1,478 matches
-
gândească cineva la piedicile și dificultățile pe care le va întâlni într-un asemenea demers, în special în mijlocul confuziei și al neorânduielii de astăzi. Însă tocmai în această situație devine și mai intensă nevoia de a fi arătată iubirea și îngăduința creștină adevărată. Morala creștină nu ordonă sau poruncește, nici nu impune, ci îndeamnă și consolează. Morala și soteriologia ortodoxă este mângâietoare și tămăduitoare. Sfântul Ioan Gură de Aur caracterizează deseori Biserica drept „spital duhovnicesc, al sufletelor și nu al trupurilor
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
pe terasa pensiunii de trei stele ce poartă pretențiosul nume „Noblesse". Am admirat bazinul cu apă în micuțe cascade și florile de aici. Ne-am oprit pentru a face fotografii și a ne răcori. Am condus-o la braț, cu îngăduința ei, interpretând cum se cuvine rolul îndrăgostiților în fața personalului de serviciu pentru a ne servi cu cele mai bune răcoritoare. În asemenea momente se cuvenea să ne îmbrățișăm și am făcut-o cu plăcere. În plus, am sărutat-o pe
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
Teodoret al Cirului spune: "Din câți se împărtășesc de Iisus Hristos, unii se împărtășesc ca niște oi, cu alte cuvinte, dobandind virtutea desăvârșită, iar alții ca niște iezi, adică stergându-și prin pocăință petele păcatelor". Deși aceștia acordă numai celor desăvârșiți îngăduința de a se cumineca permanent, dumnezeieștii Părinți par totuși a nu cere de la cei ce se împărtășesc desăvârșirea, ci doar o îndreptare a vieții prin pocaință. Căci așa cum în această lume văzută nu toți oamenii au aceeași vârstă tot așa
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
în culori vii fresce de viața palpitantă, deși cadrul se schimba de multe ori. Evenimentele povestite sunt adevărate fâșii rupte din viața sa asemănătoare cu a multora, cărora le-a dat contur și le-a transformat în literatură cu înțelegerea, îngăduința și înțelepciunea pe care le-a dobândit o dată cu trecerea timpului. Paginile cele mai dureroase sunt cele ale deportărilor în Siberia. „Deportarea a fost una din cele mai draconice și inumane forme de represiune folosite de ruși și pentru a deznaționaliza
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
de Neam. „S-a învrednicit să fie inima, spune Mitropolitul Antonie Plămădeală, mintea și condeiul Moldovei românești de la hotarul de răsărit al Țării. Iar pentru generațiile următoare a fost exemplu și îndemn.”( Antonie Plămădeală, Basarabia. Sibiu-2003, p. 160) Am avut îngăduința cerului să-l prin în viață și să-i audiez spiritualele conferințe de la Muzeul Național de Istorie din Capitală, în care ne acoperea cu dragostea sa angelică binecuvântându-ne și spunând: Nero al Rusiei sovietice, Stalin m-a condamnat la
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
-ntoarcem, unde ? Ați ghicit-ați, desigur, La...POVESTEA VORBII ! Iată am închipuit după priceperea-mi, se înțelege, (căci la vorbe cine ne întrece!) o PARODIE după fabula « LUPUL POCĂIT » . Nu știu de-a fi la-nălțimea « finului Pepelei » , însă cu îngăduința dumneavoastră zic așa: LUPUL POCĂIT (Parodie după Anton Pann) Lupul mi s-a pocăit... Și umbla pe drum cernit, Jigărit mai să-l crezi, zău, Că ajuns-a de-un... păhău. Grea este și bătrânețe, Dădea tuturor binețe, Căci de-
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
titulariza trebuie să susțină examene peste examene și care are un salariu care nu-i permite să-și cumpere o carte. Contează dacă medicul e unul care își tratează pacienții, indiferent de vârstă sau de starea socială, cu blândețe, cu îngăduință și răbdare sau dacă, copleșit de prea multele joburi, la stat, în cabinetele private, la facultate, îi privește ca pe un caz oarecare, fără empatie, rapid și expeditiv. La fel cum contează dacă preotul e unul cu har, sau care
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul () [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
de pe aceste meleaguri, așa cum spunea Noica, chiar dacă îl ucidem pe Dumnezeu, îl ucidem mai blând și păstrăm cioburi de cer cu ajutorul cărora vom reuși să transformăm cândva amestecul nostru de necredință și deznădejde în credință, adică în toleranță, blândețe și îngăduință. Fie-ți milă, Doamne, de cei ce te-au ucis, Te-am ucis și noi, dar mai blând, mai legănat... Cred că printre multe alte lucruri, îți place și lemnul. Chiar și spațiile mici. Cred că-ți place Cărtărescu, la
Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul () [Corola-blog/BlogPost/337912_a_339241]
-
