marine! ^ - Păi să fie așa o înfrățire, Doamne, să trăiască oameni și animale laolaltă, să nu mai curgă sânge. Că eu mă hrănesc numai cu iarba, cu verdețuri, și-mi merge bine. Cristos nu s.e mai văzuse, și pe Marin Pisică îl înconjurase o gloată de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Peru dădeau punctaj din oficiu sau prime anuale oricărui codaș înfometat, posesor de cartelă alimentară și carnet de partid. Printr-o curioasă îmbinare de zel neomarxist și râvnă evanghelică, teologii oficiali ai țărilor socialiste au înfierat „neagra orânduire capitalistă”1. „Înfrățirea între popoare” era legitimată prin recurs la izvoarele patristice. Sfidarea bunului-simț a făcut din omiletica de tip monastic o feudă pentru ecumenismul stângist (altminteri, profund costisitor). Citarea trunchiată din operele unor autori ca Vasile cel Mare sau Ioan Casian a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
De asemenea, consiliile locale hotărăsc, în condițiile legii, asupra: a) cooperării sau asocierii cu alte unități administrativ teritoriale din țară sau din străinătate, precum și asupra aderării la asociații naționale și internaționale ale unităților administrativ-teritoriale, în vederea promovării unor interese comune; b) înfrățirii comunei, orașului sau municipiului cu unități administrativteritoriale din alte țări. Aceste atribuții ale consiliului local urmează a fi coroborate cu dispozițiile legale privitoare la atribuțiile primarului, care exercită drepturile și asigură îndeplinirea obligațiilor ce revin comunei sau orașului în calitate de persoană
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
capăt de drum. Căci ultimele două volume amintite continuă mai degrabă filonul elegiac al operei, cu discursul poetului solitar, cu o tot mai acută conștiință a marginalizării sale, atenuată doar de speranța redempțiunii prin poezie, Într-un elan de „unanimă Înfrățire” cu „mulțimea” ea Însăși victimă a injustiției. Motivul liric al călătoriei ca descoperire a unui univers elementar sau al feeriei citadine, cu desfășurările lor caleidoscopic-spectaculare, face loc rătăcirii Însinguratului Într-o lume ostilă, În care relațiile altădată tonifiante pînă la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
noi toți nu numai pădurile Ci chiar și casele, vulcanii, vitele, corăbiile, orașele CÎnd noi toți, buni sau răi, suntem ca niște conducte prin care circulă De la buruiana umilă pînă la vulturul ca o carte semeață... (Petre Schlemihl, XII) E „Înfrățirea unanimă” invocată Într-o altă secvență a aceleiași cărți, și al cărei agent transformator rămîne, În ultimă analiză, „slova” poetică, magia cuvîntului care - ni se spune În Petre Schlemihl, XIV - departe de a fi „un lanț de-ncete schimburi”, se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
astă buturugă de arbor ars sub care Părintele tău zace ucis, fără suflare, Va da și flori și frunze, etern fiind udată Cu apa cea din vale În gura ta carată. Iar păn-atunce, iasmă ce a născut Păcatul, Legată-n Înfrățire cu Răul nempăcatul, În viață și-n mormîntu-ți În veci să nu guști pace Și cugetul din tine s-auzi că nu mai tace. Să nu privești tu cerul și omenirea-n față! De foc să-ți fie apa, și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ș-a iubirei. Paserea-și gătește cuibul, floarea mîndrele-i colori, CÎmpul via sa verdeață, lanul scumpele-i comori.” Alecsandri Înfățișează și altfel, mai direct social, această pregătire de rod. El celebrează „sfînta muncă de la țară” - „izvor sacru de rodire” —, dulcea Înfrățire - cum zice tot el - dintre om și pămînt. (Plugurile, Sămănătorii, Rodica, Secerișul, Cositul). Sentimentul de natură lucrată, Însuflețită se Întărește prin aceste scene cîmpenești. Lirismul devine idilic și etnografic. Totuși idilismul, reproșat poetului În diverse chipuri, nu distonează cu atmosfera
