617 matches
-
limite, persoana le opune nevoia afirmării dorințelor și aspirațiilor sale de a trece dincolo de ele, În registrul spiritualității. Convergența reprezintă Împlinirea acestor aspirații ale persoanei prin Întâlnirea și completarea sa cu alte persoane. Convergența, ca Întâlnire, trebuie Înțeleasă ca o Întrepătrundere, ca o intimitate Împărtășită. Este nevoia de a comunica cu celălalt prin Întâlniri interioare. Realizarea deplină a convergenței o dă numai comuniunea mea cu celălalt. Aceasta mă Împlinește printr-o empatie reciprocă, dându-mi liniștea și echilibrul interior de care
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
psihice necesare, pentru a beneficia de serviciile care îi pot proteja, astfel încât să nu devină, la rândul lor, părinți abuzivi. Forme de abuz Tipurile de abuz sunt: fizic, psihologic (emoțional) și sexual, dar în realitate este întotdeauna vorba despre o întrepătrundere a acestor forme. După nivelul la care se produce abuzul, putem vorbi despre abuz familial, instituțional și societal. Cea mai evidentă formă de abuz este cea fizică. Acesta constă în vătămarea corporală a copilului de către persoana care are responsabilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
este lipsită doar de frontiere reale. Îi lipsește de asemenea unitatea geografică internă. Din acest punct de vedere, originalitatea sa constă, ca să spunem așa, în lipsa sa de unitate: interiorul peninsulei oferă o diversitate extremă de peisaje, datorată deopotrivă fărîmițării reliefului, întrepătrunderilor multiforme dintre uscat și mare, varietății climatelor. Așadar, Europa nu părea sortită să devină entitate istorică. Și totuși, a devenit una. Din ce punct de vedere? Cînd? În ce fel? 2 Europa medievală Epoca barbară a Europei este și epoca
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
școlare, relația educațională. Orice modificare în oricare dintre componente este receptată în modalitate și intensitate specifice, de toate celelalte componente și sistemul în ansamblu. Majoritatea cercetătorilor din domeniul pedagogiei iau în considerare existența a patru, cinci niveluri ale cooperării și întrepătrunderii disciplinelor și anume: intradisciplinaritatea sau monodisciplinaritatea, multidisciplinaritatea ,pluridisciplinaritatea , transdisciplinaritatea și interdisciplinaritatea. Intradisciplinaritatea sau monodisciplinaritatea reprezintă forma tradițională de organizare a conținuturilor învățării, pe discipline predate relativ independent unele de altele. Principalul avantaj este acela că oferă elevului siguranța avansării lineare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de integrare la acest nivel: pluridisciplinaritatea se referă la corelarea eforturilor unor discipline înrudite, iar multidisciplinaritatea are în vedere punerea împreună a unor discipline care nu sunt neapărat vecine și cu legături evidente între ele. Transdisciplinaritatea poate fi definită prin întrepătrunderea mai multor discipline și coordonare a cercetărilor, astfel încât să poată conduce, în timp, prin specializare, la apariția unui areal de cunoaștere. În contextul învățării școlare, abordarea transdisciplinară se face cel mai adesea din perspectiva unei noi teme de studiu. Într-
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
din problemele teoretice și practice pentru progresul științei care preocupă pe filosofi, savanți, cercetători din cele mai variate domenii de activitate” (Ton Burton Bottomore - 1986, p. 39). Întreaga activitate a învățătorului este brăzdată de tentative de cooperare și chiar de întrepătrunderea disciplinelor, de împrumuturi și asocieri între acestea, fiind în permanență conștient de necesitatea întrepătrunderii disciplinelor pentru îndeplinirea obiectivelor cognitive ale învățării. De asemenea, în activitatea desfășurată în clasă se manifestă o tendință de a lucra la frontiera diferitelor discipline, de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
din cele mai variate domenii de activitate” (Ton Burton Bottomore - 1986, p. 39). Întreaga activitate a învățătorului este brăzdată de tentative de cooperare și chiar de întrepătrunderea disciplinelor, de împrumuturi și asocieri între acestea, fiind în permanență conștient de necesitatea întrepătrunderii disciplinelor pentru îndeplinirea obiectivelor cognitive ale învățării. De asemenea, în activitatea desfășurată în clasă se manifestă o tendință de a lucra la frontiera diferitelor discipline, de a lega disciplinele între ele, „ de a le înscrie pe un soi de hartă
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
dogme). În mod simetric, economicul este deopotrivă un "spirit" și o etică, la intersecția dintre practici și principii. În Franța, unii autori apropiați de Durkheim au arătat, de asemenea, că acea cale deterministă era prea simplistă, preferând să insiste pe întrepătrunderea de influențe ale pro-ducțiilor culturale și mediilor sociale. Charles Lalo (1877-1953), însărcinat de echipa Anuarului sociologic să expună sociologia estetică, insista pe influențele reciproce între artă și societate, fără să privilegieze deloc unul dintre sensuri (cf. Bastide, 1977; Heinich, 2001
