1,232 matches
-
legendele și, după dispariția lui, legendele se înmulțesc atât de mult, încât tind uneori să ia locul creației ca atare. Posteritatea lui nu e foarte luminoasă și calmă. Unii nu îi iartă geniu poetic și îl contestă moralmente cu o înverșunare dezamăgitoare. I s-au decernat numeroase premii între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1964, 1969, 1972) și Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1978). Încercând a pune oarecare ordine în lava acestui vulcan care erupe incontrolabil, se pot stabili în opera lui
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Este o realitate asupra căreia vom stărui în lucrarea de față. Nu este vorba de hărmălaia obișnuită a teoriilor și ideilor care se confruntă alimentând creșterea cunoașterii. Teoria științifică a curriculumului se află într-un adevărat război. Se confruntă cu înverșunare nu doar câțiva beligeranți cu concepții distincte, ci o pletoră de teoreticieni care nu se încadrează cu precizie într-o tabără sau alta, adesea împrumută idei-armă ale adversarilor îndreptându-le împotriva lor și, nu de puține ori, luptă împotriva propriilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
grele asupra „adevărurilor” cuprinse în Sfânta Scriptură. În fine, raționamentul cartezian și raționamentul inductiv baconian au ridicat pe soclu un fel de zeiță „păgână” care era la îndemâna tuturor cercetătorilor: rațiunea. Ea a fost opusă, mai întâi cu timiditate, apoi cu înverșunare, credinței. Inchiziția a intrat în acțiune căutând vinovații în locurile cele mai propice apariției ereziilor: școlile și universitățile - structurate în trivium și quadrivium, reînviau vechea enkyklios paideia, deși într-o formă sfâșiată, acordând prioritate fie triviumului „umanist”, fie quadriviumului „realist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
situarea individului în contexte modelate de gardieni ai conștiinței. Când o persoană este „bombardată”, întreaga viață sau o bună parte din ea, cu un anumit fel de imagini, interpretări, categorii de gândire, ea își însușește aceste modele și respinge cu înverșunare tot ceea ce contravine sistemului „implantat”, care reprezintă normalitatea sa. Individul nu știe că nu știe și altceva. El se consideră informat, competent, capabil de discernământ, autonom și nici nu bănuiește că a fost deprins să reacționeze numai așa. Pentru a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a avut câștig de cauză întotdeauna. Mama, în schimb, a fost o răzvrătită. S-a dus la școală, a fost premiantă și învățătorul a insistat foarte mult să fie trimisă la o școală mai departe. Bunica s-a opus cu înverșunare: „N-ai ce căuta prin lume, acasă ai de toate”. Mama s-a resemnat, dar a continuat să citească mereu și a trăit cu un gând ascuns: „Dacă eu n-am fost lăsată să învăț și dacă voi avea copii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sceptică a acestor versuri e înlocuită, în Caracteruri (1825), de satira activă, cu finalitate precisă, de îndreptare. În portretizarea patimilor omenești, tributară lui Teofrast și La Bruyère, tendința și expresia generalizatoare, țintind către tipologia clasică a modelelor, se aliază cu înverșunarea polemică. De unde naturalismul în limbaj, invectivele, mulțimea detaliilor ce individualizează și dau tablourilor autenticitate, culoare locală. Verva imprimă „caracterelor” mișcare, transformându-le în mici scenete (Defăimătorul). Obositoare lungimi, ca și discursivitatea nu au putut fi totuși evitate. Prefața volumului e
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
Numele directorului și ale colaboratorilor sugerează un program estetic în siajul suprarealist, dar conținutul îl ilustrează în mică măsură, din cauza duratei efemere. Colaborează cu poezie Stephan Roll (Semn), B. Fundoianu (Parada). Proza lui Ion Călugăru se distinge mai degrabă prin înverșunarea tonului sumbru cu care zugrăvește insignifianța, decât prin transparența scrierii automate (Omul de după ușă). Mai publică Sașa Pană și M. H. Maxy (cronică plastică). Desenele sunt realizate de Victor Brauner. N.S.