considerente psihologice și nu numai, albastrul este considerat ca fiind o culoare rece, odihnitoare și liniștitoare, care îndeamnă la calm și care predispune la concentrare și liniște interioară. Aceasta conferă în același timp seriozitate, reverie sublimă, disponibilități evocatorii, senzații spațiale, îngăduință, pace inefabilă, dor, nostalgie spirituală. Ea face să apară senzația de depărtare dimensională și detașare, de infinit și meditație spontană. De aceea, poeta Mihaela Ciubotariu vede în culoarea albastru - totul: cerul, inima, dorul, gândurile, marea, drumul, pașii iubitului, dar nu
ALBASTRU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342831_a_344160]
-
după casă, după satul lor. Trăiseră dezrădăcinarea de mititei... Când veneau în vacanțe, erau consemnați în ograda casei, ieșind numai cu părinții, arar. Fata, Aura, era îndemnată să coase, să brodeze și să facă lectură în zilele nelucrătoare. N-avea îngăduința să umble prin soare, prin ploaie ori zăpadă, Doamne ferește! Trebuia să-și păzească tenul alb, să n-o ironizeze colegele de la Școala Centrală de Fete... Nimeni nu știa cât suferea, mai ales când era micuță! Era tolerată la culesul viei
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
rezista inflației, concurenței și răutății multora, care au căutat să ne pună piedici. Vă rugăm și pe Dvs., dacă simțiți și trăiți creștinește și românește, să ne ajutați în această nobilă lucrare. Ajutorul Dvs. poate îmbrăca forme diverse. Vă cerem îngăduința să vă sugerăm câteva: 1. Să ne comandați din lucrările disponibile pentru nevoile Dvs. 2. Să ne comandați lucrări, pe care să încercați să le răspândiți Dvs. înșivă în cercul Dvs. de cunoscuți și prieteni 3. Să recomandați rudelor, cunoscuților
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
mor.gama de impresii mundane dis.pare redescoperind putința iubirii ev.angelice Sofia cereasa împărăteasa atentă caldă frat.eternă eliberată de pathosul clipei eros fier.minte katarsyc îmblânzit de Logosul Sfânt răsădit pe tărâmul cumințeniei pământului trup în Țara Făgăduinței îngăduinței fără de gând magic fără de bless.teme simțământ legământ transfigurat de Duhul care umple preapli.nul și cerne sublim desti.nul re.zultă re.naștere re.facere în ecuația re.la.c.tivității re.strânse : < -- > împreună cu < I > = < † > semnul bine.cuvântării formula
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
Trebuiau îndeplinite deci unele condiții fizice sau materiale și altele spirituale. În primul rând cele fizice erau foarte importante fiindcă ele pregăteau în lume calea pentru difuzarea mesajului Evangheliei, a cuvântului lui Dumnezeu. Condițiile materiale favorabile au fost create, din îngăduința lui Dumnezeu, de apariția prea puternicului Imperiu Roman care a impus celebra pax romana. Pacea romană cvasi generală, chiar dacă era impusă cu brutalitate, prin forța armelor, avea și vădite aspecte pozitive. Printre aspectele pozitive trebuie amintită garantarea circulației rutiere și
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342933_a_344262]
-
c) locator - locatorul principal, sublocatorul, cesionarul și dobânditorul imobilului; ... d) imobil - construcția, terenul cu sau fără construcții, împreună cu accesoriile acestora; ... e) ocupantul - oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului; ... f) proprietar - titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, inclusiv locatarul. ... ... – Art. 1.035 alin. (2): „(2) De asemenea, dispozițiile prezentului titlu nu aduc nicio atingere drepturilor locatorului sau proprietarului la plata chiriei sau arenzii, la plata de despăgubiri și nici
DECIZIA nr. 296 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295162]
-
definesc în mod clar terminologia utilizată, statuând, inclusiv în privința altor persoane ce pot ocupa fără drept imobilele, că prin „ocupant“ se înțelege „oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului. “ Prin urmare, Curtea nu poate reține susținerile referitoare la lipsa de claritate a textelor de lege criticate. ... 14. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate cu referire la imposibilitatea pârâtului de a formula cerere reconvențională, respectiv de a solicita
DECIZIA nr. 296 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295162]
-
sau alte persoane. “ ; ... – Art. 1.034 alin. (2) lit. e): (2) În sensul prezentului titlu, termenii de mai jos au următorul înțeles: [...] e) ocupantul - oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului;“; ... ... – Art. 1.035 alin. (2): „(2) De asemenea, dispozițiile prezentului titlu nu aduc nicio atingere drepturilor locatorului sau proprietarului la plata chiriei sau arenzii, la plata de despăgubiri și nici altor drepturi născute în temeiul contractului sau al legii, după
DECIZIA nr. 581 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299871]
-