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ce-i mai sfînt și mai alin Ca mama cu prunc la sîn? Ce-i mai drag și mai plăcut. Ca pruncuțul nou-născut?...” Călătorind la Milano, dedică damelor italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nou-născut?...” Călătorind la Milano, dedică damelor italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul că poetul a trăit pînă spre bătrînețe Într-o conviețuire liberă. Este una dintre figurile sociabilității, frecvente În erotica alecsandriană. Iubirea tinde
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scenariul epic le-au inventat alții cu mult timp Înainte. Pann se simte bine cînd judecă amorul, cînd faptele sînt Întoarse și pe o față și pe alta. În dialogul dintre Erotocrit și Polidor, Pann Își regăsește propriile idei despre Înfrățirea dintre muzică și poezie, iar În Adaosuri la noul Erotocrit traducătorul introduce CÎntecele [lui] de lume. În fapt, Noul Eretocrit este manualul cel mai amplu despre codul erotic al epocii. Însă manualul (codul) trece printr-o fabulă mitică. Erotocrit („critic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
imaginară a dominației Să ne prefacem că ieșim din domeniul "economic" pentru a explicita această propunere examinând o experiență de cooperare descentralizată a cărei influență este semnificativă 115. Un "schimb reciproc" a fost instaurat la sfârșitul anului 1999, în cadrul unei înfrățiri între orașul Lille prin intermediul unei asociații și orașul Saint-Louis din Senegal. Doi senegalezi, unul inserat în mediile asociative și celălalt conducând un comitet de cartier în orașul lor, au fost invitați pentru trei luni în cartierul Moulins din Lille, unde
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ideologiei umanitare analizate de Bernard Hours 116, fără a se contopi însă complet. Ele dezvăluie un alt aspect al aceleiași restructurări ideologice orientate spre globalizarea economică, percepută prin prisma dinamicilor de incluziune și excluziune pe care le generează. Asociația de înfrățire din Lille apare ca produsul irumperii și al mutațiilor cooperării descentralizate, în sânul căreia orașul Lille și regiunea Nord-Pas-de-Calais revendică o poziție de pionierat, îndeosebi în baza acordurilor privilegiate încheiate de douăzeci de ani cu orașul Saint-Louis și regiunea acestuia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
imaginar, mai întâi; la nivelul modurilor de implicare a subiecților și al proceselor concrete de reconstrucție a politicului pe care le manifestă, în al doilea rând. Ideea însăși de reciprocitate a cărei inițiatoare este aici în mod concret asociația de înfrățire nu este concepută întocmai ca o simetrie a schimburilor care ar putea fi constitutivă înfrățirii ca atare, așa cum și-o reprezintă chiar inițiatorii ei. Ea provine dintr-o echivalare a câmpurilor de intervenție. Asistența pentru țările sărace se suprapune, prin intermediul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reconstrucție a politicului pe care le manifestă, în al doilea rând. Ideea însăși de reciprocitate a cărei inițiatoare este aici în mod concret asociația de înfrățire nu este concepută întocmai ca o simetrie a schimburilor care ar putea fi constitutivă înfrățirii ca atare, așa cum și-o reprezintă chiar inițiatorii ei. Ea provine dintr-o echivalare a câmpurilor de intervenție. Asistența pentru țările sărace se suprapune, prin intermediul acordurilor între nivele instituționale omoloage, cu cea a "cartierelor dificile" din nord și din sud
