613 matches
-
n-a fost mai bun decât prezentul. Rotundă, perfectă și desăvârșită, fraza i-a convins pe tinerii ezitanți. În orice caz, trebuie recunoscut că diferențele tehnologice dintre cuptorul nou și cuptorul vechi erau cât se poate de obișnuite, ce era învechit în primul, era modern în al doilea, singura deosebire care sărea imediat în ochi consta în mărimea lucrării, în capacitatea de două ori mai mare, fiind adevărat, de asemenea, deși nu atât de evident, că erau diferite, și chiar puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
marginalizează și te umilesc. De indivizi ce fac afaceri dubioase care cunosc doar tabla adunării și a înmulțirii fără de control. Și-n vreme de criză își trag numai foloase; în fața lumii pozează cu mutre de oțet. Aceiași parveniți cu mentalități învechite; tu stai în banca ta, n-ai dreptul la opinii. Alegi: ori în gașca lor, ipocrită, cu ploconeli și lingușeli sau un umil, sub talpa lor batjocoritoare?! Codrule, știu că mă primești oricând, să mă purific în aerul proaspăt și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Bernard Shaw. Chesterton a văzut implicațiile viziunii lor asupra societății secolului XX și a prezis exact ce avea să rezulte de aici. Chesterton nu este un stilist potrivit pentru cititorul modern. Glumele lui sunt protocolare, referințele la vremurile contemporane sunt învechite. Dar ideile lui esențiale sunt uluitor de clare. Chesterton, G. K. Eugenics and Other Evils: An Argument Against the Scientifically Organized Society. Editată de Michael W. Perry. Seattle: Inkling Books, 2000. Publicat inițial în 1922, acest text care prevestește uimitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cantitate. [ZGÎRCENIE PENTRU HÎRTIE"] 2258 Ce-nsemnează factul că mulți au un fel de zgârcenie pentru hîrtie? 139 {EminescuOpXV 140} ["IDEEA, CUM VINE, TREBUIE SCRISĂ... "] 2258 Ideea, cum vine, trebuie scrisă, căci, deși te sumeți a o ține minte, însă se-nvechește, se palifică în cap, astfel încît, în loc d-o gândire de aur strălucitor, batem o monetă ștearsă și veche, care sună fals când o pui în urmă pe hârtie. ["CARACTERELE DRAMATICE"] 2259 La caracterele dramatice s-ar putea admite următoarea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este cu adevărat mare, în măsura în care acel cineva gândește și la binele celorlalți! Când cineva ne dă târcoale, o face nu pentru că ne vrea neapărat răul, dar pentru că, pesemne, s-a săturat să tot vorbească de unul singur... Când istoria se învechește și capătă parfum și buchet de vin vechi, începe a deveni legendă... Călătorind în adâncuri de pământ ori de cer, vei da cu siguranță de mulți alții curioși ca tine, semn că tainele acestui univers sunt ale tuturor... Când nu
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
piatră lui Brâncuși vreau să-i fiu! Timpul în firimituri Clipele-și scutură praful de pe aripi în grimase purtându-și masca; eu îmi cos speranța de mâneca zilei uzând cuvinte rătăcite-n cerul gurii. Poate vrea timpul să mă irosească învechindu-mă-n pasul lui neînceput. Abil, în vreme se afundă. Nu vrea să-mi vândă nicio fărâmă de secundă. Neobosit, le caută pe cele abandonate să le parcurgă când izgonit va fi-n eternitate. Adun petale de crini M-am
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
când se așeză lângă mine. Can I buy you a drink? No, thank you. I insist. Fine, then. Mă tachina, fără a forța nota, și mi-am amintit cum a început totul: chestia asta chiar era incitantă, și nu se învechea nicicând. Petrecem din nou timp împreună. Când mă lua de mână, când îmi zâmbea, orice gest al lui sau al meu făcut însemna o prima dată, o înnoire neîncetată, însemna enorm. Tot nu ne lăsam viețile în mâinile celuilalt, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
atunci când o trimisese după a doua fecioară: pielea îi sclipea ca zahărul brun și-avea sfârcuri tari sub cămașă. Știa să cârpească, să coasă și să gătească, dar, mai ales, știa să aline o inimă ca a lui. Când se învechiseră toate astea? Ghazal auzise povestea lor când avea șaisprezece ani și își promisese că nu se va mărita, însă apăruse Omar. Glasul lui și sprâncenele arcuite o făcuseră să își lase făgăduiala. Și-acum, uite că, la ani când bunică-
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
