64,920 matches
-
pentru film străin), se autoexilează, stabilindu-se la Paris. Sketch-ul din "Cele mai frumoase excrocherii din lume" va marca debutul unei lungi colaborări cu scenaristul Gerard Brach. Chemat, în 1964, la Londra de un compatriot, producătorul Gene Gutowski, el va învăța engleza turnînd "Repulsie" � cu Catherine Deneuve), "Cul de sac"/ "Fundătura" (cu Françoise Dorleac, sora lui Deneuve) și "Balul vampirilor" (cu Sharon Tate și el însuși, Roman Polanski, în distribuție). "În acea perioadă mergeam cu prietenul meu, Brach, prin cartierele
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
el persoana întâi singular. De aici nota de subiectivitate. Criticul literar nu mai vrea, pur și simplu, să stea pe marginea scriiturii... Se amestecă în texte. L.V. În interviurile luate până acum - cu romancieri și poeți britanici și americani - am învățat să pronunț cu mare precauție eticheta ‘Desperado’. Majoritatea detestă să fie înregimentați. Fiecare se crede unic și declară că numai relația cu lectorul contează. Critica e ignorată din start. Ei anunță că nu vor decât să-și amuze cititorii, ceea ce
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
desigur. Dar a fost vreodată altfel?... Este, în fapt, o criză morală a omului, o criză care a trecut și în literatură... O criză de înțelegere și o criză de imagine. Omul a descoperit că nu mai este ceea ce a învățat că este. Științele umaniste îți oferă, fiecare în parte, câte o definiție (’omul este o sumă de complexe’, ’omul este o sumă de relații sociale’ etc.), dar nici una nu-l mai cuprinde. Din această disperare poate să iasă o mare
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
-o) și o istorie a literaturii române care începe din primele secole de după Christos (autor tot dl Diaconescu). Din SUA și din Italia sosesc periodic, ca niște păsări călătoare întoarse de la hibernat, unii falși specialiști în istoria noastră care ne învață, în cadrul unor simpozioane costisitoare, că noi sîntem strămoșii Romei (da, ați citit bine, nu urmașii, cum zicea poetul, ci strămoșii), că din dacă se trage latina (și Petru Maior avea credința că pe meleagurile noastre s-a vorbit o limbă
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
ca orice mare artist, să atingă plenitudinea, simte că este copilul care se sprijină de valorile autentice, tânărul descins din speranțele și dragostea publicului, omul matur luptându-se cu devălmășia stilistică și atitudinală a muzicii actuale, pustnic în chilia gândurilor, învățat printre duhurile partiturilor, sărac în dorința de preamărire și bogat în spaima de a nu onora chemările capodoperelor. L-am ascultat în Schumann și Brahms, în Enescu și Ceaikovski, în lucrări concertante și camerale, interpretându-și propriile opusuri ori restituindu
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
așa dar critica n-a fost mereu laconică. Dar dacă n-o confundăm cu unele dintre speciile ei, care presupun oarecare vorbărie, critica bună folosește cuvinte puține, mergînd de-a dreptul la țintă. Concizia e o deprindere, așa dar se învață. Dacă am face o statistică, am vedea că orice critic folosește mai puține cuvinte în operele sale de maturitate decît în cele de tinerețe. Și folosește, totodată, un stil mai "curat": excesul de neologisme neomologate, de termeni tehnici, apelul la
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
a întâlnirilor cu ea. Un text din 1994, Căpriiism, mă-ntreb de ce cu trei de i? "Îndură-te, Durată, și curmă-a mea durere,/ Să-i uit privirea fă-mă, e tot ce am a-ți cere/ O nemaispusă rugă învață-mă, de știi,/ Pentru credința-mi nouă în gemeni zei căprii.// Aș vrea ca să-i înduplec să fie pieritori,/ Făcându-i a se crede cu Crist aducători./ Un ciob de clipă numai să-i plec din semeție,/ C-apoi pe
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