OPINIA PUBLICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288545_a_289874]
-
Poetica lui e fantezistă și parodică, dinamitând, nu întotdeauna facil, clișee, automatisme în jocuri de cuvinte ca acestea: „și totuși mă voi sinucide /frumoasă-i viața la castel/ noi suntem căruța lumii/ nici la vale nici la deal/ folosiți cu-nverșunare trambulina ideal/ Maria Magdalena/ când vom fi noi la Viena/ ce-am avut și ce-am pierdut/ de ce nu m-aș legăna/ ca să trag pe roata roții/ catolicii hughenoții” (Domina). În Retorica (1975) sunt propuse niște „exerciții” din aceeași panoplie
NICOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
își balansează pendulele din urechi/ și pendulele supărate i-au ars barba/ barba a cerut iertare esteticei/ estetica a mâncat biscuiții/ urcați în obositoare ascensiune spre gură”. Textele din Medium (1945), Teribilul interzis (1945) și Castelul orbilor (1946) renunță la înverșunarea distructivă a poemelor de început în favoarea unei proze poematice de mare subtilitate, în care noua poetică, până acum doar schițată, își precizează reperele de adâncime. Punând în fruntea volumului Medium un citat din Paracelsus, care glorifică rolul somnului în dezvăluirea
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Curând haite de lupi înfometați dau târcoale, apoi atacă coliba unde Corbiceanca se închisese cu cele câteva vite pe care nu apucase să le ducă în sat. În timp ce sătenii nu pot ajunge la ea din cauza troienelor, bătrâna se apără cu înverșunare, reușind o lungă perioadă să facă față lupilor. Cărțile ulterioare vor demonstra atracția scriitoarei pentru astfel de evenimente dramatice, ce fac ca existența să se consume sub semnul excepționalului. Un asemenea moment este războiul, subiect care îi prilejuiește romane frescă
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
pare-se destul de încet, oamenii îi dădeau frîu liber și în același timp vîsleau din răsputeri pentru a se ține înaintea corabiei. Cîteva minute, bătălia trecu printr-o fază extrem de critică, deoarece, desfășurînd într-o direcție saula și vîslind cu înverșunare în direcția contrară, oamenii riscau să se răstoarne în orice moment. De fapt, ei căutau doar să cîștige un avans de cîteva picioare. Și se opintiră, pînă ce izbutiră să obțină acest avans; în clipa aceea chila vasului începu să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Încă În afara influențelor burgheze. Ori, citind cartea Gicăi Iuteș, ai impresia că, În realitate, această bătălie a Încetat sau se duce undeva departe, de acolo ajungând până la noi doar un ecou afund. Despre loviturile piezișe ale dușmanului de clasă, despre Înverșunarea cu care el dă asalt citadelei acesteia despre care autoarea povestește, nu se vorbește. Doar Într-un singur episod (Neîncrederea bunicului) auzim de grădina boierului Hariton, acum livada gospodăriei colective și povestea nemerniciei moșierului e istorisită ca un fel de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al acestei orientări pe care tindea s-o ia proletcultul. Această tendință a mers până acolo Încât, la un moment dat, proletcultul s-a socotit un fel de nou partid. (Ă). Dacă la acestea adăugăm că proletcultul a persecutat cu Înverșunare pe scriitorii În adevăr legați de revoluție ca Gorki, Maiakovski, Blok (Ă). Lenin a combătut cu vehemență tendințele nihiliste ale proletcultului față de moștenirea culturală. În proiectul rezoluției Despre cultura proletară, alcătuit cu prilejul congresului proletariatului din ianuarie 1920, Lenin a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de personaje este necesară pentru a pune În lumină marea forță care unește masele de oameni ai muncii. Bănică e un miner pasionat de munca sa. Despre Chirsan din Danilovca știm că e un bun zidar și că lovește cu Înverșunare În chiaburi când aceștia Încearcă să Împroaște cu minciuni regimul de democrație populară. Micluț, sluga chiaburului But, e sătul de viața de rob pe care a dus-o. Iată-i asemenea unor râuri vijelioase de munte, Îndreptându-se, mii și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
consiliere comunale din atâtea țări ale pământului și priveam cu uimire portretul câte unei faimoase „bourgmeister”, ori a vreunei primărese engleze, în tradițional costum de epocă. Azi îmi pare un vis îndepărtat vremea de acum abia vreo șase-șapte ani, când înverșunarea anti-feminiștilor ne prevestea tot felul de cataclisme ce se vor abate peste această biată țară dacă - doamne ferește - se va acorda femeilor drept de vot și eligibilitate. Dar cât de vechi, cât de demodate îmi apar astăzi toate împrejurările de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
