1,698 matches
-
înger”, sau invers. Pentru Descartes, această conștiință individuală nu e moarte, dar e ucigătoare. Și dacă e ucigătoare, decide singur să schimbe sensul evoluției pe “scara creaturală”. Pentru Descartes, conștiința individuală se naște doar între învingători ca să-i răzbune pe învinși. Și astfel, acest curios filozof francez, reușește să-și redescopere singurătatea și să decidă singur pentru următorii 400 de ani cine sunt învingătorii și cine învinșii, în toate războaiele care au urmat în Europei și în lumea întreagă. Descartes, însoțit
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
creaturală”. Pentru Descartes, conștiința individuală se naște doar între învingători ca să-i răzbune pe învinși. Și astfel, acest curios filozof francez, reușește să-și redescopere singurătatea și să decidă singur pentru următorii 400 de ani cine sunt învingătorii și cine învinșii, în toate războaiele care au urmat în Europei și în lumea întreagă. Descartes, însoțit de fantoma propriei lui conștiințe, născută din propria lui inimă, merge ca un om singur prin întuneric și, asemenea doctorului vrăjitor și mafistofelic Faustus, hotărăște să
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
un om singur prin întuneric și, asemenea doctorului vrăjitor și mafistofelic Faustus, hotărăște să devină propriul său stăpân. Dar nu orice stăpân, ci un stăpân absolut peste întreaga Lume, care în numele Rațiunii va reuși să decidă singur între învingători și învinși, fără ca aceștia să observe că, încet, acest “adevăr absolut” proclamat de el va lua forma unei absenței ce îi va ucide în cele din urmă pe toți. Ceea ce îi asigură până azi lui Descartes o glorie filozofică pe cât de adevărată
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
zilei de 10 Mai, despre care scriitorul român Panait Cerna spunea: „S-aprind lumini lângă lumine/ Și flutură steag lângă steag,/ Te simți mai viu, mai bun, și-ți vine/ Să-mbrățișezi pe toți, de drag,/ E ziua neamului ne-nvins,/ E Zece Maiu. Tot cerul pare/ Un lampadar imens, aprins/ Anume pentru sărbătoare./ Târât de valuri fericite,/ Mergi fără țintă, n-ai popas.../ Trăsuri și care înflorite/ Abia străbat pe străzi, la pas./ Sub arcuri vii de lampioane/ Tot curge
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SUNT UN ÎNVINS? Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 539 din 22 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt foarte trist în țara mea frumoasă, În care cenușii sunt toate ce le văd Și nici pământul reavăn după coasă Eu nu mai cred
SUNT UN ÎNVINS? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358334_a_359663]
-
Și văd cum cinic e disprețuită Și sufocată prin desele inflații. Sunt nevoit să trec peste hotare În căutarea demnității ce-am pierdut În țara mea, călcată în picioare De cei ce avuția țării au vândut! Referință Bibliografică: Sunt un învins? / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 539, Anul II, 22 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SUNT UN ÎNVINS? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358334_a_359663]
-
m-au sfâșiat. Pădurile de vise care foșneau superb s-au transformat în buturugi ciudate ce scot câte un icnet când cu copita bate în pieptul lor al resemnării cerb. Doar sufletul aleargă, se cațără pe stânci nevrând să fie-nvins de anii-n tropot. Nu-i pasă că aude al morții sumbru clopot, că vede-n jur numai prăpăstii-adânci. Cară cu el, pe umeri, o inimă ce vrea să-i fie-n încercări mereu alături, chiar dacă o-nspăimântă perfidele omături ce
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
cu lupi, bani și moarte”, „Dragoste mare cât o cruce”, „Tragedia agriculturii românești - Răstignirea țăranilor”, „Mihai Leu în altarul durerii”, „Spovedania unui învingător”, inspirată din sacrificiile campionului mondial de box, Leonard Doroftei, „Legendele boxului românesc”, „Moartea dinaintea morții”, „Scârba”, „Campionul Învinșilor” și „Moartea nu bate la ușă”. Printre picături a mai scris o piesă de teatru prezentată la Teatrul Național Radiofonic, „Sfârșitul nopții”, și un scenariu de film realizat în colaborare cu Radu Aneste Petrescu, „Amurgul fântânilor”, în care a prezentat
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
am avut norocul de a nu fi trăit vremuri atât de aspre, dar cărora ne lipsește uzufructul unei asemenea experiențe dure: „Viață cu lupi, bani și moarte”, „Dragoste mare cât o cruce”, „Spovedania unui învingător”, „Moartea dinaintea morții”, „Scârba”, „Campionul Învinșilor” și „Moartea nu bate la ușă”. De asemenea, vom găsi traducerile edițiilor revăzute ale volumelor „Mihai Leu în altarul durerii” și „Spovedania unui învingător”, toate apărute la prestigioasa editură eLiteratura. Lansarea va avea loc joi, 30 aprilie a.c., orele 17