averea cârciumarului. Așa ceva le-ar fi trebuit. Și cu mintea lui proastă se gândea ce -lo fi adus pe negustor aici, la marginea orașului? Nu înțelegea nici el, nici Matei din ce-și ridicase Stere zidurile. Când s-au mai învechit, femeile au tras-o pa Lina de limbă. Cu el nu era chip de vorbit, părea omul dracului. Au aflat de pe la lucrători și gunoieri ce voiau să știe. Se dusese vestea - că așa e gura lumii, slobodă. Toți îl vorbeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nevoie de mine. Am nasul mai lung. Miros mai iute, și pe ce pun geana, e treabă de făcut... Dar nu mai merge, am ostenit. Trebuie să mă las eu, până nu mă gonesc eL. De altfel, m-am și învechit. Altcum se fura pe vremea mea și altcum azi... Ăștia tinerii lucrează mai subțire, cu lama, cu briciul, s-au făcut șuți. Noi tâlhăream la drumu mare, era altceva. Găinari proști! Puneam pucioasă în gura cotețelor, amețeam corcovițele și le
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trecut! Ăia parcă erau mai proaspeți... - Da de unde, se lăuda Chirița, al meu parcă-i argăsit. - Ce zice? Ce zice? întreba Lixandra. - Ce să zică? Zice că nu-i bun morcovul... - Să nu mai ude nisipul ăla, că s-a învechit, se amesteca și Tinca. Marghioala o dată se supăra. - După ce vă dă omul, nici nu vă place! Acum nu mai e bun nisipul! Domn' primar să trăiască, mai face el alegeri, o să ne aducă nisip, și atunci o să-l schimb... 347
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pur și simplu întrebarea cu o glumă sau schimbând subiectul, așa cum se obișnuise să procedeze cu nenumărații bărbați care îi făcuseră avansuri în barurile de noapte din capitalele lumii. Avea de gând să fie sinceră. De ce-ul sună atât de învechit, încât nu-l mai folosește nimeni. Îmi plac lucrurile învechite. Maggie se uită atentă la el, ca și cum i-ar fi întins un obiect fragil. Prima dată când am ieșit din țară a fost atunci când am plecat ca voluntar în Sudan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
faci... O firimitură de pâine? Da? Na! Na! Și gata! Gura! Ehe... Chicineta... Are, are! Cheile, unde-s cheile! Ioanaaa... Da! Tțțț! N-o să vină! N-o să vină! Ne facem de râs! De unde știi? Porc bătrân! Aha! Apa s-a învechit... S-a învechit! Nu! Da! Nu! Da! Nu, nu! HAMALUL (Iese, cu două geamantane uriașe; s-a îmbrăcat în stilul unui comis-voiajor, neașteptat de elegant, totuși; își trântește geamantanele pe peron și se așază pe unul din ele; este obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de pâine? Da? Na! Na! Și gata! Gura! Ehe... Chicineta... Are, are! Cheile, unde-s cheile! Ioanaaa... Da! Tțțț! N-o să vină! N-o să vină! Ne facem de râs! De unde știi? Porc bătrân! Aha! Apa s-a învechit... S-a învechit! Nu! Da! Nu! Da! Nu, nu! HAMALUL (Iese, cu două geamantane uriașe; s-a îmbrăcat în stilul unui comis-voiajor, neașteptat de elegant, totuși; își trântește geamantanele pe peron și se așază pe unul din ele; este obosit, dar fericit.): Ufff
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
avut loc Crearea Lumii și a omului. În ziua de Naurôz avea loc "înnoirea Creației", cum spunea istoricul arab Albîruni. Regele rostea: "Iată o nouă zi, dintr-o nouă lună a unui nou an: trebuie să înnoim ceea ce timpul a învechit." Timpul învechise ființa omenească, societatea, Cosmosul, și acest Timp distrugător era Timpul profan, durata propriu-zisă: trebuia abolit, pentru a reveni la momentul mitic în care lumea începuse să existe, scăldată într-un Timp "pur", "puternic" și sacru. Timpul profan scurs
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Crearea Lumii și a omului. În ziua de Naurôz avea loc "înnoirea Creației", cum spunea istoricul arab Albîruni. Regele rostea: "Iată o nouă zi, dintr-o nouă lună a unui nou an: trebuie să înnoim ceea ce timpul a învechit." Timpul învechise ființa omenească, societatea, Cosmosul, și acest Timp distrugător era Timpul profan, durata propriu-zisă: trebuia abolit, pentru a reveni la momentul mitic în care lumea începuse să existe, scăldată într-un Timp "pur", "puternic" și sacru. Timpul profan scurs era abolit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
anulat, iar Marduk era nevoit să-l creeze din nou, după ce-l înviase încă o dată pe Tiamat.4 Iată care era semnificația acestei întoarceri periodice a lumii într-o modalitate haotică: toate "păcatele" de peste an, tot ceea ce Timpul pângărise și învechise, era nimicit în sensul fizic al termenului. Participând în chip simbolic la nimicirea și la recrearea Lumii, omul era și el creat din nou și renăștea, pentru că începea o existență nouă. Cu fiecare An Nou, omul se simțea mai liber
