649 matches
-
dovedește ceva important și durabil. N-au reușit să neegalizeze! Nu, n-au reușit, profesore, să știi, n-au reușit. Dovada a fost brutală și regretabilă, recunosc. O dovadă, totuși, trebuie să admiți... Renăscuse doamna Venera, trebuia să admită. Ochii întineriseră, ca și mișcările și obrazul. O adevărată înviere, ce mai. Gata să facă o criză, sărăcuța, dar își revenise instantaneu, scumpa de ea, spectacolul nu se încheiase, Sfânta Sâmbătă nu se încheiase. — Zic că dumneata înțelegi, asta zic. Ai făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ca să exprim entuziasmul superlativ al rusescului maladeț (молодец) - tânăr! - exclamație a excelenței și a admirației nereținute: rutina capricioasă a vremii, repetiția ei aparent plictisitoare este statornicie și prospețime supremă, în tonalitățile liricii noastre: Tu din tânăr precum ești / Tot mereu întinerești. Acum e de înțeles de ce-i tot mai trist moșneagul: zilele babei îl dau de rușine prin tinerețea lor perpetuă. Corneliu Traian Atanasiu Pe foaia goală doar un creion fără vârf - ninge ca-n povești Poemul Mariei Tirenescu, de care
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
ce fac de mult, Vara doina mi-o ascult Pe cărarea spre izvor Ce le-am dat-o tuturor, Împlîndu-și cofeile Mi-o cântă femeile. - Codrule cu râuri line, Vreme trece, vreme vine, Tu din tânăr precum ești Tot mereu întinerești. - Ce mi-i vremea, când de veacuri Stele-mi scânteie pe lacuri, Că de-i vremea rea sau bună, Vîntu-mi bate, frunza-mi sună; {EminescuOpI 124} Și de-i vremea bună, rea, Mie-mi curge Dunărea. Numai omu-i schimbător, Pe
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Răsar-o vijelie din margini de pământ, Dând pulberea-mi țărânii și inima-mi la vânt... Ci tu rămâi în floare ca luna lui April, Cu ochii mari și umezi, cu zâmbet de copil, Din cât ești de copilă să-ntinerești mereu, Și nu mai ști de mine, că nu m-oiu ști nici eu. {EminescuOpI 129} O, MAMĂ... O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Și mă trezesc din visul meu de-o noapte; mă uit pe fereastră, sufletu-mi vibrează de bucurie. Parcă aud șoapte: “bine ai venit”, primăvara îmi urează! O, Doamne! Nu pot să îmi explic nicicând, cum primăverile mă fac să-ntineresc! Sângele-mi curge prin vene fremătând spre inimă. Și-n drumul lui eu înfloresc! Diferențe Motto: Toate femeile au același rost pe pământ. Doar amprentele pe care le lasă, contează. Nu-mi plac femeile cu cicatrici la vedere. Îți dau
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
rugăciunilor ca susurul unui izvor de apă vie... Jocul cu timpul Pe fruntea-mi senină am tatuat încă o floare. Roiesc fluturi în jurul meu, nu-mi vine să cred! Miroase a primăvară și a renaștere; în luna aprilie simt că întineresc din nou! Nimic nu este întâmplător, îmi spun; norocul îmi surâde și o să uit să mor de-atâta întinerire. Și nimeni nu observă că timpul stă în loc doar pentru mine. Îmbrăcat în mire, mă cere de nevastă contra legilor naturii
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
și mă ademenește în jocul lui etern... „Timpule, ești doar o clepsidră cu nisip”! îl dojenesc. Și totuși mă simt bine în jocul acesta iluzoriu. Măcar o zi să simt că sunt regina primăverii! O zi din viața mea să-ntineresc aș vrea, șiapoi să redevin ce sunt, până la sfârșitul zilelor! Când anotimpurile trec pe lângă noi Ador răsăritul vara când soarele îmbrățișează și sărută apa apoi, se ridică pe cer, asemeni unui zeu, să împlinească tot ritualul zilei. Iubesc vara pe
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
negru și înaintă spre mine. Am băgat mâna în faldurile mantiei, căutând She'le'ri. Le-am găsit și le-am apucat cu lăcomie. Nici acestea nu doreau scoase. Bătrânul se apropia din ce în ce mai mult și cu fiecare pas părea că întinerește. Părul sur îi devenea plin de viață și fața sa căpătă alte trăsături. Aceleași, dar... mai tinere. Pielea alb-albăstrie nu mai părea a fi cea a unui mort, plină de paloare, ci însetată de viață și plină de sănătate, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de zi a casei părintești din Scarsdale. Afară, muncitorii lucrau gălăgios în garaj. Făceau reparații: pregăteau casa de vânzare. — Ce este în tub? repetă ea. — Este un nou tratament genetic, mamă. — Nu am nevoie de el. — Îți revigorează pielea. O întinerește. — Nu asta i-ai spus tatălui tău, zise ea. I-ai spus că îi va îmbunătăți viața sexuală. Păi ... El te-a pus să faci asta, nu? Nu, mamă. — Ascultă-mă bine, zise ea. Eu nu vreau să-mi îmbunătățesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