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o activitate comună cu ele, căci mâni chiar va fi prea târziu, mâni chiar se vor bucura numai aceia de fructele răsturnărei constituțiunei cari vor fi ajutat a o răsturna, mâni nu va mai vrea nimene să primească mâna de înfrățire a unui popor fără energie, spre a căpăta în schimb o nouă piedecă în drum, pre unguri. Ungurii chiar tind într' acolo ca să localizeze reforma Austriei; să nu lăsăm timp popoarelor ca să vadă cumcă, întru reconstrucțiunea Austriei, inamiciția ungurilor se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aflăm, cu acest prilej se va propune formarea unei asociațiuni între toți foștii elevi ai Institutului academic, precum asemine asociațiuni esistă în străinătate. Felicităm pe inițiatorii unei idei atât de fericite, a căria menire este de a cimenta unirea și înfrățirea între toți tinerii care au stat, mai mult sau mai puțin timp, pe aceleași bance, și s-au adapat în copilăria lor la acelaș izvor intelectual. Cine nu știe câte amintiri dulci lasă în urmă acest timp fericit și cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asociați fundatori, luând cuvântul, a făcut istoricul înființării, Institutului, arătând deosebitele faze prin care el a trecut de la 1866 și până azi, cu îmbunătățirile ce a primit succesiv. În mijlocul aplauzelor generale, d-sa a sfârșit făcând apel la unirea și înfrățirea tuturor tinerilor ieșiți de pe bancele Institutului și esprimînd dorința de a se perpetua și pe viitor această sărbare decenală. După d. Culianu, cel întîi pahar a fost ridicat de d. S. Vîrgolici în sănătatea părinților, care prin sprijinul lor material
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
supremația tot în mâna maghiarilor, pentru că aristocrația, averea și inteligența lor le asigura întîietatea sub orce împrejurări și sub orice legi, chiar și în absolutismul nemțesc; - ele însă totuși erau apte de a servi de baza unei adevărate și sincere înfrățiri între elementele ce locuiesc în această țară. Ei! dară maghiarilor chiar asta nu le-a venit bine la socoteală. Abia se împăcară cu Austria, numaidecât le scoaseră din vigoare, dezavuând și chiar sancționarea împăratului. Se știe cumcă "uniunea" sau mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Abdul Kerim s-au îmbarcat după cum se știe sub o ploaie de mere murate și de ouă cu dulce miros, până în fine au ajuns în Bosfor. Aicea au fost primiți în mod splendid cu o ploaie de fraze de înfrățire și cu iperbole istorice care n-au lipsit de a face efectul cuvenit. Sava-Pașa, vrun turc bătrân și bun la inimă, care știe cât de frumos se 'mparte pământul cu gura, le-au urat bun sositul cu următoarele darnice cuvinte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cea mai strictă bunăcuviință în limbajul nostru oricând am vorbit despre Rusia, aliata noastră, cu al cărei sânge se amestecă azi sângele ostașilor români pe câmpul bătăliei. [2 septembrie 1877] {EminescuOpIX 425} AUSTRO-UNGARIA ["JURNALELE UNGUREȘTI... Jurnalele ungurești iar vorbesc de înfrățirea cu românii, deși, e drept, numai la ocaziuni cari le plac lor. Dacă ar avea această intenție într-adevăr, lucrul n-ar fi tocmai greu de făcut, căci n-ar avea decât să ne lese să trăim în pace, pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor. Dacă ar avea această intenție într-adevăr, lucrul n-ar fi tocmai greu de făcut, căci n-ar avea decât să ne lese să trăim în pace, pe unde sîntem răspândiți. Dar pentru a vedea cum înțeleg ei această înfrățire reproducem din "Telegraful romîn" următorul articol: "Cu înfrățire ne îmbie maghiarii! ". Vezi infra, p. 777. [2 septembrie 1877] CARTE NOUĂ ["A IEȘIT DE SUB TIPAR... A ieșit de sub tipar partea I a unei "istorii a romînilor" de Grigorie Christescu, învățător în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucrul n-ar fi tocmai greu de făcut, căci n-ar avea decât să ne lese să trăim în pace, pe unde sîntem răspândiți. Dar pentru a vedea cum înțeleg ei această înfrățire reproducem din "Telegraful romîn" următorul articol: "Cu înfrățire ne îmbie maghiarii! ". Vezi infra, p. 777. [2 septembrie 1877] CARTE NOUĂ ["A IEȘIT DE SUB TIPAR... A ieșit de sub tipar partea I a unei "istorii a romînilor" de Grigorie Christescu, învățător în comuna Dobrovăț, ținutul Vasluiului. Încercarea de a scrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]