definesc în mod clar terminologia utilizată, statuând, inclusiv în privința altor persoane ce pot ocupa fără drept imobilele, că prin „ocupant“ se înțelege „oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea ori îngăduința proprietarului“. Prin urmare, Curtea nu a reținut susținerile referitoare la lipsa de claritate a textelor de lege criticate. ... 16. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 din Constituție, cu referire la imposibilitatea pârâtului să formuleze cerere
DECIZIA nr. 581 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299871]
-
nici lupii care ar face calea întoarsă la porunca lui Kalystru? - Nu de fiare mă tem eu stăpână și nu pentru viața mea. Uneori au fost văzuți prin aceste locuri grupuri de mongoli necredincioși supuși ai hanului, care încalcă fără îngăduință aceste locuri în urmărirea vânatului de soi și acești ticăloși nu s-ar da în lături să răpească o prințesă atât de frumoasă cum ești tu, pentru a o dărui hanului și astfel ai câștiga favorurile. Ar fi o mare
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
a face cu legile fizicii omologate, iar metafizica e tot ce se poate doar un interfugiu justificativ. Iată, deci: „nicotină și durere,/ din fum se face o mână,/ mângâierea se risipește/ în plămâni,/ crește o căldură,/ de amestecă moartea/ cu îngăduință./ ocrotit e acela/ ce fuge/ necontenit de atingeri./ vicioase/ sunt toate așteptările noastre./ cei mai vulnerabili/ divulgă/ mecanismul de ocrotire/ ca să nu se mai bucure cineva/ de ceva asemănător/ cu delirul./ scapi scrum pe degete,/ se topesc/ urmele neurmate/ de
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
ca pân-acum ca el cu ea să se unească, dar sporu-i doar la-mperecheri ce spurcă ordinea firească. N-ajunge criza din familii (divorț și nerodiri perene) - asaltu-i dat de concubini și cupluri homo-lesbiene, care câștigă-ncet teren cu-ngăduința legii chioară prin guvernanți potrivnici firii, și-astfel morala-i de ocară. Au fost abateri și-nainte de la porunca-mpreunării la greci, romani și asiatici, dar nu la cotele turbării. Globalizarea-i vinovată și crasa lipsă de rușine acolo unde
BALADE TRISTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380588_a_381917]
-
a publicat o carte cu amintiri, în care el - continuatorul lui Lenin - apare ca un om, nu ca o abstracțiune!), după cum nu-i împiedică pe unii dintre istorici, muți de uimire în fața izbânzilor sale, să-i trateze cu foarte multă îngăduință enormele derapaje (în istoria universală este comparat de aceștia cu Tamerlan, Cromwell sau Robespierre și în istoria rușilor cu Ivan cel Groaznic și Petru cel Mare), iar pe alți istorici să-l absolve de o bună parte din vină, fie
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
divină. Pricina durerii poate fi provocată din interior, prin păcat, durerea firii care, duce la alterarea armoniei ontologice: bio-psiho-moral-religios sau din afară, prin semenii decăzuți moral-religios sub forma denigrării, prin dușmani ca uneltele urii, ale prigoanei și torturii sau prin îngăduința lui Dumnezeu, ca urmare a întăririi și a desăvârșirii creștinului întru virtuțile morale. Durerea celor drepți provocată de cei răi prin mistificare, teroare ori tortură se transformă prin credință puternică, nelimitată în suferință acceptată cu bucurie ca pe o virtute
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
așteaptă-ntruna zorii. Privirea-ncețoșată scrutează depărtarea, Să vadă o ființă, să simtă-aproape un om, Dar împrejur domnește, cât vezi cu ochii, marea Și-n insula de gheață nu-i nici măcar un pom. Îngenunchind pe piscuri, spre cer înalță rugă, Cerșind îngăduință, de-a nu trăi-n pustii, Pe-obrajii care ard șiroaie-ncep să curgă Iar gheața se transformă în râuri mici, zglobii. Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se topesc sub râul plin de foc
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
de suflet așteaptă-ntruna zorii.Privirea-ncețoșată scrutează depărtarea,Să vadă o ființă, să simtă-aproape un om,Dar împrejur domnește, cât vezi cu ochii, mareași-n insula de gheață nu-i nici măcar un pom.Îngenunchind pe piscuri, spre cer înalță rugă,Cerșind îngăduință, de-a nu trăi-n pustii,Pe-obrajii care ard șiroaie-ncep să curgăIar gheața se transformă în râuri mici, zglobii.Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se topesc sub râul plin de foc,Pe
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
capătul banchizei, cei trei se opresc. Din loc în loc, petece de gheață desenează pe liniștitul albastru al apei broderii albe, devenite surii cu cât depărtarea crește. În dreapta, mult mai aproape, brunul dungii ce-ntruchipează țărmul... Țărmul?! Poate însăși salvarea?! Cu-ngăduință mintea îi întinde ursoaicei momeală: vreo focă ranită... vreun pui rătăcit... ceva lichieni și mușchi... chiar și-o tufă uscată... Scăpată de mrejele visării asmuțite de foame, mama-urs renunță s-apuce spre gheața și frigul lui miazănoapte și se-ndreaptă
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]