2,976 matches
-
ansamblul conținutului normativ. Reține că, în lipsa motivării în sensul arătat, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 594 din 15 iulie 2020, că nu se poate substitui autorului sesizării pentru a complini o cerință imperativă ce ține de legala învestire a Curții Constituționale pentru soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate. ... 23. Apreciază că motivul de neconstituționalitate invocat de autorii sesizării, cu referire la oportunitatea adoptării de noi acte normative cu privire la cadrul legal pentru derularea, de către forțele armate române, pe
DECIZIA nr. 157 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298115]
-
complinesc cu cele ale dreptului comun, respectiv cu dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei probleme de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, care ar fi, cum eronat se reține în sesizare, „obligată“ ope legis să declanșeze mecanismul prejudicial. ... 62. Prin urmare, cerința ca dezlegarea problemei de
DECIZIA nr. 119 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298215]
-
putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție. (6) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie. ... ... 63. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi, art. 20 referitor
DECIZIA nr. 272 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291080]
-
grad de dificultate - de care să depindă soluționarea pe fond a litigiului rămâne în continuare aplicabilă (Decizia nr. 94 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 17 ianuarie 2025). ... 32. Astfel, admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea
DECIZIA nr. 182 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299897]
-
legii civile, dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate privată, sens în care, în susținerea criticilor, invocă exemplificativ aspecte referitoare la domeniul urbanismului și al autorizării executării lucrărilor de construcții. ... 46. Cu titlu introductiv, Curtea observă că obiectul învestirii instanței care a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțarea hotărârii prealabile precitate îl constituie, în esență, soluționarea cererii de anulare a deciziei de impunere prin care au fost stabilite în sarcina unei persoane fizice obligații de plată față
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
competențe să emită ordonanțe în domenii ce țin de legi organice, cum sunt reglementările privind organizarea și funcționarea autorităților administrative autonome și instituțiile din domeniul sănătății, reglementări în domeniul muncii și protecției sociale. ... 13. Sensul abilitării legislative este acela al învestirii Guvernului cu componenta stabilirii unor măsuri legislative care însă să nu afecteze, în niciun fel, domeniile rezervate legii organice. De aceea, sub aspect material, abilitarea are un caracter limitat nu numai de scopul prevăzut de legea de abilitare, dar și
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
cu soluția Guvernului, va respinge ordonanța prin lege. ... 33. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 115 alin. (1)-(3) din Legea fundamentală, se menționează că, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că sensul abilitării legislative este acela al învestirii Guvernului cu componenta stabilirii unor măsuri legislative care însă să nu afecteze, în niciun fel, domeniile rezervate legii organice. De aceea, sub aspect material, abilitarea are un caracter limitat nu numai de scopul prevăzut de legea de abilitare, dar și
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
nu respectă interdicția constituțională expresă ca Guvernul să reglementeze prin ordonanțe în domeniile rezervate legilor organice, Curtea constată netemeinicia acestei susțineri. ... 56. Referitor la limitele delegării legislative, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că sensul abilitării legislative este acela al învestirii Guvernului cu componenta stabilirii unor măsuri legislative care însă să nu afecteze, în niciun fel, domeniile rezervate legii organice. De aceea, sub aspect material, abilitarea are un caracter limitat nu numai de scopul prevăzut de legea de abilitare, dar și
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
reședința într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 301 km față de localitatea în care se află locul de muncă și domiciliul. ... 35. Analizând această sesizare și conținutul dispozițiilor legale supuse interpretării, se reține că admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind
DECIZIA nr. 234 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299990]
-
supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare a hotărârilor pronunțate
DECIZIA nr. 234 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299990]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 3 martie 2017, paragraful 19). ... 26. În ceea ce privește momentul trimiterii în judecată, Curtea a statuat că, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, acesta coincide cu cel al învestirii judecătorului de cameră preliminară cu verificarea competenței, a legalității sesizării instanței, a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, acesta fiind momentul de început în calcularea termenului total de 5 ani. De asemenea, în
DECIZIA nr. 106 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300017]
-
plăți compensatorii de care beneficiază, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere (în vigoare de la 22 septembrie 2000 până la 16 mai 2001, fiind abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2001). ... ... III. Obiectul învestirii instanțelor care au solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricinile 17. Dosarul nr. 18.784/3/2022* și Dosarul nr. 5.365/3/2021* se află pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, fiind
DECIZIA nr. 177 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299862]
-