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
plantații de cuvinte, “cu ploaia pe umeri”, care o face mai puternică. A pornit “în căutarea semințelor”, spre “miezul făgăduinței”(Un sezon cât o viață). Tot poeta îi vorbește unui manechin dintr-o vitrină, confesându-se: “da / eu sunt cel învins / din mine curge liniștea nopții / și rămân ca o statuie într-un câmp de maci / cu fluturi atrași de conturul buzelor (Poem legat de dragoste). Carmen Tania Grigore nu se sfiește să mărturisească: “duc dorul unor poteci / spre copilărie / am
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
Ioan Barbu: „Vulturul albastru”. Ediția acestui roman în limba italiană - „L'acvila blu” (traducere Laura Georgiana Preda - a fost prezentată la Târgul Internațional de Carte de la Torino: 8-12 mai 2014). Prezintă Florentin Popescu. Mihai Vișoiu: „Moartea dinaintea morții”, „Scârba”, „Campionul învinșilor” și „Viață cu lupi,bani și moarte”. Prezintă Ioan Barbu. Ioan Șt. Lazăr: „Tânărul Anania”. „Îngerul cu barbă”. Prezintă: Pr. Nicolae State-Burluși. Prof. univ. dr. Anca Sârghie, Universitatea „Alma Mater” din Sibiu, prezintă volumele „Dăltuiri”, de Radu Stanca și „Fratele fiului
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
magicianul propriei sale vieți apăsate de luciditate, care este și suferința sa secretă. Este un poet al demistificării timpului, al ridiculizării acestuia- așa cum victima desfide în mintea sa călăul. Așa cum Nabokov vâna fluturi cu plasa, BURLUI, departe de a fi învinsul declarat, atacă timpul cu site fine. Ce prinde la vânătoarea asta, poezie se numește. Poemele sale sunt polifonice, în care un maestru-regizor mișcă umbrele și actorii după reguli care-i pot scăpa chiar și lui. Jocul ne include, așadar, pe
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
o vorbă goală Perfid pretinzi la cer iertare Impielițate Scaraoțchi, Divinule, descreierat! La ruși aveai lacheu pe Troțchi Iar în apus un scelerat! Stăpân pe găurile negre Si-al iadului de necuprins În lupta cu puteri integre Împielițate, dă-te-nvins! Vrgil Ciucă New York 23 aprilie 2017 Dorințe drăcești Drăcușori din Lumea Nouă Vor să domine pământul Fie ger, fie că plouă Ei își calcă legământul Din Pustiul din Nevada Pornesc dracii mascarada Vor ca soarele să cadă Toată Asia să
UN ATEU CATRE DIAVOLI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/359008_a_360337]
-
Cu hârtie și fără hârtie. O scenetă râvnită. Printre zulufi, se tranșează pe bucăți, parcela puterii. Zbuciumare. Prezis. Interzis. Jambon. Clopoței. Sarmale. Fiorul victoriei arde. Grea povară. Una e să sari la gâtul învingătorului, alta e să sari la gâtul învinsului. Se străbate singur potecă îngustă a mântuirii. Sclifoseli. Săritul la beregata aproapelui e un sport tradițional. Lacrimi și șfanți. Nu e înțelept să vinzi pe datorie, ce ai cumpărat cu bani peșin. Plăcere sau interes. Unii par mai interesați să
TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI... de DONA TUDOR în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359014_a_360343]
-
carte, Eroice verbe impresionând și muza Ce îndemnuri și azi mai împarte În unire să-l urmăm pe Cuza. Venind în dorință din timpul lui deschis Cu pagini de trăire și gândul insomniei, Idealurile lui l-au făcut de ne-nvins Când Unirea desena harta României. Îți urmăm îndemnul în care ai crezut, O victorioasă împlinire peste timp, Unirea din idealuri seculare s-a născut Și-n culoarea tricolorului pe nimb. Istoria se-adună în pagini de carte, Eroice verbe impresionând
CÂND TIMPUL CIPOLEŞTE STATUIA LUI CUZA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360349_a_361678]
-
în ea, De mii de ori te-am pus și în poeme Ca în poeme să te distingem stea. Venind din dorință din timpul lui deschis Cu pagini de trăire și gândul insomniei, Idealurile lui l-au făcut de ne-nvins Când Unirea desena harta României. Iar mii de cântece ți-am înălțat Ce se revarsă mereu spre lume, Căci românul de libertate însetat Idealuri învață din istorie s-adune. Dacă nu te nășteai pe meleagurile noastre Oricum îl chemam pe
CÂND TIMPUL CIPOLEŞTE STATUIA LUI CUZA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360349_a_361678]
-
leagăn al civilizațiilor lumii, si in mod special cu România care va fi Stâlpul Central și “scutul planetar” între Orient și Occident, se va petrece un fapt extraordinar: o osmoza naturală între invadați și invadatori, între cuceriți și cuceritori, între învinși și învingători, si nu în ultimul rând între îngeri și demoni, va constitui începutul unui nou destin pentru Europa și pentru întreaga planetă Terra. La sfarsitul “celei de-a Patra Lumi” și începutul celui de-al Cincilea ciclu de existență
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
