2,049 matches
-
prietenii” generici ai lui Augustin Buzura apar citați: Roger Gentis, Roland Jaccard, Erich Fromm, Camil Petrescu, Dumitru Drăghicescu, Emil Cioran, Fernando Pessoa, Oscar Wilde, Constantin Rădulescu-Motru, Mihai Ralea și mulți alții. Articolul care dă titlul cărții „Nici vii, nici morți” învederează metaforic situația din ultimii 20 de ani a românilor: „de două decenii, suntem asemenea unui bolnav aflat la o secție de terapie intensivă condusă de cei mai incompetenți și aroganți felceri, un bolnav care nici nu moare, nici nu trăiește
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
tragediile oamenilor” („Tragedii de familie”). Diagnosticul este adus la cunoștința apropiaților și se primește un răspuns pozitiv; membrii familiei îi cunosc credința în Dumnezeu și se angajază să se roage pentru el. Dovada de atașament îi stimulează credința și îi învederează că „în timpul bolii” va fi „viu” („Mesaje de familie”). Acest suport îl readuce din singurătate alături de ai săi („Ion și Maria, poză de familie”). În plus, speranță primește și din lectură: „mai sânt pe-aici încă mai sânt” - T.S. Eliot
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
înalt al diapazonului cărora imaginea literaturii noastre a fost distorsionată supralicitant, spiritul tutelar fiind G. Călinescu. Raportarea la Călinescu se face prin relaționare negativă cu susținerile acestuia cum că „avem o literatură bogată”, o „literatură superioară”. Antitetic, profesorul Negrici ne învederează dureros un adevăr pe care ne-am deprins să ni-l ascundem: ne iluzionăm că „avem o literatură mare”. Ultra radical, ideii de „literatură superioară” îi este opusă ideea „unei literaturi naționale modeste”. Precum își programa F. Nietzsche, în „Voința
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
G. Călinescu se face prin relaționare negativă cu susținerile din „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” cum că „avem o literatură bogată”, „literatură superioară” (p. 206 și p. 237). 5. Carte ultra radicală. Antitetic acestuia, profesorul Eugen Negrici ne învederează dureros un adevăr pe care ne-am deprins să ni-l ascundem. Realitatea, arată radical Eugen Negrici, este că ne iluzionăm că „avem o literatură mare” (p. 141). Conex se dezvoltă „teza caracterului atipic al culturii române, căreia îi sunt
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
sunt concreți, semn al determinării stării interioare de către context: „E seară prin Bacăul pustiu, / vântul mătură bucăți de hârtie, / toate băncile goale te știu, / tristețea pe trotuare te scrie” (Frig). Legătura dintre manifestările naturii și trăirile interioare ale poetului se învederează în mod similar în aceste versuri, dar se insinuează totuși o diferență: vântul acționează numai în afară, pe când tristețea, latură a eului poetic, transgresează limitele originare pentru a popula trotuarele cu numele iubitei. Supraviețuirea îndelungată a tristeții într-un suflet
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
procedurilor de insolvență, care este momentul de la care conținutul raportului și al planului poate să fie efectiv cunoscut de cei interesați, ci este momentul afișării (la ușa instanței), moment ce este netransparent, nepublic, incert și imprecis. ... 6. Totodată, se învederează că, în pofida prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, care obligă lichidatorul judiciar ca, odată cu depunerea planului de distribuire la grefa tribunalului, să notifice fiecare creditor, instanțele de judecată nu mai verifică și această ultimă obligație
DECIZIA nr. 136 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283974]
-
contestare a planului de distribuire, atât în ceea ce privește durata, cât și în ceea ce privește momentul lui de începere. Dispozițiile art. 122 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 prevăd că momentul începerii curgerii termenului de contestare este cel învederat în mod expres de legiuitor, și anume de 15 zile de la afișarea la ușa instanței/tribunalului a copiei de pe raport și de pe planul de distribuire, de la acel moment urmând să fie calculat termenul de contestare. Or, câtă
DECIZIA nr. 136 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283974]
-
cărei circumscripție teritorială își are sediul persoana juridică. Referitor la această situație, prin Decizia nr. 623 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 20 februarie 2018, paragrafele 15 și 16, Curtea a învederat că prin reglementarea criticată, și anume art. 68 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, legiuitorul a ales să opteze pentru modalitatea afișării la sediul instanței, o asemenea manieră de aducere la cunoștință publică putând satisface imperativul publicității, necesar pentru
DECIZIA nr. 136 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283974]
-
