7,890 matches
-
cititorul că materia se poate preface în asemenea hal, niște somoni atât de vii și de puternici, preschimbându-se într-un praf chimic... Faptul că ar fi putut fi o zicere sadică, un sadism ce nu i-ar fi fost îngăduit, cel mult, decât lui Curzio Malaparte, profanatorul de lucruri sfinte, luarea în deșert a ceva sacru ca rămășițele somonilor. Unele lucruri fiind neinteligibile, tentația noastră de oameni normali este să înnobilăm gândurile ascunse ale celor ce ni se împotrivesc... La
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
Sugestivă mărturisire care explică, neîndoielnic, de ce s-a deosebit Kogălncieanu de ceilalți pașoptiști, de ce a fost un cugetător și om politic mai moderat decît colegii săi munteni și, poate, o explicație a faptului că de pe la 1879 n-a mai fost îngăduit de liberali pe avanscena vieții politice românești. Apoi a relevat, cu mîndrie de înțeles, rolul său în actele de dezrobire a țiganilor și emanciparea socială a țăranilor prin reforma de la 1864 ("în timpul lui Vodă Cuza s-a desființat claca și
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
realizează prin practicile antipoetice ale prozaismului, anecdotei, descrierii neutrale, ironiei, sarcasmului. E o dezabuzare cvasigenerală, o "cădere" într-o zonă în care creația se măsoară, paradoxal, prin factorii care o limitează, o reduc, o compromit. Dar versurile Irinei Mavrodin își îngăduie a urma un traseu contrar. D-sa își asumă golul doar ca un punct de plecare, pentru a-l combate, pentru a-l umple, subiacent polemic, cu o substanță imagistică și spirituală proprie. Nu deplețiunea o interesează, ci, dimpotrivă, modalitățile
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
sau numele de firme. Vagul aer xenofob al proiectului de lege e îngrijorător. Cum se autosesizează Parchetul General O atitudine constant antiamericană observăm la editorialiștii cronicii române, ziar apropiat Puterii, dar care face un joc pe care nu și-l îngăduie în ultima vreme nici ROMÂNIA MARE a lui CV Tudor. Să reamintim și că la puțină vreme după ce președintele Iliescu declarase că Ion Antonescu a fost criminal de război și a apărut în public cu Regele Mihai, directorul CRONICII, academicianul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
că autorii protestului l-au semnat fără să citească producția deputatului PRM, tinerelul Hogea. Dacă ar fi consultat presa de mare tiraj, autorul acestei afirmații calomnioase ar fi descoperit mari citate din Naționalistul apărute în cîteva ziare, citate care nu îngăduie nici cel mai mic dubiu asupra convingerilor tinerelului. Tirajul infim al acestui ziar nu-l transformă într-o primejdie publică, dar asta nu e o scuză pentru cei care îl scriu. * Mai multe cotidiane centrale au reprodus declarația președintelui Iliescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
dă seama că acesta va reține, din zona poeziei care "dă în clocot", doar "ceea ce e cu adevărat substanțial, după abolirea cantitativului și repetitivului". Un plus de dramatism, o adîncire a "rădăcinilor" și o "contorsionare" a "ramurilor" mai autentice, îi îngăduie poetei în discuție a-și recîștiga, pe alocuri, substanța risipită în numele unui ideal metapoetic: Nu întîmplător cele mai expresive poeme ale volumului se apropie de acest tip de abordare a realului, încît considerațiile ajung să fie eliminate. Lucrul acesta îi
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
în poeme ca: Spărgătoarea grevei, Colind pentru Hopa Mitică, Transfigurare, Pastel în roșu, Peisaj sărac, Priveliște, Moloz, Rîmă să fii, Duminică, Rezervații, Acvariu stagnant, cele mai multe din ultimul ciclu, "Fundătura", mai accentuat notativ), ori de cîte ori slăbind hățurile speculației, poeta îngăduie însușirilor congenere înzestrării sale, precum gingășia și darul coloristic, să-și facă simțită prezența, și astfel chiar poemul direcționat caustic capătă, ca să vorbim gazetărește... legitimitate". Din consemnarea iscusită a unor atari alternanțe de "minusuri" și "plusuri" reiese adevărata fire a
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
un autor nedelicat/ Ce-nvață-n rime austere/ Cum se dă iama în pantere/ O văd, o, Doamne, cum adastă/ Cu cotul labei pe fereastră/ Zvîrlindu-i o ochiadă castă/ Oooo! patrupeda mea nefastă" (Despre caracterul infect al panterelor). Ori își îngăduie - probă de virtuozitate - a relua cadența lui Octavian Goga, pusă în slujba dezabuzării, umplută cu fantasme grotești, blasfematorii: "Stăpîne nu mai pune moarte/ La hanuri decăzut albastre/ Nu pune moarte în himere/ Și-n mîțele iconoclaste/ În spații goale care
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
