997 matches
-
peretelui colecistic, cu pierderea stratificației (în 20-30% din cazuri);formațiune polipoidă, imobila, de obicei mai mare de 1 cm, vascularizata la examinarea Doppler (fig. 210) [1,2]. Carcinomul de colecist trebuie diferențiat de: procese inflamatoare veziculare (colecistita cronică, colecistita acută), îngroșarea de altă natură a peretelui vezicular (insuficiență cardiacă congestiva, hipoalbuminemie), adenomiomatoză, polipi veziculari, sludge biliar, respectiv de alte patologii maligne (metastaze) [2]. Prezența invaziei parenchimului adiacent, a metastazelor hepatice și a dilatărilor de cai biliare din vecinătate sunt semne indirecte
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
CBP) până la bifurcarea in ductul hepatic drept și stâng, pentru a fi convinși de examinarea completă a CBP. DETECȚIA TUMORILOR BILIARE Aspectul sugestiv ecoendoscopic de colangiocarcinom este reprezentat de prezența unei mase peripancreatice ce se extinde dincolo de peretele coledocian, cu îngroșarea peretelui CBP la peste 3 mm (fig. 167, 168). Chiar dacă EUS poate evidenția CBP în totalitate și în ciuda folosirii transductoarelor de 5MHz, există anumite limitări în explorarea tumorilor Klatskin situate la nivelul hilului hepatic, de mici dimensiuni sau de aspect
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
6). De asemenea, poate face diagnosticul diferențial cu un chist aerian sau o bulă gigantă de emfizem. În caz de pneumotorax care durează de câțiva ani, poate să pună în evidență mase fibrinoase localizate mai ales pe pleura parietală și îngroșarea neregulată a peretelui toracic. În cazul prezenței lichidului în cavitatea pleurală, poate evidenția cheaguri de sânge, mase fibrinoase, scolecși în caz de chist hidatic rupt în cavitatea pleurală etc. Această metodă poate fi utilizată și pentru aprecierea evoluției pneumotoraxului. DIAGNOSTIC
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
regulă nu va duce la identificarea agentului microbian. Anatomie patologică. Fiziopatologie. Stadiu evolutiv În urma însămânțării seroasei pleurale se produce un proces inflamator septic, caracterizat prin producere de exudat pleural, ce se transformă purulent, de depunere de fibrină, de hiper-vascularizație, de îngroșare a pleurei viscerale și parietale, de progresiune a procesului inflamator la pulmonul subiacent și peretele toracic, de penetrare a vaselor de neoformație și a fibroblastelor în pleura îngroșată. În stadiul I - exudativ, se produce inflamarea seroasei pleurale, urmată de apariția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
tumoră omogenă, cu ecogenitate variabilă. Deoarece 50% sunt izoecogene cu parenchimul hepatic, descoperirea și caracterizarea lor necesită o examinare meticuloasă în zonele ductale ce prezintă alterarea calibrului sau ocluzie [9,15]. Forma nodulară are aspectul unei mase moi, cu o îngroșare parietală asociată [9] (fig. 133). Aceste tumori au uneori un aspect de „umeri”, lumenul rezidual în cazurile cu stenoză mai strânsă apărând central sub forma unei linii ecogene. Forma papilară se prezintă ca o masă intraluminală polipoidă, mai ușor vizibilă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
ecografic de umeri tumorali) este cel mai frecvent întâlnit, în jur de 50% în majoritatea studiilor [22]. Diagnosticul diferențial al stenozelor maligne coledociene medii se face în funcție de aspectul ecografic. Leziunile fără o masă vizibilă intracoledocian, dar cu modificări ale pereților (îngroșare, neregularități) trebuie diferențiate de:stenozele produse prin invazie externă -aceste stenoze sunt, de obicei, corect diagnosticate ecografic, prin evidențierea invaziei CBP de către tumora de vecinătate (gastrică, colecistică) sau de unele adenopatii. Vizualizarea legăturii dintre tumora colecistică, gastrică sau colică cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
manopere endoscopice biliare (protezare sau sfincterotomie) [9,24]. Trei motive întăresc această afirmație:decomprimarea CBP face mult mai dificilă vizualizarea și stadializarea tumorală;aerobilia secundară acestor manopere împiedică vizualizarea tumorii;introducerea unui stent în CBP produce modificări de colangită cu îngroșarea peretelui coledocian, ceea ce face dificilă aprecierea extinderii tumorale [9,24]. COLANGIOCARCINOAMELE CBP DISTALE (CCD) Ocupă locul doi ca frecvență (30%) între colangiocarcinoamele tractului biliar. Tumorile coledociene inferioare sunt de obicei de dimensiuni mici, cea ce face ca ele să fie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
precum și abcesele hepatice în care caz contextul clinic este foarte important. Tipul infiltrativ periductal se caracterizează prin creșterea tumorii de-a lungul unui duct biliar dilatat sau stenozat, dar fără prezența unei mase tumorale. Pe secțiunile CT se constată o îngroșare difuză și neregulată a peretelui ductal, cu captare mai intensă a produsului de contrast. Căile biliare în amonte sunt dilatate. Acest tip de tumoră se localizează foarte rar intrahepatic periferic, dar tipul de creștere infiltrativ periductal reprezintă majoritatea colangiocarcinoamelor perihilare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