2023 pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, respectiv recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne și intimatul-reclamant X. Procedura de citare este legal îndeplinită. Se prezintă referatul cauzei, magistratul-asistent învederând faptul că recursul este timbrat, declarat și motivat în termen, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Se mai învederează că intimatul-reclamant, prin întâmpinare, a invocat excepția netimbrării recursului. Analizând excepția de netimbrare, invocată de intimatul-reclamant, Înalta Curte o
DECIZIA nr. 1.462 din 13 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284036]
-
recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne și intimatul-reclamant X. Procedura de citare este legal îndeplinită. Se prezintă referatul cauzei, magistratul-asistent învederând faptul că recursul este timbrat, declarat și motivat în termen, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Se mai învederează că intimatul-reclamant, prin întâmpinare, a invocat excepția netimbrării recursului. Analizând excepția de netimbrare, invocată de intimatul-reclamant, Înalta Curte o respinge, reținând că recurentul a timbrat recursul, conform dovezii existente la fila 33 din dosar. Având în vedere că s-a
DECIZIA nr. 1.462 din 13 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284036]
-
17) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale. ... 9. Se învederează că neconstituționalitatea textelor legale criticate este generată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, deoarece, atunci când a pronunțat Decizia nr. 36 din 15 mai 2023, și-a depășit atribuțiile încălcând art. 15
DECIZIA nr. 71 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301191]
-
și, în consecință, dacă îi sunt aplicabile prevederile din anexa nr. VIII, cap. I lit. A pct. I lit. d) sau din anexa nr. VIII, cap. I lit. A pct. II lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 ... 5. Magistratul-asistent învederează că la dosar au fost depuse raportul întocmit și puncte de vedere din partea părților. ... 6. Președintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]
-
împuternicirea avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. În esență, învederează că prevederile legale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale menționate în susținerea excepției, instituindu-se o discriminare pentru anumite categorii de persoane care practică activitatea de cedare a folosinței bunurilor și pentru care sunt stabilite obligații fiscale și niveluri de impozitare
DECIZIA nr. 67 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301346]
-
penalități de întârziere; a solicitat și obligarea pârâtei Casa Județeană de Asigurări de Sănătate T la restituirea sumelor ce au fost reținute în baza raportului de control și a deciziei/deciziilor emise în temeiul acestuia. ... 14. În motivarea cererii reclamantul a învederat că, în urma unui control mixt la care au participat pârâtele, a fost dispusă măsura recuperării sumelor care constituie obiectul cererii introductive și a susținut că legislația nu impune justificarea cheltuielilor administrative, tarifele fiind forfetare. ... 15. Reclamantul a arătat că
DECIZIA nr. 283 din 30 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301260]
-
și se suplimentează la nevoie, astfel încât în unele luni sumele cheltuite sunt semnificative, în timp ce în alte luni sunt mult mai reduse. ... 19. Pârâta Casa de Asigurări de Sănătate T a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, învederând că între părți au fost încheiate contracte de furnizare de servicii medicale în asistență primară și contracte pentru asigurarea continuității asistenței primare în regim de gardă prin centrele de permanență, iar, ca urmare a unei acțiuni de control, s-a
DECIZIA nr. 283 din 30 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301260]
-
proiectul de lege sau propunerea legislativă) deopotrivă de ambele camere - atât la prima Cameră sesizată, cât și la cea decizională, pentru a se răspunde principiului bicameralismului. În acest context este prezentat întreg procesul legislativ aferent Legii nr. 243/2021 și se învederează că aceasta a fost adoptată fără a fi respectate exigențele constituționale antereferite. De asemenea, se susține că normele criticate: au un caracter intuitu personae, întrucât au fost adoptate pentru și în legătură cu o persoană, neavând caracter de generalitate și
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
încălcare a prevederilor constituționale menționate în susținerea excepției, atât timp cât există o instanță specializată în analiza constituționalității dispozițiilor legale, respectiv Curtea Constituțională. Referitor la Legea nr. 243/2021 și, implicit, la art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001, se învederează că: legea nu are caracter intuitu personae, ci are o formulare generică ce se aplică atât situației care a generat-o la acel moment, cât și pentru viitor, în ipoteza în care ar mai apărea cazuri similare; nu este prima
