677 matches
-
hain.” Ultimul cuvânt a fâlfâit în înalturi, pierzându-se ca un fum... ...Zi de iarnă viforoasă. O vreme care te face să-ți fie milă și de un biet câine ce tremură în viforniță. Îmblăniți până peste urechi, cu priviri întrebătoare ițite de sub căciulile cât o lume, boierii intră în sala tronului unul după altul. Îi simt că au inima cât un purice și pe buze le flutură întrebarea: „De ce ne-a chemat vodă pe o vreme câinească ca asta?” Fiecare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
lei bătuți... Căci noi stăpâni n-am avut, că eu, Panaite țiganu am fostu turcu și m-am botezat, iar fămeia mia iaste ruscă din Țara Leșască...” „Eu, Gligore diac de cămară am scris zapisul.” Când am sfârșit cititul, ochii întrebători ai bătrânului erau adânc ațintiți spre mine, ceea ce m-au făcut să spun: Să știi, părinte, că mi-a plăcut gândirea lui Panaite și a femeii lui. „Cum să-ți placă așa ceva? Ei se vând de bună voie și ție
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
din cap aprobator și spuse îngândurată. — Știu. Am locuit acolo câțiva ani. În urmă cu ceva ani, dar am auzit că lucrurile nu s-au schimbat prea mult. De-aia sunteți norocoși. — Preferați vechea Africă? Carla se uită la ea întrebătoare. Aceasta era o întrebare cu substrat politic și va trebui să fie prudentă. Vorbi domol, alegându-și cuvintele: — Nu. Nu mi-e dor de perioada colonială. Firește că nu. Nu tuturor albilor le-a plăcut asta, doar știți. Sunt sud-africană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
acest grad de disperare. - Aș vrea să știu, spuse lent Enro cel Roșu, ce te-a făcut să te oprești în centrul de control și să privești pe fereastră. De ce fereastra? Părea preocupat. Ochii nu-i erau dușmănoși, dar scânteiau întrebători. - La urma urmelor, ai mai văzut orașul? Gosseyn nu putu să răspundă. Întrebarea amenința cu topirea lui Ashargin. Gosseyn ducea o luptă sălbatică pentru a-și păstra controlul, în vreme ce fața lui Enro lua o expresie de satisfacție sardonică. Dictatorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
avea deja impresia unui om viclean, rapid, alert și ingenios. Enro vorbea. - Nu pot să înțeleg că Nirena i-a vorbit. Sechos se îndreptă către unul dintre scaune și se plasă îndărătul lui. Ochii negri, pătrunzători îl priviră pe Enro, întrebători. Acesta îi explică în câteva vorbe ce se întâmplase între Ashargin și tânăra femeie. Gosseyn observă că el asculta cu mirare. Din nou, constată dotarea inumană a dictatorului de a ști ce se întâmplă în locurile în care nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
pură depășea vizibil posibilitățile unui non-A obișnuit. - Ai face bine să te dai înapoi, zise monstrul cu glas amenințător. Discipolul mi-a spus că ea e a mea și n-am chef să am concurență. Gosseyn aruncă o privire întrebătoare femeii, dar ea se întinsese, cu fața la perete. Se uită din nou la uriaș. - Pe ce planetă suntem? întrebă el pe un ton neutru. Găsise nuanța dorită, deoarece celălalt își mai pierduse din agresivitate. - Planetă? zise. Ce vrei să spui? Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de ceea ce se întâmpla. Brusc, Patricia se amestecă în discuție. - Domnilor, zise ea, tăios, sper sincer că luând o hotărâre, nu veți alege soluția facilității. Cei doi ofițeri se întoarseră spre ea și, de comun acord, îl priviră pe Enro, întrebători. Gorgzidul își studie sora cu un zâmbet lejer. - Poți fi sigură, zise el cu severitate, că mareșalii Rour și Ugell au cumpănit bine faptele. - Firește, aprobă Rour. Ugell se mulțumi să o țintuiască cu ochii săi albaștri ca de gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
numit Omul. Ei, și nu doar ei, populează universul (microuniversul...) în care o ființă sau alta, care n-au avut parte de afecțiune, suferă de singurătate. Prietenia, solidaritatea, iubirea sunt tot atâtea leacuri în această metaforică lume întrezărită prin limpedea, întrebătoarea căutătură a unui copil. Așadar, toate-s vechi și nouă toate... Povești s-au spus, se spun, se vor mai spune. Unele, grație unui demers precum acela al lui Constantin Paiu, vor avea poate șansa de a se lăsa învăluite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