palat, pe stâlpul porții,/ A cântat pasărea morții./ Mult ești moarte-nșelătoare,/ Cât e omul ca o floare!!!.., n-o mai văd alții. Și taică-meu termina cu: Trei în lume nu se poate:/ Să le iubească pe toate,/ Să-ntinerească nu poate/ Și să fugă de la moarte... — Eheee, nimeni n-o să-ți dea mai bine toate astea ca muzica, ea e dincolo de bine și de rău, doar există, e ca muntele, un munte îți place sau nu-ți place, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
a pățit-o Brâncuși, a pățit-o Caragiale, dar, din fericire, totdeauna arta a câștigat. Asta e logic, de-aia dictatorilor le-a fost frică totdeauna de artiști... Și discuția celor doi se încheia aici... Vocea lui Octavian Iacob te întinerea, deschidea porțile, creștea iarba, amuțea privighetorile. Vocea lui. Cel mai mare mister al omenirii, vocea umană. Un spectacol care trebuia văzut și, mai ales, ascultat. Aplauzele curgeau ca apa Oltului, primăvara. Muzica însăși ieșise din corzile lui vocale, din inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
blondă subțire, înaltă, cu picioarele foarte lungi. Purta însă la mână cureaua aia de piele neagră, cu ținte de metal, trunchiuri de con, zgardă, cum spunea ea, copilăăă!!!, am țipat la ea, dacă te văd fără cureaua aia la mână, întineresc... În vizita aia, Străinul i-a vorbit fetei despre arhitectură: (Scena discuției dintre cei doi, fie pe ecran, fie în lumini, separat, în dreapta scenei.) Nordul și sudul s-au scindat în orașul ăsta, vedem pe Imobiliare. În sud, prețurile sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
plin tot timpul cu hârtii... Intru din nou pe la opt. E zece dimineață în țară. Mircul e plin, peste o mie... Nimeni nu lucrează în România? Klik Valul îmi mângâie gleznă... Klik <v45>: bună, maya <sonia>: bună, victor <sonia>: ai întinerit <v45>: da. Cineva e convinsă că un tip de 50 are neapărat nevoie de o amantă <sonia>: da? și? <v45>: nu are cum a fost la lucru? <sonia>: OK. Zi de salariu. Iarăși e bine <v45>: cool, cum zicea pețitoarea
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
ai noroc să dai peste o femeie cumsecade ajungi bărbat fericit,dacă dai peste una afurisită,ajungi filosof”... Am salvat numeroase căsnicii. Continuară să se ospăteze în liniște.Savurară licoarea lui Bachus.Vinul avea un buchet exotic. Femeia și bărbatul întinereau în etape diferite. Se schimbase și vestimentația lor. Ținuta devenise specială pentru masa de seară. Erau trendy. Femeia remarcă faptul că bărbatul din fața ei semăna cu...tatăl ei. „Fiecare om ajunge într-o bună zi la concluzia că bătrânețea a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
vreodată aroganța oarbă, fericită a tinereții —Bineînțeles că nu-mi știu anii pe dinafară, pentru că nici nu vreau să-i știu! Când am văzut că s-au adunat prea mulți, am evitat să Îi mai număr... O sclipire provocatoare a Întinerit privirea lui Traian Manu. Sub blândețea obosită a privirii - așteptarea, neliniștea. Pupila Îi pâlpâie o secundă, nesigură, apoi Întreaga față i se destinde: râsetele s-au grăbit să izbucnească. Mi-e teamă să nu fi trecut chiar o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pod pe care trecem când ne rod neliniștile din vecie. 1947 Contrast Orașul și oamenii, aparent laoaltă, trăiesc contradicții profunde; ce multe guri de Rai rotunde ne duc într-o lume mult mai înaltă. Stări noi, precum prima iubire, te-ntineresc, te fac să renaști, ca sfintele Paști când ne-apropie de nemurire. Vecini cu cerul, mai aproape de astre simțim misterul salvării noastre. Trăim armonia, suntem împreună și ne cunună pe toți veșnicia. 1965 Vremuiri Pomeni de plastic, sărăcie, nevoi ce
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
mitocănești, totdeauna în jur de o sută de fire, semănând frapant cu un papagal. La fiecare vizită de-a lui, mama trebuia să umple cu flori vasul mare din camera bună, plus două vase pe terasă, pe urmă între flori întinerea, începea să râdă și-i dădea telefon soră-mii să-i spună că ăsta-i domn, dragă, face vânzare la florărese... patru Până la poștă trebuia să ajung în oraș, drum de vreun kilometru, bun pentru picioare, întâi pe drumul nisipos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
