2,644 matches
-
căsătorește cu un șef de gară și se stabilește la Curtea de Argeș; Cristea Titu (1895-1979) face carieră militară și participă la cele două războaie mondiale, ca șef de Stat Major al Diviziei a V-a cade prizonier la Cotul Donului, se înrolează mai târziu în Divizia „Horia, Cloșca și Crișan” și ajunge general, comandant al Școlii Militare din Sibiu; Constantin (1899-1975) este căpitan și ia parte, ca și fratele său, la cele două războaie, fiind rănit în luptele din Munții Tatra și
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
că numeroasa familie Cereaciukin se mută la Ploiești și încearcă să își facă un destin în acest oraș industrializat și cosmopolit. Un frate al generalului, Vasile (1900-1954), cadet în Oastea Donului, ajunge funcționar la rafinăriile „Unirea” și „Vega” din Ploiești; înrolat în armata română, ca translator, în timpul celui de-al doilea război mondial, este luat prizonier și, timp de doisprezece ani, lucrează ca deținut într-o mină de cărbuni din Republica Mordvină, aflându-și sfârșitul la Moscova. Alt frate, Iosif (1901-1947
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
și al lui Alexandru Teodorescu, consilier, apoi președinte al Înaltei Curți de Conturi. Face clasele primare la București, pe cele liceale la Ploiești, se înscrie la Academia de Arte Frumoase din capitală, întrerupând după un an, e mobilizat (1916-1920), se înrolează ca ofițer în marină, la Constanța (1922-1924), reluându-și studiile universitare de filosofie și teologie la revenirea în București, interval în care va fi și secretar la Universitate. Debutează cu versuri la „România nouă”, în 1921, își continuă activitatea de
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
-și evadări utopice. Interpretând liber biografia revoluționarului pașoptist Alexandru Bujor (devenit aici Alexandru Bota), autorul urmărește cronologic evenimente cunoscute, fantazând însă pe marginea lor, ca în pasajul cel mai insolit al cărții, dedicat inițierii masonice. Patriot ardelean, plecat să se înroleze în legiunile lui Garibaldi, protagonistul este convins de superiorul său să devină membru al societății secrete Rosa Rosarum. Organizația francmasonică îl va trimite cu o misiune specială în Principatele Române încă neunite, unde va fi manipulat în diverse scopuri și
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
tatălui, devine comunist în ilegalitate, colaborând cu organizația Ajutorul Roșu, astfel încât până pe la șaptesprezece ani este mereu silit să se ascundă; din cauza acestei vieți subterane, perioada o va considera mai târziu ca „prima mea moarte”. În primăvara lui 1944 se înrolează voluntar pe frontul antihitlerist, luptă în Lituania și în Prusia Orientală, participă la asediul Königsbergului. Ține acum un jurnal de front, pe care îl publică în 1954 ca roman, restituindu-l sub forma inițială în Fiecare om cu clepsidra lui
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
fiul Olimpiei (n. Bitowonsky) și al lui Alexandru Strauss-Struțeanu, funcționar. La București învață la liceele „Sf. Sava” și „Gh. Lazăr”, aici absolvind în 1912 secția modernă, și este student la Facultatea de Litere și Filosofie. Între liceu și facultate se înrolează în armată, urcând până la gradul de căpitan. După ce, în 1919, obține licența, predă, din 1920, la Școala Normală de Învățători din Grădiștea, județul Vlașca. În toamna anului 1921 este detașat la București, ca asistent al lui Mihail Dragomirescu la Facultatea
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
reface Imperiul cu ajutorul goților și a se declara imperator; dar și faptul că, în continuare, regii vizigoți au apărat Roma de atacurile hunilor conduși de Attila 13. La fel și ostrogoții. Vreme îndelungată așteptaseră cuminți în Orient susținând sau chiar înrolându-se în legiunile romane; iar în 490, când împăratul Zenon le cere, ostrogoții lui Theodoric Amalul îl atacă pe Odoacru și recuceresc Italia stăpânită de acesta 14. Nici chiar sălbaticii vandali nu-și merită renumele sinistru. Ei au respectat instituțiile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
represiune nu l-a lichidat pe liderul minerilor, ci s-a gândit să facă din el un aliat. Dobre nu a fost reeducat și nici torturat, ci a acceptat el însuși, deși fusese impecabil ca lider al greviștilor, să se înroleze de partea autorităților, trădând cauza protestatarilor. Cu siguranță că Securitatea l-a amenințat pe Dobre cu suprimarea familiei, iar liderul minerilor a cedat în fața acestui șantaj. Dacă lucrurile au stat într-adevăr astfel, atunci cazul Dobre este emblematic pentru acțiunea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tezism. Părinții Sorei, stăpâniți de prejudecăți, nu îngăduie însoțirea fetei cu plugarul Petre, încredințând-o unui negustor străin, hapsân, care o și părăsește. Tânărul, în prada unei disperări pe care o declamă în tirade romanțioase, lacrimogene, este gata să se înroleze. Însă intervenția unui boier mărinimos, plin de omenie față de țăranii de pe moșia lui (pe care o gospodărește singur, nelăsând-o pe mâna hrăpăreață a unor „arendași cumpliți”), se dovedește salvatoare și Petre, „recrutul răscumpărat”, se poate, în fine, căsători. Atmosfera