previziune exagerată, contrazisă de realitatea evoluției istorice. Aș adăuga că astfel de previziuni, cam fără acoperire, se fac azi despre fenomenele globalizării și mondializării. Dar nici ele nu ating cote atît de pesimiste, sperîndu-se, totuși, că viitorul, chiar îndepărtat, va îngădui și supraviețuirea culturilor popoarelor mari și mai mici. Dar nu uit că filosoful Rădulescu-Motru era, în 1948, cufundat în pesimism. El, filoantonescian, judeca, și în 1948, după prăbușirea hitlerismului, negativ gestul celor care au condus înlăturarea dictaturii militare antonesciene, trecînd
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
una-două-trei-patru-cinci... cuvântări numai așa... Iisuse, vorbăreț bărbat mai era! Și tare aș vrea să știu, Doamnă Moarte, cum îți plac minciunile lui roșii?" Într-o pagină intimă, autorul nu era obligat să citeze poemul îngânat, al lui E.E. Cummings; îmi îngădui să-l transcriu din memorie: "A murit Buffalo Bill/ cel care/ împușca unu-doi-trei-patru-cinci-șase/ porumbei, numai așa.../ Iisuse, frumos bărbat mai era!/ Și-aș vrea să știu, Doamnă Moarte,/ cum îți plac/ privirile lui albastre?" Pe 8 ianuarie 1959, Victor Felea
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
auzisem, venerasem și discutasem, dar nu mă aflasem niciodată față-n față cu el. Am aflat că urma să asiste la una din ședințele comisiei din care făceam și eu parte și m-am simțit oarecum mîndră, căci îmi era îngăduit să aspir la o egalitate temporară și relativă cu el, dar egalitate; puteam deci să-l tratez drept "coleg". De altfel, Bergson era îngrozitor de timid. Înduioșător cu resemnarea și candoarea lui deliberată, chipul îi rămînea impasibil aproape tot timpul. În
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
direct la Const. Noica, cu a sa carte Manuscrisele de la Cîmpulung, publicată postum în 1997, firește, la Editura Humanitas. Aici Noica propune experimentul de a se elibera carnete de cecuri pe viață "cîtorva exemplare alese" din tineretul român sortite să îngăduie posesorilor lor de a trăi în deplină libertate materială, fără nici o restricție alta decît a răspunderii proprii. Aceste carnete ar urma să fie acordate pe viață tinerilor între 30 și 40 de ani care vor fi dovedit nu numai merite
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Cristian Teodorescu În Jurnalul său, pe care nu cred că și l-ar fi vrut publicat, necunoscutul Stendhal își nota aventurile amoroase și scria, atît de amănunțit cît îi îngăduia educația primită, despre petrecerile la care lua parte. Ambițios în toate, tînărul Stendhal observa că aceste plăcute îndeletniciri îi mîncau o groază de timp. În Jurnal se căia neconvins. Din cînd în cînd însă își aplica și o penitență fizică
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
capacitatea de asistență" în situații limită (ultimele poeme ale lui Marin Sorescu), ea își reface legăturile cu existența. Poeții lui Al. Cistelecan sînt vizionari (Aurel Dumitrașcu, Dan Damaschin), reflexivi (Cezar Baltag), exorcizează angoase și suferințe (Angela Marinescu), fantezia lor lexicală îngăduie și un "strop de melancolie" (Ion Stratan), se află în faze "de erupție a decepției" (Andrei Zanca), sînt paradisiaci (O. Soviany), evoluează "de la feeric la surescitare" (Liviu Ioan Stoiciu), au "iluminări și revelații", "vertije metafizice" (Emilian Galaicu Păun), sînt poeți
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
infernale. În ciorchinii roșii ai castanilor stau atîrnate lacrimi de păcură, valuri de lipitori iau cu asalt gîturile feciorelnice de mesteacăn, vițele sălbatice descind în noapte pentru a-i sugruma pe oameni, o gingașă floră înnebunește în serele-ospicii, totul fiind îngăduit "întru surparea trunchiului Ființei" (Cărțile junglei de asfalt). Evident, amoralitatea își pune pecetea pe această rezervație a zădărniciei care e universul transpus în "limbajul spaimei", în "dialectul groazei", inspirate de el însuși. "Efigiile Binelui și Răului s-au șters de pe
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
astăzi nu se știe dacă s-a sinucis sau a fost ucis la ordinul lui Ceaușescu, ar fi fost el mai puțin vinovat pentru ceea ce a făcut armata pînă în 22 decembrie? E adevărat că Justiția din România și-a îngăduit multe în acești 11 ani care au trecut de la Revoluție. Cînd Adevărul scrie "evenimentele de la Timișoara" le retrage, dintr-un condei timișorenilor meritul plătit cu sînge de a fi început revoluția și de a o fi continuat de unii singuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
fisuri propriu-zise între concepția antică și cea creștină asupra "vinei tragice"și nici între acestea și viziunea modernă, îi permite să se miște nestingherită într-un cîmp cultural extrem de vast, stabilind necontenit paralele și analogii și mai cu seamă îi îngăduie să identifice în fenomenul tragic o constantă a spiritului uman. Revenind la analiza Cărții lui Iov, căreia Mircea Ciobanu i-a consacrat, de asemenea, pagini de profundă și înfrigurată meditație, trebuie să remarcăm că Ileana Mălăncioiu insistă încă o dată asupra