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
zi tot mai mult. Într-o zi, moșul îi zise soției: - Paraschivă, știi ce vreau să-ți spun eu? - Nu știu, zise mătușa Paraschiva. - M-am gândit eu că vine iarna și frigul e aproape, dar pufoaica mea s-a învechit atât de mult, că nu mai ies cu ea din iarnă. Ce zici dacă mă duc să-mi cumpăr una nouă de la târg? o întrebă el. - Ce să zic? E veche, săraca, d-apoi și are oleacă de ani, de când
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și care semăna cu acea biserică, pe care Sfântul Grigore Dialogul o compara cu „o luntre veche sfărâmată de furtună, în care intră apa din toate părțile, fiindcă scândurile ei sunt putrede și roase de zilnicele talazuri”. Singură și tristă, învechită de timp, de ploi și ninsori, biserica semăna cu un cerșetor ce nu-și ia ochii lui, rugători și triști, de la mâna trecătorului, așteptând în orice clipă un gest de milostenie din partea lui. Părăsită și uitată de mulți, cu zidurile
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Alb ca laptele. 219 Ca pana de lebedă. 220 Ca rochia rândunelei. 221 Amestică vorba ca făcălețul mămăliga. 222 Ca o corcofeală amestecată. 223 Ca chiagul în lapte se amestecă. 224 Ca măraru-n bucate se amestecă. 225 Amoriul când se-nvechește, ca omul când îmbătrînește, mai mult în necazuri decât în plăceri trăește. 226 Amoriul când te privește rămâi încremenit, că ochii ți se-nchid tocmai ca la un orb, limba ți se leagă tocmai ca la un mut, gura ți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
soția lui... — Intră. Maiorul Petkovici stătea la birou, cu fața spre ușă. Era scund, subțirel, cu trăsături ascuțite, și purta pince-nez. Probabil că exista o câtime de sânge străin În familia lui, căci avea părul blond. Citea o carte nemțească Învechită despre strategia militară și-și hrănea câinele cu bucățele de cârnat. Ninici se uită cu invidie la focul care duduia. — Ei, ce este? Întrebă maiorul iritat, ca un dascăl deranjat În timp ce corecta temele elevilor săi. — A sunat șeful poliției, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
instrucțiuni detaliate pentru un prânz În trei, care să fie servit fierbinte În camera maiorului la unu și jumătate „ Ia aminte, dumneata ești responsabil!“, se spunea În Încheiere. Când Ninici părăsi Încăperea, maiorul Petkovici citea iarăși cartea lui nemțească și Învechită despre strategie și Își hrănea câinele cu bucăți de cârnat. 2. Coral Musker adormise mult Înainte ca trenul să ajungă la Budapesta. Când Myatt Își extrase un braț amorțit de sub capul ei, tânăra se trezi Într-o dimineață cenușie ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ea. Durerea e că noua ordine nu-i bună decît pentru puținii care pot să se obișnuiască cu dînsa. Adică pentru profitori. Aizic protestă. Goilav nu-l băgă în seamă. - Bună, ordinea devine doar în clipa în care s-a învechit. Fără cutume omul nu poate supraviețui. Dar atunci se profilează încă o revoluție căci, învechită, ordinea devine pe de o parte rea. Nici o societate nu poate scăpa de asemenea seisme. Dumneata ești implicat în dezorganizare, eu în organizare. - Poți crede
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de mirosul emanat de trupul uriaș, amorțit și trist al digului - un amestec unic, alcătuit din mii de arome diferite, parfumul combinat, pătrunzător, stătut, emoționant, de neuitat, al trecutului, ca și cum seva Întregului pămînt, cu uriașa sa bogăție, s-ar fi Învechit, s-ar fi alterat Încet și s-ar fi scurs, Îmbibînd ca o unsoare lemnul masiv cioplit. Dar acum Încetase orice muncă: Încetaseră toate zgomotele care o Însoțeau În mod obișnuit - vuietul neîntrerupt al camioanelor, zăngănitul scripeților și zgomotul puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ți se pare că mă mint, lasă-mă să mă mint, adăugă el. Poate, o fac, uneori, fiindcă e tot ce mi-a rămas. Adevărul meu de azi e bun de dat la câini, iar părerile de rău care se învechesc sunt ca bolile netratate, nu se mai vindecă. Julius găsi că e momentul potrivit pentru a-i spune ce auzise de curând. Că Monseniorul ar fi întemeiat, cu mulți ani în urmă, undeva, o sectă, ce fusese declarată eretică și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]