gingaș spre el, îi prinsese obrajii între mâinile ei delicate și-i dăduse o sărutare atât de parfumată, putea fi Doamna Sibyle, soția la care apelase Herr Doktor din cabinetul său. Terminase demult prăjitura, mulțumise frumos refuzând alta, cum fusese învățat, se juca într-o doară cu degetele, încovoind și numărând pe rând falangele, joc de mare plictiseală, când bunica se îndură de el: "Nu vrei să ieși în curte? - Sau pe terasa din spate, la umbră" - adăoga prietena ei. Ori
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
cei de la agenție mi-au confirmat - că în general așteptarea e destul de lungă. Și întrucît de cînd am cîștigat la loterie sînt liber de servituți lucrative, și uneori mă cam plictisesc, m-am gîndit să folosesc timpul ăsta pentru a învăța limba micii și cît se poate de necunoscutei țări unde se află sanatoriul. Era, fără doar și poate, o sîrguință inutilă. Pentru toate demersurile necesare, ca și pentru a primi instrucțiunile tratamentului în sine, ajung cu vîrf și îndesat două-trei
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
toate demersurile necesare, ca și pentru a primi instrucțiunile tratamentului în sine, ajung cu vîrf și îndesat două-trei fraze dintr-o engleză de baltă pe care le știe toată lumea, dar ce pierdeam, mă întrebam eu, dacă îmi umpleam orele goale învățînd limba aia ciudată în loc să fac exerciții de răbdare cu pasiențe, cuvinte încrucișate sau probleme insolubile de șah? (...) Totuși, cînd a venit - pentru că toate vin - momentul să o iau înspre acolo ca să intru în vestitul sanatoriu, nu mi s-a prezentat
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
punctul de a-și lua rămas bun, s-a oprit în ușă și m-a prevenit că în relațiile cu personalul - și în general cu orice fel de persoane - trebuia să mă abțin să folosesc limba țării pe care o învățasem cu atîta sîrg; nu de alta, dar ca să evit riscul ca nu cumva, pe baza regulilor administrative, să fiu mutat în sanatoriul destinat clienților de proveniență locală. Acesta în care ne aflam, rezervat străinilor, era mult mai confortabil, mai luxos
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
atât mai mult cu cât partidul cleptoman de la putere și-a pavoazat aberațiile cu cartonaște care atestă sprijinul necondiționat al Occidentului. Spre deosebire de noi, obligați mereu la improvizații, la fente pe metrul pătrat, occidentalii gândesc însă pe termen lung. Ei au învățat că în materie de dresură politică e bine să alternezi biciușca și morcovul. Cu alte cuvinte, că există momente în care preferă forței vorba bună. Așa s-a ajuns la situația incredibilă ca tot felul de inși pe-a căror
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
dușuri intensive, să ne tundem lațele pline cu păduchi, să renunțăm la cafturile pe stradă și la scuipatul pe jos. Dar asta nu ne califică, deocamdată, pentru scaune la Academia Franceză sau la Nobelul pentru fizică atomică. Mai avem de învățat lucrurile elementare, apoi pe cele complicate, pentru ca, într-un târziu, să pretindem să ni se recunoască valoarea. Deocamdată, ni s-a recunoscut capacitatea de a buchisi primele litere ale alfabetului. Văzându-se admiși pe coridoarele cancelariilor occidentale, ai noștri și-
Americanii, ostaticii lui Năstase by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13972_a_15297]
-
Dumnezeu. Se întreba la ce avea El nevoie de tigri de lut, bibelouri și praf. Iar apoi, fiindcă se lăsase în voia gîndurilor și uitase de sine, începu să recite în minte din Sfîntul Coran o sura pe care o învățase la școală. Nu știa ce însemnau cuvintele, dar ritmul lor îi aducea alinare. - E o fată simplă. De la țară. Se sculase într-una din nopți să-și ia un pahar cu apă. Trecuse o săptămînă de cînd se căsătoriseră. Ea
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
toate celelalte care decurg; poate c-ar trebui să-ți pot spune vorbe frumoase pe care nu le spun, ar trebui să spun o sumedenie de întâmplări pe care nu le spun, o sumedenie de lecții pe care le-am învățat aici și nu-și au rostul - deci este matricea ta spirituală și biologică.