răneau vitele. Sâmbăta se măsurau bicele. La măsurare participau ciurdarii mai în vârstă dar și concurenții. Cel mai frumos împletit și cel mai pocnitor era premiat. În ce consta premiul? Câștigătorul avea dreptul să fie servit în săptămâna următoare de către învinși, adică să i se păzească vitele, primea o potcoavă pe care o pierdea sau nu scotea cioata când pierdea! Poveștile din serile de internat erau întrerupte frecvent fie de pedagogi, de paznicul de serviciu sau chiar de cadrele didactice. Când
BELDIE LA INTERNAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360658_a_361987]
-
cu repere și jaloane superioare, marca manifestă a saltului realizat în timp, a progresului ființei umane, prizonieră a Spațiului și Timpului, dar liberă să profite de Mișcare, de mișcarea browniană a spiritului întru propria elevare din cenușa decăzutelor imperii ... Poema Învinsul nici măcar nu poartă germenii unui Vae victis, dimpotrivă, învinsul va deveni învingător, întorcând în favoarea sa adversitatea pornită împotrivă-i. Gâlceava Sinelui cu propriul eu, mereu reluată, pe diverse paliere, în diverse momente ale istoriei și literaturii, deși-i retras în
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
realizat în timp, a progresului ființei umane, prizonieră a Spațiului și Timpului, dar liberă să profite de Mișcare, de mișcarea browniană a spiritului întru propria elevare din cenușa decăzutelor imperii ... Poema Învinsul nici măcar nu poartă germenii unui Vae victis, dimpotrivă, învinsul va deveni învingător, întorcând în favoarea sa adversitatea pornită împotrivă-i. Gâlceava Sinelui cu propriul eu, mereu reluată, pe diverse paliere, în diverse momente ale istoriei și literaturii, deși-i retras în sine ca-n tibetane grote . Ascensiunea, elevația spirituală transpar
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
în marile muzee ale lumii: Romă (Vatican) Luvru (Paris) Ermitaj (Petrograd) ș.a. Pe langă vestimentație, domnia sa analizează atitudinea meditativa a chipurilor frumoase, cu robustețe bărbăteasca, demne, care sugerează inteligență, eternizate în neuitarea pietrei, încât se pune întrebarea legitimă: Cine este învinsul și cine învingătorul? Va rog să urmăriți în derulare, imaginile care ilustrează aceste statui! Straiul, sau portul popular cunoscut până în zilele noastre, își are originile în îmbrăcămintea strămoșilor noștri traci (daci și geți) și se identifică cu cel al popoarelor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
simbol frecvent este crinul care sugerează viața pură, făgăduința mântuirii. Adesea întâlnim crâmpeie sau portrete întregi, bine conturate ale poetului: La marginile lumii stă Poetul,/În ochii săi se zbate Niagara,/ Sub inima-i bogată doarme fiara,/Fiind pe rând învinsul și profetul./ El timpului îi mușcă jugulara,/ Hăitaș și hăituit poartă stiletul/ Cu care în genunchi scrie sonetul/ Clipă de clipă apărând comoara./ Asemeni revărsărilor din humă,/ Își scrie dorul - dorul îl sugrumă:/ Vorbirea lui - vorbire fără gură!/ Aș vrea
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]
-
de veac împreună cu el pe marii sportivi români și ai lumii trăind trainica frumusețe a luptei sportive, alături de ei. Comentatorul sportiv ne-a convins nu numai că jocul sportiv este complex, ci și că el are inepuizabile resurse pentru cei învinși, ca să-și readune speranța, forța și talentul spre lupta pentru o altă victorie! Jurnalist și comentator sportiv excepțional, Cristian Țopescu și-a dobândit o neegală până azi celebritate în breaslă, ca un foarte bun profesionist de televiziune, fiind crainicul cel
CRISTIAN ŢOPESCU. I SE SIMTE LIPSA DE ORIUNDE PLEACĂ, ESTE BINEPRIMIT ORIUNDE VINE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359936_a_361265]
-
Articolele Autorului Hohotul tăcerii Tăcerile ce-ades mă înconjoară Cu așteptări ce nu primesc răspuns Im sparg timpanele! Rază solară A-ncremenit în spațiul necuprins Vise ce fulgera întreg abisul Au adunat imagini de hoinar Din haosul ce m-a crezut învinsul Placerilor gustate fără hâr Pe crestele născute din adâncuri Imaginăm castele de povești Și aplecați pe-a șeilor oblâncuri Zburdau în voie cavaleri crăiești La poarta unei inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise
HOHOTUL TACERII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340284_a_341613]
-
pânzele albe cu ceva, doar fiindcă așa mi se cășună. Am acceptat așadar firul invizibil, destinat să mă lege de ultimele zile ale mamei. Plecasem precum Tezeu, cu ceva treburi prin țară. Nu mai țin minte ce minotauri aveam de învins, iar telefonul ăla putea să mă anunțe că. Trăiam cu spaima de țârâitul lui mai ceva ca Damocles, curteanul din Siracuza. Căci apelul acela ar fi prelungit, până în colțul de țară unde mă aflam, falsetul final al unui cântec de
Omul fără niciun mobil () [Corola-blog/BlogPost/338890_a_340219]