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. Dat fiind că textul conține "urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul. Deși discursul actualizează mai multe tipuri textuale, întrepătrundere sesizată deja de retorica antică ("Deși cele trei genuri deliberativ, judiciar, demonstrativ tratează despre materii deosebite și ele în sine se deosebesc, totuși adeseori le găsim amestecate. Ce sînt elogiile oamenilor virtuoși dacă nu îndemnuri la virtute și așa genul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
între ceea ce sociologii moderni numesc reprezentări ale lumii și vizibilitatea lumii. "Trebuie să ne obișnuim să credem că orice vizibil este sculptat în tangibil, că orice ființare tactilă este promisă într-un fel vizibilității și că există o extensie, o întrepătrundere nu numai între ceea ce este palpat și cel care palpează, ci și între tangibilul și vizibilul încrustat în el"123. Înscriindu-ne în același registru al discursului am putea să afirmăm că, în cele din urmă, am încercat o împletire
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
participă la "actul creator", nu Dumnezeu a creat răul: acesta constituie condiția indispensabilă a dualității existenței, a dezacordului inițial care o definește pe aceasta, întreaga problemă a existenței constă în depășirea acestui dezacord, ceea ce nu se poate face decît prin întrepătrunderea dintre spirit și materie (elementul carnal), întrepătrunderea tot mai mare a acestora este principiul evoluției. Opoziția dintre spirit și lut va fi depășită evolutiv prin intermediul faptului manifest că spiritul se materializează, că materia se spiritualizează ceea ce este același lucru -, sau
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
creat răul: acesta constituie condiția indispensabilă a dualității existenței, a dezacordului inițial care o definește pe aceasta, întreaga problemă a existenței constă în depășirea acestui dezacord, ceea ce nu se poate face decît prin întrepătrunderea dintre spirit și materie (elementul carnal), întrepătrunderea tot mai mare a acestora este principiul evoluției. Opoziția dintre spirit și lut va fi depășită evolutiv prin intermediul faptului manifest că spiritul se materializează, că materia se spiritualizează ceea ce este același lucru -, sau cum susține mitul creștin că SPIRITUL SE
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu ajutorul separării complete, a distincției științifice dintre apariție și mister, își poate defini psihologia, știința lumii interioare, metoda și materia. Căci numai această separare completă ne va permite stabilirea clară a celuilalt aspect al relației dintre apariție și esență și întrepătrunderea lor. Lumea interioară, "obiectul" psihologiei, este o parte a apariției. Psihicul are modurile lui de existență temporală, care trebuie să fie complet explicabile. Din lumea interioară, psihicul, se deosebește esențial de lumea exterioară, de cealaltă parte a apariției, de contraimaginea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
transformărilor lor prin intermediul instanțelor psihice). Psihicul și intenționalitatea sa nu pot apărea fără apariția în același timp a limitării sale și a complinirii sale, lumea, ansamblul de obiecte al dorințelor multiple. Dorințelor multiple le corespunde percepția obiectelor multiple și excitante, întrepătrunderea reciprocă a extensiei și intenției, a lumii și psihicului, a excitantului și excitatului formează lumea temporală. Psihicul este imaginea aparentă a Esenței-suflet, iar lumea este contraimaginea psihicului. Ambele sînt bazate pe principiul animării. Această constatare include două semnificații: pe de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care au diferite sisteme economice și politice.95 Așadar cercetătorii din domeniul relațiilor internaționale consideră că relațiile Est-Vest sunt definite de relațiile dintre capitalism și socialism, respectiv dintre democrație și dictatură. Ideea relațiilor Est-Vest oferă un cadru pentru a analiza întrepătrunderea relațiilor economice cu cele politice, sau întrepătrunderea intereselor economiilor naționale cu relațiile economice internaționale, și în ultimă instanța a eforturilor de a crește cooperarea economică cu eforturile Occidentale de a restaura instituțiile economice ; internaționale.96 Este cunoscută istoria agitată a
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
95 Așadar cercetătorii din domeniul relațiilor internaționale consideră că relațiile Est-Vest sunt definite de relațiile dintre capitalism și socialism, respectiv dintre democrație și dictatură. Ideea relațiilor Est-Vest oferă un cadru pentru a analiza întrepătrunderea relațiilor economice cu cele politice, sau întrepătrunderea intereselor economiilor naționale cu relațiile economice internaționale, și în ultimă instanța a eforturilor de a crește cooperarea economică cu eforturile Occidentale de a restaura instituțiile economice ; internaționale.96 Este cunoscută istoria agitată a acestor relații, care s-au născut după
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
corporale și a acțiunilor sociale și politice. Corporealitatea este marca virtualității. Astfel, o experiență a realității virtuale depinde de mișcarea și de senzorialitatea corporale, iar aplicațiile și constructele acesteia, oricât de abstracte sau numerice în aparență, se bazează pe necesitatea întrepătrunderii zonei tehnologicului cu teritoriile perceptive și actanțiale ale corporalității fizice și societale. Aspectele corporealității și ale identității în cadrul virtualității vor fi privite însă în mod critic moderat, mai degrabă decât cu entuziasm (cel mai adesea nejustificabilă și din perspectiva unilaterală
