765 matches
-
mers la inimă sinceritatea dvs. V-a trebuit ceva timp, recunoașteți, să schimbați acriturii liniile aspre cu altele ceva mai blânde și înțelepte, îndulcindu-i trăsăturile și, poate, astfel găsindu-i justificări la toate câte le face din iubire pentru învățăcei orice dascăl. Citindu-vă, ne-am gândit cum ați proceda la clasă, ca profesor de matematici, când unul sau mai mulți dintre elevii pe care vreți să-i notați conform nivelului lor real catastrofic, replica lor în acel moment fiind
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
pămîntul de sub pleoape./ De ce m-ai născut de carne, mama/ cînd aș fi putut repeta piatră/ cînd aș fi putut fi copac sau spumă de mare" (Intrarea în miracol). Byron, Shelley, Lermontov își aduc pînă la noi "tînguirea" prin mijlocirea învățăcelului lor contemporan. Un adaos de exactitate în expresia deznădejdii apare în următoarele stihuri problematizant metaforice, deși nu mai puțin viforoase: Cu inima zdrențuita vin la voi zeii mei ficși/ deși știu că în tînguire numai unul singur încape/ cu inima
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
câteva diatribe (subtile?!) prin care autorul (universitar titrat!) își exprimă îngrijorarea că se discută foarte rar despre cuvinte, ca și când nu se mai știe nimic despre dialogurile lui Platon, despre învățăturile reieșite din convorbirile proiectate de Serban Cioculescu, între Eudoxiu și învățăcel, ori de spumoasele cronici ale optimistului semnate G. Călinescu. Ca să nu mai punem în calcul neliniștea cuvintelor, emanând sensuri de diferite structuri ale comunicării, propuse de filosoful C. Noica. Atât de rar se discută despre cuvinte. Să stai de vorbă
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
și-a asumat condiția de discipol nu putea să nu ducă, în cele din urmă, la un atentat. Cu consimțămîntul maestrului, acest atentat e pus la cale în Limitele puterii sau mituirea martorilor (Ed. Litera, 1994), în care magistru și învățăcel trag, cînd pe rînd, cînd simultan, unul asupra altuia, salvele discursive fiind menite nu atît să-l doboare pe vreunul sau altul, cît să-l stimuleze". Întorcînd pe dos așteptările, criticul ne atrage atenția, fără a surîde, precum un comic
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
cei de la FMI, sau vi l-ați făcut dv? Dacă îmi spuneți că l-au făcut cei de la Fond, e regretabil, dacă îmi spuneți că l-ați făcut dv atunci nu e decât o dovadă că ați fost un bun învățăcel la cursurile pe care le urmați când erați cadru de bază la Uniunea Asociației Studenților Comuniști din România și cu perspective să deveniți cadru de bază la Partidul Comunist Român. Atâta demagogie, atâtea panglici, n-am mai ascultat demult. Se
Tăriceanu către Boc: Sunteţi legat la ochi de FMI şi-i daţi înainte cu austeritatea () [Corola-journal/Journalistic/46640_a_47965]
-
România din ultima jumătate de secol — intrarea în NATO — s-a pierdut undeva printre flacoanele cu urină ale lui Grig și paraii motoliți ai lu’ frate-su, pesedistul. E o lecție în această întâmplare, dar nu știu de vor exista învățăcei dornici să și-o însușească. În primul rând, pentru românul-standard nu e prea limpede ce înseamnă NATO ăsta. Mult mai mulți dintre concetățenii noștri vibrează la concepte precum șmen, bacșiș, parai, țeapă sau, dacă e să urcăm la un etaj
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
scrisă în anul 1456 cu titlul inițial „Micul testament al maestrului François Villon făcut în 1456” (în ), sub semnătura "François de Montcorbier", deși poetul se recomandă din capul locului: „În o mie patru sute cinci zeci și șase / eu, François Villon, învățăcel...”: <poem> "Mil quatre cens cinquante six," "Je, François Villon, escollier..." ("Le Lais", 1-2). </poem> „Semincerul” este o operă de tinerețe, efervescentă, caustică, sarcastică, crudă și amuzantă, plină de autocompătimire a „bietului Villon” ("povre Villon") sortit să sufere ostilitatea și lipsa
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
poetului din Nord într-o postură delicată. Câtuși de puțin amicale în sensul social al termenului, scrisorile lui Aurel Dumitrașcu sunt neconcesive, punându-l de multe ori pe destinatar într-o lumină nefavorabilă. Mai tânărul literator apare și că un învățăcel liric primind sfaturi de la un scriitor deja format; și că un om predispus (după ani de muncă în fabrica și luni istovitoare în mină Petrila) la unele compromisuri. Contează mai putin, aici, daca Aurel Dumitrașcu avea sau nu dreptate sfătuindu
Doi poeți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7593_a_8918]
-