colț. Trebuie să iau o conservă de pește pentru Dracula. Pe aleea blocului dau nas în nas cu pictorul de la șase; e, bineînțeles, cu canișul lui negru. Obrajii i s-au colorat ușor de căldură. Are peste optzeci. „Ați mai întinerit“, îi spun ca să-l bucur. Genul ăsta de ipocrizie îl practic cu mărinimia lui Becali când le plătește lumina locuitorilor din Ferentari. „V-am văzut ieri pe Cultural“, îmi spune pictorul. „La Iaru?“ „Da, când ați spus că și înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
dulce, toți vor mânca turtă dulce pe străzi și prin parcuri, toți vor plimba copii de mână, apele vor fi foarte curate și sfințite, va mirosi a tămâie, se va auzi șoptit corul bisericii, în șapte zile pielea ta va întineri, vei fi o gazelă iute, vei fi o fântână arteziană, o roată uriașă a lumii, vei vedea totul de sus și vei începe să respiri în apă. nouă în al treilea loc: înaintașii noștri au câștigat bătălia, au atacat demonii
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și cât mai incet. Respirația pe gură nu se practică seara, deoarece produce insomnie . respirațiile se practică pe nemâncate sau la distanță mare de mese. una din condițiile care garantează reușita respirațiilor este continuitatea. Avantajele respirației : plămânii, sângele, creierul sunt întinerite și umplute cu sănătate starea psihică se îmbunatațește, omul își recapătă voioșia și optimismul glandele cu secretie interna si toate organele sunt tonifiate si readuse la o functionare normala tulburarile cardiace si hipertensiunea arteriala sunt ameliorate după câteva săptămâni și
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
câteva minute din timpul său prețios. Ambasadorul a măsurat-o pe mama din priviri, cu ochii lui reci și cenușii, și i-a spus apoi, zâmbind, doamnă, sunteți mai frumoasă ca oricând, de când v-am văzut ultima oară, parc-ați întinerit cu cel puțin zece ani, și cum vorbea, am văzut că dintre dinții din față, mulți erau de aur, și atunci s-a uitat la mine, continuând să zâmbească, dar ochii îi străluceau mult mai sever când m-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
să fiu acasă, cu părinții, să mă pregătesc pentru săptămâna ce urmează, fiindcă am o stranie percepție, din cauza multor treburi de la serviciu, că ziua de luni începe chiar de duminică seara. - Motănelul meu, îl dezmierd așa pentru a-l mai întineri, lucrează toată săptămâna și sâmbătă pe la 4 sau 5 după-amiază mă invită la o cafea, la un film. - Săptămânal? - Da’ de unde, își cere mereu scuze că e foarte ocupat și-mi oferă această favoare cam la două săptămâni, uneori chiar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nimic unul despre celălalt și nici nu aveau de ce să se comporte ca și cum s-ar fi cunoscut. — Tovarășul profesor, aș vrea să vă pun o Întrebare. — Spune, Vasile, a zâmbit cu condescendență Carara, bărbat Înalt, cu ochelari care, paradoxal, Îl Întinereau, adică Îi dădeau Încă un aer de student. — Într-o situație ridicolă, cum poți să ajuți pe cineva care te imploră să o faci, iar ție Îți este frică să nu te faci și tu de râs În felul ăsta
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de voința omului. Li se aduce ciorba. Vine și unchiul său care îi întreabă din priviri cum se înțeleg. Bălăuță este entuziasmat. Când îl privește pe flăcăul tăcut din fața lui simte iar aerul amețitor al Bucureștiului și are senzația că întinerește. Parcă s-ar vedea într-o oglindă, același tânăr student aruncat în valurile vieții. Unchiul său nu se aștepta să facă impresie chiar atât de bună cu această facultate și îi spune lui Bălăuță cam ce îi trecuse prin minte
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să curgă pe obraz precum un pârâiaș de apă ieșit deodată din pământ ce-și căuta acum loc să formeze un ochi mare de apă mai întâi, apoi un loc cu apă sărată în care de cum te atingeai, pe dată întinereai cu o sută de ani. dar prințișorul nostru nu știa ca lacrimile sale fac minuni, de aceea nu mai contenea cu plânsul și văicăreala. A murit pasărea! A murit pasărea!... Dacă îmi amintesc eu bine, continuă bunicul, paserii îi căzuse
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]