629 matches
-
stăteau câte două gărzi. Solii merseră în tăcere de-a lungul potecii pietruite. De undeva venea miros de flori și se auzea zumzăit de albine. Față de castelul Stăpânului, această fortăreață era mult mai prizărită și semăna mai mult cu o întăritură decât cu o cetate. Comandantul fortăreței, care ieși din cabinetul său de lucru în întâmpinarea solilor, era un om bătrân. Îi primi pe cei patru soli vorbind mult într-o limbă neînțeleasă și, în timp ce Velasco le tălmăcea, îi măsură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ochiurile unei plase. Ca de obicei, samuraiul se ducea în munte împreună cu Yozō și cu ceilalți supuși să taie lemne. La ei în vale, copacii doborâți erau fie tăiați ca lemn de foc și stivuiți în jurul caselor ca într-o întăritură de pământ, fie erau folosiți ca să ardă cărbune. Îmbrăcat la fel ca și ceilalți în momohiki și în hangiri cu mâneci ca niște suluri, samuraiul muncea toată ziua tăind ramurile uscate cu toporișca și doborând trunchiuri de copaci cu ferăstrăul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul vistiernicul. Nu știm cît a stăpînit Petru Cîrc la Hlipiceni; s-au păstrat, însă, două întărituri ulterioare asupra satului, solicitate de el, de la Iliaș Rareș (1548, februarie 29) și Alexandru Lăpușneanu (1554, martie 1). În primele decenii ale secolului al XVII-lea, satul sa aflat între proprietățile familiei Buhuș. Dar, la 11 septembrie 1642, Vasile Lupu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul vistiernicul. Nu știm cît a stăpînit Petru Cîrc la Hlipiceni; s-au păstrat, însă, două întărituri ulterioare asupra satului, solicitate de el, de la Iliaș Rareș (1548, februarie 29) și Alexandru Lăpușneanu (1554, martie 1). În primele decenii ale secolului al XVII-lea, satul sa aflat între proprietățile familiei Buhuș. Dar, la 11 septembrie 1642, Vasile Lupu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
el, sămânța masculină. În afară de comportament, se alterează și sănătatea femeii. Poate apare cancerul la sân. La începutul sarcinii (perioadei de gestație) femeii i se întăresc sânii. Dacă nu duce sarcina la termen, nu naște copil și nu alăptează, acumulările din întăriturile sânilor pot degenera în cancer la sân. Avortul este dăunător pentru sănătatea femeii. După împerechere și după însămânțarea femeii, odată cu formarea fătului, se declanșează programul pentru gestație (pentru starea de gravidă), care prevede formarea unor hormoni specifici, corespunzători stării fiziologice
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
și un Iane „neguțitoriu”, părinte? Uite că l-ai ghicit. Și eu care credeam... Apoi cum să nu-l țin minte pe „Iane neguțitoriul, feciorul Alexii, ginerile lui Paradis? Nu-i el cel care primește la 15 martie 1670 (7178) întăritură de la Gheorghe Duca voievod pentru o casă ce se află „aici în tîrgu în Iași, pre Ulița Strîmbă a Chervăsăriei”, cumpărată de la „Gașpar franțojul ceasornicaru și cu fămeia lui, Irina și cu fata lui Măgdălina” El este. Ne-am oprit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru că această danie - după cum aflăm dintr-un „Uric sîrbăscu” - la 14 aprilie 1652 (7160) „Rugătorii noștri călugării de la sfînta mănăstire ce ...iaste făcută și zidită den temelie de răpăosatul Miron Barnovschie vodă...s-au jeluit înaintea noastră,...dzicând așe: cum întărituri ce au avut și alte drese de danie și de miluire...de la ctitorul său...Miron Barnovschie vodă, și de întărire de la alți domni,...toate au arsu în taina (tainița) sfintei mănăstiri și cu multă avere și îmbrăcăminte a sfintei mănăstiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
despre o pivniță a lui Grigore Ureche, fost mare vornic? Păi cam știu multe, părinte. Bine-ai face să-mi spui și mie măcar câteva din cele multe. Să auzim! Despre această pivniță aflăm pentru prima oară din actul de întăritură făcut de Miron Barnovschi voievod la 23 februarie 1629 (7137), în care se spune: „Io Miron Barnovschi voievod,...m-am milostivit și am dat o pivniță din Chervăsărie,...unde a fost casa lui Urechie fost mare vornic, sfintei mănăstiri a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Enache blănar, și pe popa Iftemi de la Biserica dispre Doamna, și pe Procopie egumenul de la mănăstire Galata și pe Paisie egumenul de la mănăstire Sventîi Ioan Zlataust”. Când însă i-a pus să-și arate „fiecare zapisele și ispisoacele domniilor de întăritură pe zapise”, a văzut vel logofătul că și mănăstirea Sfetii Ioan au împresurat și mănăstire Galata și popa Iftemie cu ficiorul seu Manolache și Enache blănariul cu toții au cuprinsu loc domnescu cu dughene și case ce-au făcut”. După pravilă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