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
un motiv în plus care m-a determinat să interpretez romanul plecând de la ultima voce narativă a cărții, "drăgălașul" robot Qrin, antropomorfizatul prin "ochii" căruia (prin componenta de înregistrare video) lumea începe să se vadă cu inocența unui copil care învață din mers să privească lumea complicată și cu stupizenia unei forme rudimentare de inteligență artificială, capabilă de a face calcule extraordinare, dar incapabilă de a înțelege în mod sentimental și emoțional lumea. Și totuși, parabola Florinei Ilis este verosimilă, anticipând
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
soprană care cântă în teatrele germane, sperând s-o orientez eu pe drumul unei mari cariere. I-am spus să vină să vadă cum cântăm noi două și am uitat să-ți cer acordul! Și răspund: - Elisabeth, am venit să învăț și pot învăța odată cu mine o mie de persoane, nu una.... Schwarzkopf era fericită, lucrurile au mers așa cum am povestit, cu episodul La mia credulitŕ cu tot, și cu bătalia respectivă - să ne oprim ori să mai continuăm - care-l
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
în teatrele germane, sperând s-o orientez eu pe drumul unei mari cariere. I-am spus să vină să vadă cum cântăm noi două și am uitat să-ți cer acordul! Și răspund: - Elisabeth, am venit să învăț și pot învăța odată cu mine o mie de persoane, nu una.... Schwarzkopf era fericită, lucrurile au mers așa cum am povestit, cu episodul La mia credulitŕ cu tot, și cu bătalia respectivă - să ne oprim ori să mai continuăm - care-l încântase până și
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
colecție particulară și a vastului tablou de Velasquez, de pildă, reprezentând familia regală a Spaniei, al cărui unic echivalent se află la Muzeul Prado din Madrid. Cu mine a fost de o supremă colegialitate și părea uimită cât de repede învățam tot ce-mi putea oferi, încântată că studiasem vioara, ca și ea, înainte de a mă dedica artei cântului. Am parcurs împreună, printre altele, rolul Elettrei din Idomeneo de Mozart, pe care-l pregăteam pentru turneul în Japonia cu Seiji Ozawa
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
Occident, sunt trecute cu vederea. R.B.: Ce ați adus cu dumneavoastră "în bagaj" din România? R.W.: Dispun de anumite premize de natură mentală datorită experiențelor și cunoștințelor acumulate în România și în Banat. Mult din ceea ce am cunoscut și învățat din cultura română, în măsura în care elementele nu sunt provinciale - și există chiar foarte multe care transgresează limitele provincialului - se datorează unor scriitori. Cît timp am trăit în România nu am fost conștient de acest fapt datorită rutinei de zi cu zi
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
totul diferită de oricare dintre țările europene și de aceea mi se pare cu totul absurdă pretenția de a crea în Europa așa numite țări de imigrație... sau faptul că în clasa politică se emit îndemnuri de felul "trebuie să învățăm de la Canada sau de la Australia"! Așa ceva nu merge și poate nu aș fi fost convins de aceasta dacă nu aș fi călătorit în America. Acolo sunt toți imigranți. American poate deveni oricine. Dar cum poți deveni francez sau german sadea
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
cînd nu înțelegeai ceva poate era vina ta, trebuia să încerci să devii mai luminat. Aici situația este inversă și cred că este un mare dezavantaj. Cei care nu pot să "citească" sunt convinși că nici nu este necesar să învețe să o facă. Da, am făcut acest gen de experiențe... R.B.: Nu v-a fost din cînd în cînd dor și de unele situații, împrejurări sau locuri pe care le-ați trăit, pe unde ați călătorit sau unde ați dori
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
voi bea? (Mt. 20, 22), prin pahar înțelegând martiriul, după cum apare lămurit și din: Părinte, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta, însă nu precum voiesc Eu, ci precum voiești Tu (Mt. 26, 39; Mc. 14, 36). Mai învățăm și că cel care bea acel pahar pe care l-a băut Iisus va ședea și va împărăți și va judeca împreună cu Împăratul împăraților<footnote Notă Pr. Bodogae: Așa cum i-a cunoscut și vechea tradiție bisericească, martirii nu mai erau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
s-au abătut asupra pământului și asupra orașelor?” (Tertulian, Apologeticul, XL, 23, în PSB, vol. 3, p. 95) Ocolirea persecuțiilor și ferirea de prigonitori „Iar Iisus auzind S-a dus de acolo, cu corabia, în loc singuratic, ferit. Textul acesta ne învață că trebuie, pe cât se poate, să ne ferim din calea prigonitorilor și din toată așteptarea poporului (Fap. 12, 11), care din pricina Logosului s-a îndreptat împotriva noastră. Aceasta ar fi, într adevăr, atitudinea cea mai cuminte, iar atunci când putem sta
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și mai mari și mai frumoase. În schimb el, după nebunia impietății sale, s-a stins pentru totdeauna. Căci și Domnul a prezis că vor fi astfel de războaie și a predicat biruința Bisericii. Pe noi totuși realitatea însăși ne învață că ne sunt mai folositoare războaiele decât pacea: fiindcă pacea ne face slabi, moi și timizi, pe când războiul ascute mintea și ne îndeamnă să disprețuim cele prezente ca trecătoare ... (Teodoret, V, 38)”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]