chiar mai mare de îngrijorare pentru naziștii ăștia. Prin urmare, după ce vei descoperi identitatea șantajistului, îi voi spune lui Reinhard și atunci va decide el ce e de făcut. Dar până atunci nu o să știe nimic despre asta. Mă privi întrebătoare: — Ești de acord cu asta? — Nu găsesc nici o fisură în raționamentul dumneavoastră, Frau Lange. Se pare că v-ați gândit foarte bine la asta. Pot să văd scrisorile de la fiul dumneavoastră? Întinzându-se spre un dosar de lângă șezlong, ea aprobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
credeam că e... Își clătină din nou capul. M-am așezat obosit și m-am întins spre sertarul de la birou și spre sticla pe care o păstram acolo: — Din nefericire, are dreptate, am zis, umplând două pahare. Am întâlnit privirea întrebătoare a lui Korsch și am zâmbit cu amărăciune: — Să acuzi de crimă un polițai din Berlin... am râs eu. Rahat, ai putea la fel de bine să începi să arestezi bețivi la festivalul de bere de la München. 13 Duminică, 25 septembrie — Herr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
planetă n-ar putea să nu-l placă.. — Bună, murmură ea. Bingo, își zise în sinea ei. Concurentul cu numărul unu din Turneul curvăsărelii. El îi zâmbi din nou și arătă cu mâna spre scaunul de alături cu o privire întrebătoare. Emmy se mulțumi să clătine din cap și se uită la el cum se așează. Era mai tânăr decât crezuse ea la început, poate chiar avea sub treizeci de ani. La o evaluare fulger — perfecționată de-a lungul atâtor ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
merge de multe ori la apă și că, probabil, și aici își frecă mâinile, o să se lase cu scandal. Doctorul l-a îngrijit, și în vremea asta bătrânul comenta netulburat evenimentele. Auzeau pe cineva mergând deasupra lor. Bătrâna, observând aerul întrebător al lui Tarrou, le spusese că erau niște vecine care stăteau pe terasă. Au aflat în același timp că de-acolo de sus aveai o vedere frumoasă și că terasele caselor se uneau adesea dintr-o parte, așa încât femeile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ia o gură de bere. O vreme, nici unul dintre noi nu spune nimic. Mă uit la un avion minuscul care zboară deasupra noastră, lăsând o urmă albă pe cer. — Mama zice că te-ai schimbat. Îmi aruncă o privire rapidă, întrebătoare. Zice că, după părerea ei, indiferent cine sunt cei de care fugi... și ce s-a întâmplat... încep să nu mai aibă așa putere asupra ta. Îi simt întrebarea din voce, însă nu-i răspund. Mă gândesc la cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
impresionat. Deschide portbagajul, iar eu mă așez în scaunul șoferului și îmi reglez scaunul în față în așa fel încât să ajung la pedale. De când vreau să conduc o decapotabilă! Portbagajul se închide și Luke înconjoară mașina, cu o expresie întrebătoare pe față. — Tu conduci, da? — Măcar o parte din drum, m‑am gândit, zic în treacăt. Doar ca să‑ți mai tragi și tu puțin sufletul. E foarte periculos să conduci mult, știi și tu. Dar poți să conduci cu pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mânăstire, mă îngână Luke, după o pauză. — Da, o mânăstire! îl sfredelesc cu privirea. De ce să nu vizitez o mânăstire? Sunt o persoană foarte interesată de latura spirituală. — Sunt sigur că ești, draga mea, spune Luke, aruncându‑mi o privire întrebătoare. Dar poate că îți pui pe tine altceva în afară de tricou, înainte să te pleci... — E o rochie, zic, trăgându‑mi mai bine tricoul peste fund. Oricum, spiritualitatea n‑are nimic de‑a face cu hainele. „Gândiți‑vă la crinii de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și după trecerea poetului dincolo, în postviață, însoțit de-a lungul eternității de natura terestră și astrală, revelație izbucnind în cele patruzeci de variante ale poeziei Mai am un singur dor. După Poemele luminii, Lucian Blaga parcurge o perioadă intens întrebătoare în volumele Pașii profetului, In marea trecere și Lauda somnului, cu refuzul final al existenței. În Psalm apare neliniștea cunoașterii supreme: O durere totdeauna mi-a fost singurătatea ta ascunsă. ...Între răsăritul și apusul de soare Sunt numai tină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ai găsit și tu bărbat?, chicoti Goncea. Pă cine, fă, că până acuma nu prea le aveai cu babardeala și monta. Credea lumea că ai rămas de dilie, de când cu... Mantinela nu-i răspunse. Privi doar lung spre Goncea, ușor întrebătoare, nedumerită, ca și cum nu l-ar mai fi văzut până atunci. Își foi țanțoșă șorțul. Chicoti mândră. - Da, bre, mi-am găsit. Și e băiat de treabă, așezat, la meseria lui. De la comperativa de la cizmăria de pă Străduinții, de la Poștă. Miai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Maria țâșni imediat afară, potrivi bățul de „nu suntem acasă”, cu o viteză de care nu o credea-i capabilă, acoperi cele două geamuri mici și abia pe urmă se apropie de chiupul cel mare și-l privi Îngrozită și Întrebătoare. Ștefan, Îmbrăcat În treiningul său și având un fes gros tras până peste urechi, arăta cu mult mai slab. Acesta se comporta ca scos din minți, plângea și Încerca să-și rupă hainele și părul, Îi privea pe cei doi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