conținută, îndeajuns de clară, generând dificultăți veritabile de înțelegere a ei și, din acest motiv, având vocația de a conduce la o jurisprudență neunitară. ... 38. În consecință, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu permite ca învestirea instanței supreme să aibă ca obiect orice problemă de drept subsumată cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. Interpretarea contrară ar conduce, pe de o parte, la situația în care rolul instanțelor de drept comun se rezumă, în toate dosarele
DECIZIA nr. 209 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299997]
-
că în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că această cerință legală presupune ca problema de drept să fie esențială, direct incidentă în soluționarea cauzei și raportată la limitele învestirii instanței de trimitere (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020; Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 198 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299869]
-
a constatat că posibilitatea recunoscută instanței de a hotărî asupra admisibilității unei probe, în funcție de pertinența și concludența sa - deci, cu alte cuvinte, de aptitudinea acesteia de a conduce la soluționarea procesului -, este un corolar firesc și necesar al învestirii sale cu soluționarea cauzei pe care este ținută să o finalizeze printr-o hotărâre legală și temeinică (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 590 din 8 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1099
DECIZIA nr. 79 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300393]
-
dezlegării de principiu a unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată, sesizarea instanței fiind obligatorie numai cu îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor prevăzute de actul normativ. ... 29. Așadar, admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea
DECIZIA nr. 186 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300358]
-
factorii de risc identificați în concret în respectivele buletine de expertizare, încadrarea în procentul aferent sporului din salariile la nivelul instituției sunt elemente de fapt care trebuie să rezulte în concret din mijloacele de probă administrate în cauză. ... 44. Admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni veritabile, reale de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind
DECIZIA nr. 238 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301136]
-
supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni veritabile, reale de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme cu lămurirea oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare, în hotărârile
DECIZIA nr. 238 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301136]
-
cererii introductive și, corelativ, al apărărilor formulate în cauză. ... 32. Totodată, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 33. În analiza condiției existenței unei chestiuni de drept se impune precizarea că admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale de drept, care să necesite recurgerea la
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
a statuat că cerința ca sesizarea să vizeze o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei presupune ca problema de drept să fie esențială, direct incidentă în soluționarea cauzei și raportată la limitele învestirii instanței de trimitere (Decizia nr. 36 din 4 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 24 iunie 2020; Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 222 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301148]
-
de către instanțe a probei legale, concludente cu expertiza judiciară în materia protecției muncii (pentru verificarea concretă tehnico-științifică și medicală a locurilor de muncă a reclamanților salariați ca fiind efectiv condiții deosebite de muncă, deci pentru verificarea existenței dreptului litigios); învestirea cu calitatea de „instanță“, în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenție, a autorităților administrative cu competență în materia încadrării în condiții deosebite de muncă (inspectoratele teritoriale de muncă), contrar practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, cu punerea în imposibilitate
DECIZIA nr. 114 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299740]
-
evocarea minimală a cerințelor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, expunându-și coerent punctul de vedere propriu asupra problemei sesizate, fără însă a justifica în vreun fel îndeplinirea condiției „dificultății chestiunii de drept“. ... 45. Admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi însă desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite
DECIZIA nr. 195 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299727]
-
pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi însă desprinsă de condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. O interpretare contrară ar atribui Înaltei Curți de Casație și Justiție funcții similare instanței care judecă prin delegare, ceea ce nu este admisibil. ... 46. De
DECIZIA nr. 195 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299727]
-
și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege, iar, în conformitate cu prevederile art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Astfel, în virtutea acestei învestiri constituționale, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau special, derogatoriu, cu aplicabilitate în anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea drepturilor constituționale și legale (Decizia nr. 468 din 15 octombrie 2024, precitată
DECIZIA nr. 167 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299868]
-
soluționării acțiunii s-au dispus, la 13 noiembrie 2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea cauzei. Prin Încheierea din 9 ianuarie 2025 s-a respins sesizarea, din oficiu, de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul încheierii de învestire a instanței supreme privind complinirea unei eventuale omisiuni referitoare la exprimarea punctului de vedere asupra modului de dezlegare a problemelor de drept. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării, care susțin admisibilitatea sesizării 21. Instanța de trimitere a apreciat că, în
DECIZIA nr. 204 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299765]