părți de sat din Medeleni cu tot venitul. Pentru aceea ca să-i fie sfinții sale aceste trei dughene...dreaptă ocină și moșie cu tot venitul...Și pe zapisul nostru să aibă a-și face sfințiie sa și dres domnescu de întăritură.” „ Ai vreo nelămurire, fiule?” Îi limpede, părinte, numai că patriarhul făcea aceste schimburi - cum văd eu - în numele sfinției sale. „De unde ai înțeles tu acest lucru?” Din zapis, fiindcă acolo nu se pomenește de nici un egumen care să fi iscălit în numele unei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
astfel de viață. Ești o monogamă, nu te mai purta ca o petrecăreață imatură și tot așa.) Revino-ți, își zise Emmy în timp ce trase pe ea cu hotărâre niște bikini trainici, din bumbac, și un sutien cu cupe mari, cu întărituri groase din burete, gen moartea pasiunii. Pe urmă se îmbrăcă într-un costum cu pantaloni de culoare albastră și o cămașă albă cu nasturi și, chiar când auzi închizându-se dușul, se încălță cu mocasinii ei clasici în locul pantofilor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ridicată aici. Cuvântul cetățuie este de origine latină, civitas= cetate. Este un diminutiv creat de limba noastră populară. Cetățile erau locuri fortificate cu construcții de piatră, din lemn, din pământ și aproape întotdeauna situate pe înălțimi, fiind ele însele adevărate întărituri naturale. Deci, aici, în aceste locuri a fost întâi cetatea sau cetățuia și apoi s-a numit astfel și dealul: ,,dealul cetății sau dealul cetățuiei”<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Lupu, Mănăstirea Cetățuia din Iași, studiu arheologic și arhitectonic, în: ,,Buletinul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lauda lor, iar Dumnezeu a Răsăritenilor”, apoi: „sorbiți băutura științei arhiereului Nectarie, curs de teologie și izvoare de dreaptă credință”, apoi: „Niciodată de aici înainte săgețile dușmanilor nu vor atinge hotarele noastre, nici practicile teologilor raționali, fiindcă Nectarie a ridicat întărituri pentru credincioși, turnuri de pietate și lănci de înțelepciune”, iar pe foaia a 3 pe verso: „Prea strălucitului, prea piosului, prea seninului și prea slăvitului domnitor și principe, Domnului Domn Io Duca, Voievodul întregii Moldovlahiei de la Dumnezeu mântuire”<footnote I.
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lemn sau de fier, sifoane din sticlă verde protejate cu plase de sârmă, țigle din cărămidă arsă pentru orice fel de casă, de avocat, de cioban, de cizmar sau vatman, nu mai spun de blugii timpului: de tercot, pânză de întăritură apretată, tanganezi care la prima spălare deveneau, din albastru închis, bleu spălăcit, valize de lemn cu limbă și belciug pentru lacăt, destinate recruților, ca după lăsarea la vatră să devină obiecte zburătoare din trenuri sau înșirate pe sârmă și legate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
întrebăm acum ce fel de guvernare era aceea a lui Darius, vom constata că ea era asemenea domniei marelui sultan; iată de ce Alexandru a trebuit mai întâi să-l învingă în luptă și să-l silească să se retragă în întărituri; iar după această victorie, Darius murind, statul lui a rămas în mâinile lui Alexandru, care l-a păstrat fără greutate, din motivele despre care s-a vorbit mai sus. Iar urmașii lui, dacă ar fi fost uniți între ei, l-
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
se omorau între ei, ci se luau prizonieri, și aceasta, fără obligația de a plăti un preț de răscumpărare. Nu porneau niciodată noaptea la atacul cetăților, iar atunci când se găseau împresurați într-un oraș nu atacau taberele dușmane; nu construiau întărituri în jurul lagărului, nici nu săpau șanțuri; nu întreprindeau acțiuni militare în timpul iernii. Toate aceste lucruri le erau îngăduite prin regulamentele lor militare, pe care le născociseră pentru a-și evita, după cum am spus, atât oboseala, cât și primejdiile; și au