și uneori a angiocolitei, diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid decât în cazul colangiocarcinoamelor intrahepatice periferice. Tipul de creștere infiltrativ este cel mai frecvent întâlnit (aproximativ 70% din cazuri) [18]. La examenul CT se prezintă ca o îngroșare focală a peretelui ductului biliar, cu stenozarea marcată a lumenului . Colangiocarcinomul hilar exofitic se prezintă ca o masă spontan hipodensă, de dimensiuni mari, cu captare slaba periferică a produsului de contrast, aspect similar formei exofitice a colangiocarcinomului intrahepatic periferic. Este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
între colangiocarcinomul distal și tumorile ampulare. Majoritatea acestor tumori sunt de tip infiltrativ, dar pot fi întâlnite și mase tumorale cu dezvoltare exofitică sau mase polipoide intraductale. Pe secțiunile CT se prezintă ca o masă tumorală hiperdensă sau ca o îngroșare a peretelui căilor biliare, cu stenozarea lumenului (fig. 145, 146). Forma polipoidă apare ca o masă tisulară hipodensă în interiorul ductului biliar dilatat. Aceste tumori prezintă frecvent o diseminare superficială extensivă, cu afectare difuză. Extinderea exactă a tumorii este dificil de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
imunosupresiv obișnuit. Se datorează prezenței în sângele circulant a anticorpilor specifici împotriva antigenelor HMC ale grefonului care sunt sintetizați de limfocitele B prin expunerea alloantigenelor transplantului în prezența celulelor TH. Examenul anatomopatologic evidențiază un infiltrat limfocitar redus, obstrucția arteriolelor prin îngroșări laminare concentrice ale pereților arteliolari. 18.1.3. COMPATIBILITATEA DE TRANSPLANT Cele mai bine tolerate, chiar și în absența aplicării unei scheme imunosupresoare, sunt izogrefele deoarece compatibilitatea antigenică este maximă, donatorul și primitorul fiind același individ. Au fost publicate studii
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
însemnate modificări ale venelor varicoase (Pop D. Popa, 1994), fiind descrise 4 stadii. Stadiul I: Vena este dilatată uniform, cu peretele mai rigid și moderat îngroșat. Pe suprafața de secțiune, lumenul apare cilindric. Valvele sunt continente. Stadiul al II-lea: Îngroșarea peretelui este marcată, dar uniformă. Pe o secțiune transversală, orificiul rămâne întredeschis. Vena dilatată și cu peretele hipertrofiat s-a alungit, apoi devine șerpuitoare între punctele de fixare, fiind ușor decolabilă de țesuturile din jur. Valvulele sunt continente. Stadiul al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de alcool absolut; trecere în două băi de xilen; montare. 6.3. REZULTATE • Tabloul morfologic pentru boala varicoasă - varice simple stadiul CEAP 2-3 Pentru crosa safenei, vena safenă internă și pachetul varicos, examenul histopatologic în colorația standard HE a relevat îngroșarea segmentară a intimei și mediei, fie cu distribuție uniformă pe întregul fragment de venă examinat, fie în alternanță cu segmente normale sub raportul grosimii peretelui venos - cu mențiunea că, în comparație cu zonele îngroșate, aceste segmente au fost considerate, inițial, ca fiind
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fie în alternanță cu segmente normale sub raportul grosimii peretelui venos - cu mențiunea că, în comparație cu zonele îngroșate, aceste segmente au fost considerate, inițial, ca fiind caracterizate prin reducerea grosimii peretelui (subțiate). Pentru venele perforante, aspectul general a fost reprezentat de îngroșare circumferențială a intimei și mediei, uniformă de a lungul întregului fragment recoltat. La nivelul intimei, profilul pavimentos al celulelor endoteliale a fost înlocuit cu un profil cuboidal. Pentru fragmentele îngroșate, colorațiile speciale au permis identificarea țesutului conjunctiv, cu evidentă creștere
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de activarea celulelor endoteliale, tradusă prin creșterea dimensiunilor și profilul proeminent intraluminal, asociat cu prezența de vacuole intracitoplasmatice. Pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice complicate, leziunile au inclus degenerarea marcată a celulelor endoteliale și descuamarea stratului endotelial. Mecanismul exact al îngroșării intimei în boala varicoasă constituie o temă de polemică cu multiple controverse și teorii avansate de diferiți cercetători (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990, Travers et al., 1996, Khan et al., 2000, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). Fibroplazia uniformă a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