verii, intră în localurile astea, botezate amuzat-cosmopolit: Caffă Marlene Dietrich, Discotecă Blue Angel, Berăria Deutschland! Deci, o secundă, fără văicăreli! Terapeutic. "La Luminiș e muzică din nou", așa sună pînză albă de deasupra ușii prin care, iată, intră pilcul de învățăcei ce, după săptămînile de studiu, în încăperile de taină, vor da diseară concertul de închidere. Revăd vila stenic-demonicului Enescu și a delicat-princiarei sale Maruca. Ce fantastică metamorfoza! În domneștile încăperi, spoliate de administratorii comuniști, isi găsiseră, ani la rînd, loc
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
și din ajutoarele bănești trimise de Monseniorul. Octavian Bârlea, preot greco-catolic la Roma și apoi la München. În 2008, revista „Discobolul” din Alba Iulia i-a consacrat un număr omagial înmănunchind studii, articole și evocări ale unor folcloriști, colaboratori sau învățăcei ai lui Ovidiu Bârlea. Monografia lui Iordan Datcu consemnează debutul tineresc al lui Ovidiu Bârlea, la nici 16 ani în revista „Satul”, nr. 26, în 1933, cu articolul Colindă din județul Alba; dar adevăratul debut este în 1941, când o
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
care majoritatea elevilor le-au urmat pînă la moarte. Cultul lui Maiorescu, de ei întreținut în primul rînd, a fost cu răbdare pregătit de el însuși. (...) Maiorescu n-a format gînditori, ci adepți, strîmbînd din nas ori de cîte ori învățăceii își depășeau atribuțiile". Nici prietenia n-ar putea constitui o calitate a Maiorescului, deoarece acesta "are nevoie de prieteni însă numai pentru a-i domina. Aspiră să trăiască printre egali, dar să fie întîiul dintre ei". Reducîndu-și "raporturile intime" cu
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
susceptibilă și ea de lecturi plurale și discordante, dovadă a naturii dilematice a Decameronului, a caracterului său constitutiv problematic. În acest sens este foarte probabil ca școala de drept frecventată în junețe, cu tehnica denumită ponere casum, care le cere învățăceilor să inventeze mici întîmplări în măsură să prilejuiască dezbaterea unor chestiuni de natură juridică, să-l fi învățat pe Boccaccio să ia aminte la întîmplările variate ale vieții ca la situații pasibile de cele mai controversate interpretări. Imitînd complexitatea realității
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
Stînca tarpeiană a clișeului! Din îndemnul pedagogic al lui Noica, succesorul său răspunde în cartea pe care o avem în vedere unei tendințe de popularizare a filosofiei, atrăgîndu-i atenția, cochet, destinatarului "scrisorilor" asupra "riscului de-a avea un tată filosof". Învățăcelul devine astfel, la rîndul său, un învățător, străduindu-se a face "inteligibile și comestibile, abstracțiile devastatoare", a reduce "prăpastia care despărțea limbajul filosofiei de cel obișnuit al oamenilor" și în acest fel "să împace filosofia cu lumea" cu scopul nu
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
vrăjitorul de sunete Johnny Răducanu locuiesc în același bloc. Când îl întâlnesc pe tata, nu scapă niciodată ocazia să-mi povestească despre Johnny (,,muncește toată ziua omul ăsta, își pregătește cu grijă orice apariție în public, de parcă ar fi un învățăcel și nu un maestru pe care îl admiră toată lumea"). Când îl întâlnesc pe Johnny, de fiecare dată îmi aduce vești despre tatăl meu, folosind un limbaj colorat și plin de miez (,,se ține tare gagiul, a trecut pe la mine și
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
dacă îți dai seama - că structura limbii ruse e mai apropiată de cea germană decât de cele neolatine, drept care nici învățarea limbii ruse nu m-a dezobișnuit de vechile structuri de gândire. Una peste alta, trebuia să-mi asum rolul învățăcelului conștiincios, până azi gata să verifice cuvinte ori grafia lor în dicționare: și un posibil avantaj față de vorbitorii nativi, cărora totul le e fixat în memorie, inclusiv forme între timp modificate. Odată aleasă această cale de urmat, nici prin gând
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
fii util! Această "utilitate" culturală, pentru alții, pentru oricine altcineva, îmi pare cel mai nobil program. Dacă un geniu absolut, ca Tolstoi, și l-a asumat (cu o încrâncenată dorință de modestie, niciodată realizată, mereu râvnită), atunci și mărunții lui învățăcei avem dreptul s-o urmăm. }ii minte, când am ajuns anul trecut sus, la Delphi, cu tine, Nicolae, Andi, Janina, mi-am adus aminte de tetrastihul goethean, atât de îndrăgit de Thomas Mann: "Ales geben die Götter, die unendlichen, Ihren
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
23 martie - Duminica a 3-a din Postul Mare; 25 martie - Bunavestire. Biserica Greco-Catolică 22 martie - Sf. Mc. Vasile din Ancira (†363); (Pomenirea morților); 23 martie - Duminica 2 din Post (a Sf. Grigore Palamas). Sf. Mc. Nicon și cei 199 învățăcei ai lui ( 273); 24 martie - Cuv. Zaharia (†273); (Înainteserbarea Buneivestiri); 25 martie - Bunavestire (Dezlegare la pește); 26 martie - Sf. Arhanghel Gavriil (†304); (Încheierea Sărbătorii Buneivestiri); Biserica Evanghelică 23 martie - Duminica Oculi; 25 martie - Bunavestire. Cultul Mozaic 22 martie - Țav, Para