vreme. O masă stil ,,Biedermeyer,, cu furnir maron, dă Încăperii un aer puțin studiat, mai ales că pe ea sunt așezate două sfeșnice masive din aramă argintată, și o fructieră ,,Art-nouveau,,. Pe sub ferestrele tăiate În zid ca niște ochi imenși, Întrebători, câteva ghivece cu cactuși sunt așezate direct pe parchetul nelustruit de ani de zile. Biblioteca Închide În pântecele ei generos colecții de carte din cele mai diverse. De la filozofie la arhitectură, de la albume de artă la cărți de medicină, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de foarte aproape mecanismul pe care-l repară. Citește a suta oară data În care a fost pictat și silabisește cu evidentă emoție semnătura marelui artist.,, Fiul care s-a născut cincisprezece ani mai târziu, avea aceeași ochi căprui, mari, Întrebători, ca ai tatălui și, de când Începuse să descifreze literele din alfabet, același frison ciudat la vederea lor. Când a intrat În adolescență, noul lor apartament, confort doi Îmbunătățit, În care deveniseră chiriași după o expropriere brutală din casa bunicilor materni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
privire ațintită asupra sa.Ridică ochii și întâlni privirea de un albastru intens,încadrată de văpaia părului.Se studiară discret.Inregistră linia fragedă a buzelor,bărbia micuță și albă,garoafa roșie din piept.Ea descoperi sub părul negru ondulat privirea întrebătoare,cuta virilă din bărbie și cravata muștar.Se decise.Se ridică de pe canapea,trecu printre dansatori și se apropie de el. Nu ești dumneata,Emil Vrăjescu?Olimpiada de fizică'70? Emil se întoarse încet,percepu întrebarea,înclină afirmativ bărbia și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ați fost atras la vârsta aceea de o asemenea temă, domnule profesor? Traian Manu șovăie cu privirea În privirea ascuțită a Giuliei până când, brusc, Își dă seama că a șovăit prea mult și renunță. Ochii lui, privind spre ceilalți ochi, Întrebători. — ...Da, asta e o Întrebare, dar nu mi-am pus-o până acum. Trebuie să fi fost curiozitatea morbidă a adolescenței, cea bântuită de ideea sinuciderii și de tot soiul de Întrebări definitive, care să mă fi Împins să caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Cu cine stau eu, de fapt, de vorbă? Sunt oare chiar urmașii celor care mi-au fost cândva apropiați - la fel de apropiați cum mi-ați devenit voi? Sau sunt doar niște străini, pregătiți să joace acest rol? Ochii lui, plimbându-se Întrebători, de la una la alta, pe fețele tinere care Îl Înconjoară. E tăcerea unor tineri bine educați, politicoși, În fața profesorului temut-iubit, Într-o patriarhală sală de clasă? Sau e tăcerea unor adolescenți care jinduiesc pământul sălbatic unde Încolțește aventura? * —Ooo, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
confuză. Iubirea, suferința, nostalgia, curgerea timpului, angoasa sunt trăiri abordate În poezii. Poetul este mereu În căutarea frumuseții frumusețe care face cerul să Înflorească În plină zi. În jocul aparent nevinovat al unor poezii, se află ascunsă conștiința poetului, mereu Întrebătoare și cuprinsă de neliniște existențială... Acesta (poetul) trăiește cu speranța regăsirii esențelor, regăsirii drumului spre forma cea mai Înaltă a “nefăcutului”... spre forma “angelică”. Festivitatea de absolvire... Am Închis ușa după mine și tumultul lumii exterioare a dispărut. Dar cine
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și negru: Bunicul se află în mijlocul imaginii. Dintre cele trei personaje, el stă în prim-plan, strălucind de lumina reflectată în cristalele de gheață, iar contururile par să i se topească. Tata stă oblic în spatele lui și îi pipăie capul, întrebător și ezitant. Poate chiar în acea secundă părul de pe craniu s-a desprins, rămânându-i în mână. în fața bunicului se află mama, ea a îngenunchiat și înalță mâinile împreunate spre chipul lui alb și încremenit. în spate se poate întrezări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]