perete și ale lumenului mai mari comparativ cu venele normale. Diferențele afectează regiunile proximale și distale, dar nu sunt însoțite de modificări în grosimea peretelui. Acest fapt sugerează că dilatațiile care apar în boala varicoasă nu sunt însoțite de o îngroșare generalizată a peretelui. Atrofia unui segment vascular este compensată prin producție de material suplimentar care va determina îngroșarea unui alt segment vascular. În venele varicoase safene există alterări semnificative în morfologia peretelui, proximal și distal, leziunile fiind depistate și în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sunt însoțite de modificări în grosimea peretelui. Acest fapt sugerează că dilatațiile care apar în boala varicoasă nu sunt însoțite de o îngroșare generalizată a peretelui. Atrofia unui segment vascular este compensată prin producție de material suplimentar care va determina îngroșarea unui alt segment vascular. În venele varicoase safene există alterări semnificative în morfologia peretelui, proximal și distal, leziunile fiind depistate și în diferite tunici. Venele safene varicoase sunt mai mari, mai largi, cu o arie transversală mai mare a tunicii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venele varicoase și venele control. Totuși, variabilitatea crescută a grosimii peretelui venelor varicoase a fost observată, aceasta reflectând, posibil, diferite stadii ale procesului varicos. La nivelul unei vene varicoase, regiunile de subțiere/atrofie pot fi frecvent compensate de arii de îngroșare/hipertrofie, în timp ce alte regiuni sunt normale și neafectate de fibroză. Aceste variații dimensionale explică de ce nu sunt întotdeauna înregistrate diferențe în grosimea medie a peretelui. Zonele de dilatație considerate stadiul final al varicelor sunt constituite din colagen tapetat doar de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
medii și, respectiv, ale peretelui în totalitate, în regiunile proximale comparativ regiuni distale, fără diferențe între ariile intimei (Kim et al., 2005). Într-un studiu recent dedicat structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) se raportează dilatarea lumenului, îngroșarea generalizată a pereților și hipertrofia tunicii endoteliale, modificări responsabile de protruzia peretelui în lumenul venos, sub formă de numeroase falduri și invaginații, în alternanță cu prezența a numeroase zone de discontinuitate și descuamare a stratului endotelial. Evidențierea distrugerii celulelor endoteliale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unele secțiuni au implicat numai o parte din peretele venei. Chiar cînd peretele venos a fost predominant varicos, au fost prezente unele arii normale, cu menținerea formării de fascicole musculare normale. Pentru sublotul 2 varice complicate, colagenul produs a determinat îngroșarea evidentă a intimei, pe fondul hiperplaziei colagenice, instalându-se transformarea hialină. În paralel, a fost prezentă și hiperplazia fibrelor elastice. Mai mult, în tunica medie, hiperplazia fibrelor de colagen a condus la disocierea fascicolelor musculare și/sau înlocuirea acestora în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
variate tipuri de compuși vasoactivi (histamină, triptază, noradrenalină, prostaciclină, tromboxan A, citokine), a căror prezență poate fi corelată, inclusiv prin capacitatea de a regla expresia moleculelor de adeziune celulară (Meng et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Meng et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui vascular fiind asociat cu formarea varicelor. Pentru boala varicoasă, mastocitele au fost studiate inițial, în anii 90, în contextul leziunilor tegumentare din cadrul insuficienței venoase cronice. Sub raport patogenic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
relevante au fost fotografiate pe plan-filme 6,5x9 cm. Negativele au fost digitalizate prin scanare iar imaginile obținute prelucrate cu AdobePhotoshop. Tabelul 57 sumarizează timpii protocolului de prelucrare. 8.3. REZULTATE Examenul microscopic al secțiunilor semifine a evidențiat următoarele modificări: îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Tabelul 57 sumarizează timpii protocolului de prelucrare. 8.3. REZULTATE Examenul microscopic al secțiunilor semifine a evidențiat următoarele modificări: îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
leziuni endoteliale consecutive activării celulare: dimensiunile celulelor endoteliale, pavimentoase, au fost crescute, celulele devenind înalte (cubice sau cubico-pavimentoase) și proeminente în lumen; intracitoplasmatic, s-a semnalat un exces de organite și numeroase vacuole lipidice. Membrana bazală a endoteliului a prezentat îngroșări și aspecte lamelare iar subjacent, în țesutul subendotelial, s-a identificat colagen fibrilar. În mod evident, structura normală a limitantei elastice interne a fost dezorganizată. La nivelul tunicii musculare, au fost prezente modificări ale formei celulelor musculare netede, fie cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]