interesul obiectiv al comunității familiale. De aceea, întâlnim printre adevăratele intelectuale femei ce nu se sfiesc să-și încarce programul zilnic cu lucru casnic suplimentar. Pentru femeia simplă, necultivată, familia e centrul universului - e realitatea pe care o apără cu înverșunare de tot ce ar putea-o atinge. În jurul ei se încheagă un egoism strâmt de clan - în care cele mai mari virtuți se fac uneori izvor de păcate față de o morală socială mai largă. Pentru femeia intelectuală, familia e o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la șușotitul interior al cuvintelor, această înțelegere devenea neverosimilă: „Femeia aceasta care-mi este atât de apropiată se va prăbuși, va muri, peste un ceas, peste două...“ Se luptau deja pe scară, în spatele ușii restaurantului. Printre strigăte, se făcea auzită înverșunarea isterică a celor care sunt siguri că au câștigat. Rafalele erau mai scurte, dintre cele care dau lovitura de grație. Nu mai luptau, se hăituiau, se dibuiau, se dădeau gata unii pe alții. Fumul mirosea acum a aburi, ca atunci când
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
toți criticii importanți din epocă au întâmpinat cu elogii spovedaniile, și acide și tânguitoare, ale lui B., din Însemnările unui belfer. Rememorarea avatarurilor unei cariere hărțuite de neșansă îi declanșează cusurgiului, care este poate un idealist înfrânt, reacții depresive și înverșunări propulsate în sarcasmul congestionat până la vorba crudă. Dascălul persecutat de frustrări își răzbună, zugrăvind în accente virulent caricaturale „vicleimul fără perdea” al școlii, denunțată, cu o grimasă de aversiune, ca un lăcaș al neomeniei. Sadici și obtuzi, haini, tipicari și
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Viața se metamorfozează în amintirea ei dureroasă („sevele roșii s-au făcut palori”), iubita e „nălucă din flăcări și zăpezi moarte”, ochiul descoperă doar „o nălucă de floare”. Și totuși, ca și la alți poeți ardeleni, o anume forță - asprime, înverșunare, îndârjire - vine când să susțină scepticismul, când să-l înlăture. Efectului de distanțare, de evadare fantezistă i se opun consistența, incandescența materiei. B. privilegiază metaforele în care domină trimiterile spre ardere, văpaie și sânge. Dacă toamna este văzută simbolist, ca
BALAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285570_a_286899]
-
din poziția lor, adulterul - devenit public - reprezintă prin însăși esența sa un pericol, fața nevăzută a intrigilor și a cabalelor care riscă să scape de sub control și să reducă la neant munca lui de o viață. Scutură din cap cu înverșunare. Adulterul trebuie îngrădit prin lege cu și mai multă strășnicie. În clipa următoare, remușcă rile îl copleșesc. Atât de multe acuzații false, sau exage rate din motive propagandistice. O impostură, pe cât de grosolană, pe atât de utilă pentru a masca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe propria-i piele că mulți pun la cale comploturi de teamă să nu fie uciși. De aceea, preferă să-i convingă rațional, și nu prin 35 brutalitate. A văzut cum un cuvânt bun, spus când tre buie, risipește toată înverșunarea celui care îl ascultă. Tot așa, iertarea dată la timp topește până și furia nebună, după cum pedeapsa hotărâtă din spirit de răzbunare îl scoate din sărite pe omul cel mai pașnic. E clar că Livia vrea să se răzbune. Însă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
minți. Creatura asta reprezintă haosul, un coșmar în carne și oase! Așa, foarte bine, enervează-te! jubilează Augustus. Poate tot îți zboară păsărica din gură până la urmă. — Reînvie cadavre ca să-i prezică viitorul lui Li... Li... Scutură din cap cu înverșunare și se oprește mușcându-și buzele. — Viitorul cui? susură suav principele. Nu știu, ți-am mai spus, face acru Livia. Omului aceluia, cine o fi el. Încearcă să se liniștească. — De altfel, Flaccus Vascularius a găsit în mausoleul familiei o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
3 000 de denari. Nu-mi spui o noutate, că doar eu am mărit-o acum patru ani. Ridică tonul: — Când m-ai silit să prelungesc serviciul militar de la șaispre zece la douăzeci de ani, plus încă cinci în rezervă. Înverșunarea pune stăpânire pe el. — Ai uitat cum te văicăreai întruna că nu sunt bani pentru plăți către armată și alte recompense? Furios, izbește încă o dată cu pumnul în masă. — Și te-am ascultat, deși niciodată nu i s-a cerut până
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-l cheme și pe Libo, care își va pleda nevinovăția în fața confraților săi cu succes și elocvență. Este doar un om cult și are experiența dezbaterilor din Senat. Îl trec fiori. Rău a făcut că s-a lăsat antrenat în înverșunarea lui Flaccus Vascularius. Răutatea acestuia are toate cusururile condiției sociale din care provine: nu are respect, nu are rușine și e de neînduplecat când își dorește ceva. Mai e și intimitatea cu Tiberius Nero. Nero să fie la mijloc? se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și pulberea o să se aleagă de ea. Rufus îl cercetează lung. — Înțeleg că trebuie să plec, spune într-un târziu. Ochii procuratorului sclipesc, umezi: — Ești un om liber de acum încolo. Nu știu să fi fost vreodată sclav, scutură cu înverșunare din cap evreul. Nu despre asta e vorba, face repede Vittelius. Îi ia mâna și-i pune în palmă o pungă din piele, pântecoasă. Rufus o respinge, strângând din degete. — Vreau să aflu întâi pentru ce sunt plătit, spune cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]