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
Să nu fi știut mata că statul român finanțează doar manualele pentru școala generală, iar scandalul recent apărut se referă la manualele de liceu? Manuale pe care editorii abia așteaptă să le editeze "pe banii lor", numai că nu le îngăduie cenzorița de la minister! Necunoaștere crasă a realității sau mentalitate totalitară? Ezit între aceste două definiții ale puterii care conduce acum România, o țară care minte în exterior că vrea să se integreze în Europa, iar în interior dovedește că n-
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
Pavel Șușară Pus în fața criticii necruțătoare a consilierului municipal și exilat de pe Cîmpul tineretului încă înainte de a se fi instalat acolo, simpozionul de la Cărbunari s-a desfășurat tot la... Cărbunari. De data aceasta, îngăduindu-și o derogare de la regulile instituite în edițiile trecute, n-au mai participat cinci debutanți, ci doar patru: Mircea Bochiș, managerul artistic al simpozionului, Ioan Marchiș, Mircea Roman, venit special din Anglia, și Vasili Djabrailov din Ucraina. Ca element de
Construcție versus administrație (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16005_a_17330]
-
cu ceea ce i-a fost dat să fie". Dar contrariat, pe neașteptate contrariat, se arată Noica în chiar înregistrarea "spiritului de critică" ce s-ar cuveni a omologa dorita intrare a românilor în istorie. Observațiile negative pe care și le îngăduie Cantemir la adresa unor defecte ale neamului său, în Descriptio Moldaviae (1715), sînt taxate, intempestiv, drept "excese". Ceea ce și-au permis un Schopenhauer sau un Nietzsche, vorbind despre germani, nu i se permite lui Cantemir cînd îi probozește pe moldovenii săi
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
din țară. Faxul său nu numai că i-a luat prin surprindere pe vicepreședinții țărăniști, dar i-a adus în situația de a numi un președinte interimar, altul decît Vasile Lupu, cel desemnat de Andrei Marga, deoarece statutul partidului le îngăduia s-o facă. De fapt, Andrei Marga și-a trimis demisia prin fax pentru a o putea aduce la cunoștința presei în varianta ei de autor. Ceea ce a și izbutit. Marga s-a declarat învins în partid de cei care
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
una dintre cele mai jucate piese a lui Mrozek este mai mult decît atît. Ea conține comentariul cinic și revoltat al însuși autorului, derulat pe zeci de pagini, ca explicație la imagine, dedesubtul caricaturii. Sînt mai multe chei care îți îngăduie accesul în codul lui Mrozek. Evident, nu toate cheile pe care le încearcă regizorii se și potrivesc. Și nu toți cei acceptați pătrund prin același loc. Astfel încît nu văd aceleași lucruri, nu au aceleași perspective, iar spectacolele sînt diferite
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
aristotelice (precum Metafizica, Organonul, Fizica, Despre suflet) ea nu a avut parte de nici o nouă versiune în toată perioada comunismului, editarea ei fiind considerată pernicioasă de către regimul dictatorial. (Pare ridicol să mai spui după atâția ani că n-a fost îngăduit să-l citim și răspândim pe Aristotel... În fond, nu ne-a oprit nimeni să învățăm greaca veche și să-l citim în original. Doar că aceia care au făcut acest efort, sunt luați astăzi peste picior de alți agramați
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
ridicol... Asta să fie "polemica"?" Sîntem aci alături de autorul Marelui Alpha, după cum îi înțelegem decepția provocată de Valeriu Cristea, care se străduise și după 1989 să-l trateze pe autorul Moromeților ca pe un fetiș, insultîndu-i pe cei ce își îngăduiau a-l analiza în afara stereotipiilor discursului hagiografic: "Nicicînd nu am trăit un sentiment mai acut de consternare și perplexitate ca acum un timp, cînd am văzut ce scrie unul dintre cei mai apreciați critici ai momentului, Valeriu Cristea, de la care
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
d. Gh. G. să nu mai scrie despre mine. Ba mai mult, am luat vina neînțelegerii asupra mea, afirmînd că sînt un rău conducător de Grigurcu, așa cum sînt și de Eugen Simion, de Dimisianu etc." Dar nu cumva, fie-ne îngăduit a ne întreba, intoleranța d-lui Alexandru George se lățește ca o pată, tocmai prin această tentativă de scuză (explicație, dacă dorește) ce reia punctul de plecare? Ce să semnifice altceva acest "rău conducător de...", referitor la cîțiva confrați nu
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]