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
să colaboreze la „Cronica” (ai cărei directori erau Tudor Arghezi și Gala Galaction), semnând cu pseudonimele R., Radical și K. Mill. În 1915 și 1916 este, în paralel cu studiile universitare, cadet al Școlii de Ofițeri din cadrul Regimentului „Mihai Viteazul” -, înrolat dintr-o criză de orgoliu, după ce fusese respins, la începutul războiului, de comisia medicală de recrutare: „tânărul care abia devenea scriitor și-a spus că niciodată el, care a cerut intrarea în război, nu se va mai putea privi, față
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în anul 1899, părăsește mișcarea și se raliază liberalilor. După 1900 ajunge în cele mai înalte demnități și funcții ale statului: senator, ministru al Lucrărilor Publice (1907-1910) și ministru de Interne (1914-1916), președinte al Camerei Deputaților. În anul 1913 se înrolează ca voluntar și face toată campania din Bulgaria. A înființat și a condus gazetele socialiste „Dacia viitoare” (1883), împreună cu Vintilă C.A. Rosetti, C. Mille ș.a., apoi „Revista socială” (1884- 1887) și „Muncitorul” (1887-1888), împreună cu Ioan Nădejde, „Ciocoiul” (1889), „Înainte
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
pe front. În 1915 va fi degradat și deferit Curții Marțiale pentru articolele și schițele expediate de pe front cotidianului „Românul”. Evadează și se stabilește în România. Colaborează la „România Mare” și „Tribuna”. În 1916, la intrarea țării în război, se înrolează ca voluntar și ia parte la bătălia de la Mărășești. După demobilizare va fi redactor la „România nouă”. Editează la București gazeta „Banatul” (mutată ulterior la Lugoj). De-a lungul carierei a mai iscălit Roman, C.R.M., Cassian, Bănățeanu, Pribeag. Bolnav de
MUNTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
Nandriș. Memorialista Anița Nandriș-Cudla este sora sa. Urmează școala primară în comuna natală, apoi cursurile gimnaziale și liceale la Cernăuți. În 1915 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. La declanșarea primului război mondial se înrolează ca voluntar, luptând efectiv pe front. Participă în Transilvania la rezistența împotriva atacurilor armatei ungare (1918). După încetarea conflagrației și-a continuat studiile, absolvind în 1919 secția clasică și modernă. Ajutat de fratele său, Ion Nandriș, urmează, la Universitatea din
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
la comandă, dedicată evenimentelor din august 1944, face elogiul luptei comuniștilor în rezistența antifascistă. Și în romanul Destin (1981), tot o stângace compunere cu teză, se încearcă acreditarea ideii că în războiul din Spania cohorte de tineri români s-au înrolat voluntari, sub identitate falsă, pentru a lupta împotriva fasciștilor și a naziștilor. Aproape nici o pagină din scrisul lui N. nu rezistă examenului vremii, în ciuda tonului mai temperat și a câtorva inserții documentare valide din romanele istorice scrise în perioada „dezghețului
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
critică literară promovând în primul rând valorile etice și etnice. Colaborează în special scriitori tradiționaliști, care sunt prezenți și în paginile unor reviste precum „Sămănătorul”, „Viața românească” și „Gândirea”, dintre care unii își vor păstra echidistanța politică, alții se vor înrola în forțele stângii sau în cele de dreapta. N. Iorga va avea o atitudine consecventă de condamnare a ideologiilor extreme, fascismul și comunismul. Absența unui program estetic face ca literatura publicată să fie reprezentativă îndeosebi pentru mesajul și ideologia gazetei
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
și o cronică a domniei lui Matei Basarab, ce va fi fost intercalată în compilațiile ulterioare - ipoteză puțin probabilă -, el a făcut destul pentru nemurirea numelui acestui voievod, căruia i-a fost și consilier „tainic”, și alături de care s-a înrolat pentru realizarea unui moment de accentuată prezență culturală a românilor în Europa Răsăriteană. Având în atenție nu numai ridicarea nivelului de cultură al compatrioților săi, ci și răspândirea cărții tipărite dincolo de hotarele Țării Românești, N. a apelat la slavonă, unic
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
al publicației plurilingve „Cahiers roumains d’études littéraires”, pe care a înființat-o în 1973 și a condus-o până în 1980. După 1989 scriitorul își depășește rezerva autoimpusă, manifestându-se ca personalitate publică și mai ales ca militant civic. Se înrolează în Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, colaborând la ziarul acestuia, „Dreptatea”, se numără printre membrii fondatori ai Forumului Democratic Antitotalitar, semnează articole de angajament politic în favoarea liberalismului și a democrației în „22”, „Dilema”, „Sfera politicii”, „Cotidianul”, „Românul liber”, „Polis