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Iată ce va face rîvna Domnului oștirilor. 32. De aceea, așa vorbește Domnul asupra împăratului Asiriei: Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeți în ea, nu va sta înaintea ei cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanțuri împotriva ei. 33. Se va întoarce pe drumul pe care a venit, și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul. 34. Căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s-o mîntuiesc din pricina Mea, și din pricina robului Meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
răsculat împotriva împăratului Babilonului. $25 1. În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oștirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărît înaintea lui și a ridicat întărituri de jur împrejur. 2. Cetatea a fost împresurată pînă la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia. 3. În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, și nu era pîine pentru poporul țării. 4. Atunci s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
a plecat spre Brașov. Nimeni nu l-a îndemnat la așa ispravă. Pentru asta, răcni domnul, scrie diece ca toate pământurile să-i fie luate și dăruite mănăstirii Galata!Iar ție, se întoarse spre postelnic, ție să ți se facă întăritură pe stăpânirea ta strămoșească! Să trăiești, Măria Ta! mulțumi, îngenunchiind, postelnicul, retrăgându-se îmbujorat spre capătul sălii. Cine-i la rând, logofete? Iaca un boier grec, Doamne! se hlizi Dumitrașcu. Și dacă-i grec, n-are nevoie de dreptate? întrebă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
șchiopii și pe orbii aceia care sunt vrăjmașii lui David." De aceea se zice: "Orbul și șchiopul să nu intre în casa Domnului." 9. David s-a așezat în cetățuie, pe care a numit-o cetatea lui David. A făcut întărituri de jur împrejur, în afară și înăuntrul lui Milo (Cetățuie). 10. David ajungea tot mai mare, și Domnul, Dumnezeul oștirilor, era cu el. 11. Hiram, împăratul Tirului, a trimis soli lui David, și lemn de cedru și tîmplari și cioplitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
Ioab a străbătut toate semințiile lui Israel înspre Abel-Bet-Maaca, și toți bărbații de seamă s-au strîns și l-au urmat. 15. Au venit și au împresurat pe Șeba în Abel-Bet-Maaca și au ridicat împotriva cetății un val care atingea întăritura. Tot poporul care era cu Ioab săpa zidul ca să-l facă să cadă. 16. Atunci, o femeie înțeleaptă a început să strige din cetate: Ascultați, ascultați! Spuneți, vă rog, lui Ioab: "Apropie-te pînă aici, căci vreau să-ți vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
dimineață, în ziua următoare, paladinul vedea înaintea-i marea cetate, sub ale cărei ziduri Împăratul Carol strânsese rămășițele împrăștiate ale oștilor sale. Prevăzând că în curând avea să fie atacat din toate părțile, Împăratul a pus să se repare vechile întărituri și să se clădească, în plus, altele noi, înconjurate de șanțuri lungi și adânci. Dorința de a ține piept inamicului îl făcea să se folosească de toate mijloacele ce-i stăteau la îndemână spre a-și dobândi noi aliați. El
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
un om? 10. Nu, nu, ci El vă va osîndi dacă în ascuns nu lucrați decît părtinindu-L pe El. 11. Nu vă înfricoșează măreția Lui? Și nu cade groaza Lui peste voi? 12. Părerile voastre sunt păreri de cenușă, întăriturile voastre sunt întărituri de lut. 13. Tăceți, lăsați-mă, vreau să vorbesc. Întîmplă-mi-se ce mi s-ar întîmpla. 14. Îmi voi lua carnea în dinți și îmi voi pune viața în joc. 15. Da, mă va ucide: n-am nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Nu, nu, ci El vă va osîndi dacă în ascuns nu lucrați decît părtinindu-L pe El. 11. Nu vă înfricoșează măreția Lui? Și nu cade groaza Lui peste voi? 12. Părerile voastre sunt păreri de cenușă, întăriturile voastre sunt întărituri de lut. 13. Tăceți, lăsați-mă, vreau să vorbesc. Întîmplă-mi-se ce mi s-ar întîmpla. 14. Îmi voi lua carnea în dinți și îmi voi pune viața în joc. 15. Da, mă va ucide: n-am nimic de nădăjduit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
extrase dintr-o carte a academicianului Al. Graur): Caesar, porecla romanului care a instaurat monarhia, devine În germană Kaiser și În rusă țar; pronunția slavă a numelui Împăratului Traianus, „troian“, desemnează În românește mai Întâi un „val de pământ“, o “Întăritură“ și mai apoi doar troianul de zăpadă ușor de spulberat și oricum gata să se topească când nu mai e frig; Karl, numele lui Carol cel Mare, ajunge sub forma krali (=rege) În toate limbile slave, dar și În română
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]