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
neîntemeiate, deoarece încetarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 406/2001 operează doar pentru viitor, fără a afecta prestațiile de care autorul excepției a beneficiat până în acel moment. În ceea ce privește procedura efectivă de adoptare a Legii nr. 243/2021, se învederează că aceasta a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor constituționale în materie, neputându-se nega dreptul noului Parlament de a adopta, în condițiile Legii fundamentale, proiecte și propuneri legislative rămase de la vechiul Parlament. ... 5. Având cuvântul, în replică, domnul avocat
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor constituționale în materie, neputându-se nega dreptul noului Parlament de a adopta, în condițiile Legii fundamentale, proiecte și propuneri legislative rămase de la vechiul Parlament. ... 5. Având cuvântul, în replică, domnul avocat Valeriu Stoica învederează că este greu de acceptat ipoteza susținută de reprezentantul Ministerului Public cu privire la faptul că vor apărea cazuri similare în viitor, având în vedere timpul îndelungat de la schimbarea regimului politic în anul 1989 - peste 35 de ani, iar
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
procedurii legislative reiese că propunerea legislativă nu era înscrisă pe ordinea de zi a Parlamentului precedent la momentul constituirii legale a noului Parlament, astfel că procedura legislativă nu putea continua. ... 10. De asemenea, în contextul motivării excepției de neconstituționalitate sunt învederate jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiile constituționale menționate în susținerea acesteia, la funcția de Președinte al României, la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, precum și jurisprudența în materie de
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
deocamdată din cauze complet necunoscute, în corpul omului se petrec niște mutații esențiale - în cel mult 15-20 de ani, ne înștiințează acești savanți, de la cele două spirale de-acum, ADN-ul va ajunge la 12 spirale! Iar rezultatul se va învedera în nașterea unor oameni complet noi, nu doar în aptitudini, preocupări și obiective, ci și în rezistența lor la boli, precum și în modul radical diferit de abordare a relațiilor interumane. George PETROVAI Sighetul Marmației 2 ianuarie 2013 Referință Bibliografică: George
UN REMARCABIL OM PRINTRE POLITICIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342338_a_343667]
-
1%), și al căror cuantum va fi stabilit și aplicat de către instanța judecătorească în funcție de particularitatea fiecărei spețe, de destinatarii normei prevăzuți de lege, de etapa procesuală incidentă, în acord cu scopul legii în ansamblu. ... 18. Curtea a învederat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, întrucât stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului acestora
DECIZIA nr. 468 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294601]
-
raport cu activitatea de control prealabilă întocmirii procesului-verbal de contravenție, iar nu în raport cu existența vreunei inegalități în drepturi a persoanei în fața legii și a autorităților publice, în sensul prevăzut de art. 24 din Constituție. De asemenea, instanța învederează că autoarea excepției beneficiază atât de posibilitatea de a supune controlului judecătoresc procesul-verbal de contravenție, cât și de posibilitatea de a folosi în tot cursul procesului mijloacele legale de probă. Referitor la susținerile privind încălcarea art. 23 din Constituție, instanța
DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294608]
-
însă aceasta nu înseamnă că entitatea controlată nu a avut posibilitatea de a contesta măsura dispusă de inspectorul de muncă în termenul legal și pe calea prevăzută de lege. ... 15. La paragrafele 18 și 19 din aceeași decizie, Curtea a învederat că tratamentul procesual diferit sub aspectul instanței competente să efectueze controlul actului întocmit de inspectorii de muncă este justificat în mod obiectiv și rezonabil de natura juridică diferită a actelor juridice supuse controlului (actele cu caracter administrativ încheiate de inspectorii
DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294608]
-
17. În fine, prin Decizia nr. 237 din 17 februarie 2011, mai sus menționată, făcând referire la Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea a învederat că activitățile pe care Inspecția Muncii le controlează nu țin de sfera privată, ci, dimpotrivă, de cea publică, vizând în mod evident ocrotirea unui interes general. Intervenția din partea autorităților publice în sfera de activitate a persoanelor juridice are un
DECIZIA nr. 469 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294608]