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
spune, inventatorul pragmatismului, mai cunoscut printre nespecialiști pentru reformismul său educativ și activismul civic), un Committee for Cultural Freedom, opus deopotrivă comunismului și nazismului. Hook a format la iuțeală un nou grup, Americans for Intellectual Freedom, în care i-a înrolat pe criticii Dwight Macdonald și Mary McCarthy, compozitorul Nicolas Nabokov - vărul lui Vladimir - și comentatorul Max Eastman. Folosindu-și contactele din lumea sindicală, Hook a reușit să închirieze un apartament în hotelul altminteri deja închiriat de agenții Kominformului, i-a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Petroveanu, Paul Georgescu și alții mulți n-au construit (și n-au pledat pentru) estetica P. Dimpotrivă, au combătut-o În sute de pagini, iar În mii de pagini, profesând critica normativă și de serviciu, au impus și maturizat RS, Înrolând scriitorii Într-un „front larg și combativ” al „metodei metodelor”: realismul socialist. Deși RS a dezavuat P, acesta n-a dispărut ca obsesii și mentalitate. RS manierist și lozincard poate fi asimilat P. Dar În vremea atotputerniciei RS, Împotriva operelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de pregătire la crimă de uneltire contra securității statului (art. 6, al. II combinat cu art. 1, lit. C din Decretul 199/1950), iar pentru Octavian Zbranca cea de crimă de înaltă trădare (art. 86, al. ultim), deoarece s-a înrolat în armata lui Horia Sima cu scopul de a lupta „împotriva statului român și a înlesni ocupația străină asupra teritoriului patriei noastre” (sic!). Martorii propuși de procuratură au fost, cu toții, victime ale torturilor: Gheorghe Paraschiv, Sabin Varan, (pr.) Papken Keropeian
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Academie se producea pe mai multe dimensiuni. În primul rând, studenții de acolo erau În marea lor majoritate scoși din producție pentru a participa la cursuri, aceasta fiind În sine o recunoaștere. S-au creat astfel grupuri de prestigiu, generațiile Înrolate la Academie formând rețele informale care puteau să fie accesate rapid, membrii lor ajutându-se unii pe alții când era nevoie și delimitându-se oarecum de cei care nu studiaseră acolo. În al doilea rând, informația acumulată la școală era
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din nou să creioneze o altă realitate decât cea Întrezărită din petițiile amintite mai sus; o realitate similară celei zugrăvite În capitolul de „Felicitări”. Acesta cuprinde scrisori prin care tineri români de 16-17 ani Îi cer Anei Pauker să fie Înrolați ca voluntari pentru a lupta „pentru libertatea popoarelor” - este vorba de poporul grec și de cel israelian. Conform lui Ion Calafeteanu, „gestul tinerilor români trebuie privit și apreciat ca un succes timpuriu al propagandei oficiale, care reușise să le inducă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1914 în „Gazeta Transilvaniei” și în „Kronstädter Zeitung”, care îl plasează între militanții de seamă pentru cauza națională. În 1914 apare volumul Poezii, prefațat de G. Coșbuc. La izbucnirea primei conflagrații mondiale, B.-L. se refugiază în Regat și se înrolează voluntar în armata română. Mobilizat la Ministerul de Război, va colabora la „Adevărul” și „Patria”, susținând ieșirea României din neutralitate. Versurile mobilizatoare din „Ilustrațiunea neamului nostru”, „Dimineața”, „România Mare” sunt strânse în cea de a doua carte a sa, Lacrimi
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
comitete filiale, formează și instruiește trupe de diletanți, întreprinde turnee cu compania pe care o alcătuiește și unde va funcționa ca regizor și nu o dată ca actor și autor. În timpul războiului, B. dezertează din armata austro-ungară, trece munții și se înrolează voluntar în armata română, încercând să-și fructifice și acum aptitudinile artistice, în spectacole organizate cu tovarășii de arme. Fără să fie tentat de profesia de avocat (era înscris în Baroul Ilfov și ulterior în cel din Oradea), a schimbat
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
BĂRBULESCU, Emil (19.X.1897, Ploiești - 31.III.1926, București), poet. Între 1909 și 1916, a urmat Liceul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești. Înrolat în 1916, e avansat sublocotenent în 1917 și locotenent în 1919, rămânând ofițer activ până în 1921, când demisionează, pentru a se dedica publicisticii. Debutează în „Curierul liceului”, revistă fondată de fratele său mai mare, Zaharia Bărbulescu. Mai colaborează asiduu, cu
BARBULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285630_a_286959]