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cercetări în domeniul roboticii în Goldberg, 2000, sau Moravec, 1999Ă sau cu androidul, concept popularizat mai ales prin serialul de televiziune Star Trek. Asfel, odată cu fondarea științei ciberneticii, termenul cyborg a devenit operabil și, spre deosebire de celelalte accepții tehnologice istorice ale întrepătrunderii om-mașină, aduce cu sine posibilitatea (ea însăși chestionabilăă imaginării corpului uman ca un construct de date computaționale destrupate, dar și realitatea propriei funcționări sistemice complexe. Din acest punct de vedere, copiile lui Platon sau simulacrele lui Baudrillard ori ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașina nu este restricționată la limitele unei existențe unilaterale (tehnologiceă, la o colecție de părți funcționabile într-un întreg sau la o analogie cu corpul uman viu. Dimpotrivă, sistemul mașinic existențial, identitar și social este un circuit complex, situat la întrepătrunderea umanului cu tehnologicul și constituit din mașini de diferite soiuri și, mai important, interpenetrate (biologice, tehnice, sociale, geografice, istorice, economice etc.Ă: Nu mai există nici omul, nici natura, ci doar un proces care produce unul prin celălalt și cuplează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acestora. Filosofia propusă de cei doi filosofi este una a devenirii și a conectării mașinilor din toate dimensiunile lumii: ansamblul mașinic deopotrivă își respinge părțile constitutive (deteritorializareă și le atrage (reteritorializareă într-un proces infinit de dezmembrare și de recombinare. Întrepătrunderea uman-tehnologic este una dintre multiplele valențe ale acestui proces mașinic al dorinței de simbioză, dorință 7 specifică „mașinilor dezirante”: Mașinile dezirante sunt mașini binare supunându-se unei legi binare sau unui set de reguli guvernând asociații: întotdeauna o mașină este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Hayles, 1997, p. 204Ă. Autoarea înțelege adesea prin subiect virtual conceptul de cyborg datorită simbiozei ființă umană - computer. În momentul când simțurile umane sunt interfațate până la protezarea virtuală care asigură contopirea granițelor corpului uman cu ecranul calculatorului, „coerența proprioceptivă în întrepătrundere cu protezele electronice joacă un rol important în reconfigurarea granițelor corpului perceput” (Hayles, 1997, p. 202Ă. Astfel, una dintre concluziile teoreticienei este faptul că simbioza om-ordinator produce interceptarea viziunii cyborgice: Suntem deja cyborgi în sensul că experimentăm, prin integrarea percepțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în continuarea celeilalte, ca dovadă a inter-permeabilității lor și nu a alternativității. Identitatea online, chiar dacă descentrată și fracționată, nu poate fi destrupată, nici desprinsă de granițele lumii offline. Dimpotrivă, aceasta își manifestă flexibilitatea în cadrele mixte ale virtualității înțelese ca întrepătrundere a spațiului fizic și a celui computațional. Cu toate că o identitate la interfață există în mai multe lumi virtuale și joacă mai multe roluri simultan, acest lucru nu înseamnă că identitatea subiectului este dezintegrată în mod ireversibil și pierdută în rețea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau a virtualității înseși. Atât antropologia, cât și psihosociologia vor trebui să ia în considerare problemele percepției asupra celuilalt în spațiul virtual al mistificărilor, dedublărilor și imaginărilor multiple. Alteritatea online devine sinonimă cu virtualitatea, grație trăsăturilor comune ale hibridării, ale întrepătrunderii și ale coexistenței dintre identități și corporalități. Avataritatea se află în corespondență și în dependență de procesul de permanentă devenire a ființei umane. Precum virtualitatea este o conviețuire între fizic și digital, alteritatea este o confluență a identicului și a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discursului postuman propus. Astfel, postumanul nu este socotit ca evoluând din discursul ciberneticienilor, ci mai degrabă istoria ciberneticii este considerată ca fiind marcată de apariția postumanului. Clarificând cele trei valuri ale ciberneticii 18, autoarea concluzionează asupra faptului că postumanul, ca întrepătrundere între subiect și tehnologie emerge din impulsuri umaniste. În concepția sa, știința informaticii a menținut încă de la început o orientare liberal-umanistă în cadrul postumanului, atribuind mașinii caracteristici moral-umane (spre exemplu cazul lui Norbert WienerĂ 19. Prin urmare, raportarea ciberneticii la ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se manifestă cu necesitate întrucât, în viziunea sa, patternul nu poate exista fără substrat. Astfel, susține punctul de vedere al condițiilor material-tehnologice ale subiectivității postumane implicate în procesul de virtualizare. Această perspectivă a postumanului nu consemnează distrugerea ființei umane, ci întrepătrunderea corpului uman de tehnologie cibernetică cu scopul evidențierii materialității corporale deopotrivă ca tehnologizare și încorporare: „În postuman nu există diferențe esențiale sau demarcații absolute între existența trupească și simularea computerizată, între mecanismul cibernetic și organismul biologic sau între teleologia robotică
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]