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
moment de perplexitate" îl reprezintă o coroană de flori din partea lui... Adrian Păunescu, localnicii simpli dovedesc că "avem nevoie de încă o icoană. O icoană maramureșeană, desigur. Icoana Monahului DelaRohia". Să adăugăm că, precum un mare semn de încredere în învățăcelul său, N. Steinhardt l-a ales ca legatar testamentar, cu sarcina de a-i prelua și gestiona manuscrisele. Din materia unor evocări personale care atestă calitatea de bun conducător de energie morală a discipolului, crește, încununîndu-le, imaginea obiectivă a lui
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
locuri interesante indiferent de regimul lor geografic sau proustian. Nu lipsesc nici amintirile de tînar profesor de liceu, experimentele pedagogice de analiză a textului și reflecții despre învățămînt, ce se dezvăluie mai agreabil din perspectiva profesorului decît din cea a învățăcelului. Unele detalii indică o constituție sensibilă, suferind ca și "camaradul Proust" de hiperacustie, de alergie la praf și la hîrtie, convalescent de hepatită, grijuliu să evite o pneumonie, dar cu o oarecare distanță față de această sensibilitate, practicînd bicicleta și autoturismul
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
imperfecțiunilor fatalmente corelate financiar; ba, pe alocuri, el a demonstrat că poate fi chiar performant ( a se vedea rezultatele la olimpiadele școlare și nivelul prestațiilor românilor școlarizați complet în țară, dar angajați peste hotare), cînd entuziasmului și inocenței tinerești a învățăceilor li se adaugă pasiunea și munca împinsă pînă la jertfă de sine a dascălilor. Cum vremea schimbărilor impuse la vîrf mi se pare a fi apus definitiv, apelez la toți oamenii Școlii să reflecteze la destinul învățămîntului românesc în epoca
Cui i-e frică de limba română? by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13731_a_15056]
-
un antidot al discursului totalitar, irecuperabil în univocitatea sa despotică, al limbii de lemn, precum o expresie a facultății creatoare... Cuvîntul lor de ordine este libertatea. Din care pricină și îndepărtarea de Nichifor Crainic, resimțit de Nae Ionescu și de învățăceii săi, după cum remarcă Dan Ciachir, drept "un posteminescian și un neo-sămănătorist" și chiar (aci credem că intervine, în actualizare, un exces de asprime!), "un Ioan Alexandru al zilelor sale" sau (horribile dictu!) un Adrian Păunescu avant la lettre. Învinuirea, adusă
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
adversar este o entitate neglijabilă. Marea cantitate de articole politice ocazionale, adică de reacție, de comentare a unor evenimente politice interne și externe, care ne-a rămas de la Sebastian ne permite să stabilim care au fost opiniile politice ale tînărului învățăcel de la Cuvîntul. Pînă la sfîrșitul anului 1933, poate chiar pînă ceva mai tîrziu, pînă la începutul anului 1935, Sebastian a fost - la fel ca mulți colegi de generație - un antidemocrat pe față (antiliberal înverșunat și permanent, antițărănist convins - în măsura în care ziarul
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
totul e voluptas (plăcere) și că mai rămîne loc pentru gaudium (bucurie), o stranie delectare pe care omul o poate găsi în îndeletnicirile spiritului. Judecată prin prisma gradului de participare a celor doi, corespondența e univocă: maestrul se dăruie și învățăcelul primește. Și chiar dacă din cuvintele lui Seneca reiese că Lucilius îi răspundea regulat la scrisori, pînă la noi nu au ajuns decît misivele oratorului. E uimitoare rîvna cu care Seneca își cheltuiește energia scriind manu propria (cu propria mînă), sau
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
unei slujnice, la pasiunea măruntă pentru ororile din mahala, care-i înviorează, cât ar fi de gogonate, plictisul de toată ziua. O rutină obositoare l-a făcut, în timp, cel care este: un ins care se eschivează, și de la care învățăceii lui deprind aceeași tactică. Până într-o zi, când... Deși pare dură, școala lui Vucea are orice, numai rigoare nu. Pentru asta ar fi nevoie de reguli, de ținută, nu de vânătoarea de slăbiciuni, de ambele părți. Cum e de
Școala fără metodă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5243_a_6568]
-
nu știm dacă soluția a fost fericită pentru critică. însă pentru cititorii care mai au răbdare cu cărțile mai puțin comode, cu siguranță acest melanj este un cîștig. încheiem cu o interesantă precizare, într-un dialog închipuit din 1978, dintre învățăcel și Eudoxiu: Agitația este chestie de temperament. N-am nimic comun cu oamenii care se agită, în loc să acționeze. După cum nu am nici de-a face cu acei scriitori exemplari, ca E. Lovinescu și Tudor Vianu, care se așezau în fiecare
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]