763 matches
-
îi mulțumiră că avusese curajul să ucidă armăsarul Șefului, așa cum era obiceiul. Imediat dădură buzna chiuind puradeii și aprinseră armăsarul sângerând din toate țevile sparte. Limuzina era cunoscută în târg drept Bizonul Alb. Acum, mașina în flăcări incendie și stejarul. Șatra se luă de mâini și izbucni în dansuri circulare. Pe poarta voievodală a cimitirului pătrunseră jeluind pirandele ciufulite: Solimanee, Solimanee, ’ca-ț-aș ochii tăi dă gagiu mișto! Ce’ț trebui țâe să belești ochiu la belita aia dă petardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ce erai tu! Tot timpul ăsta Ulrich ascultase încremenit, doar bâțâind din pumn din când în când. Eu cu Cristina tremuram din toate balamalele să nu sară bătrînul din sicriu și să se ia cu țiganii, așa cum făcuse toată viața. Șatra, însă, satisfăcută de umilința îndurată de alaiul jerpelit, se milostivi să ne facă loc de trecere: ia lasă-i șî pă jegăriții ăștia să treacă, mânca-ț-aș! Să fie dă sufletu’ lu’ Solimanu’, că altfel nu trecea ei nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că Florica nu este prin preajmă și-a luat inima în dinți, s-a furișat pe poartă, a apucat-o pe uliță grăbindu-se să iasă la drumul mare care ducea la Cocora, satul unde era mătușa ei Agripina. În șatra țiganilor Scăpată de posibila băgare de seamă a Floricăi, Teofana a grăbit pasul să se depărteze cât mai mult. Nu-i mai era așa de cald ca atunci când se jucase cu mingea cu copiii, fiindcă soarele cobora spre asințit. A
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
noi n-am furat-o, am găsât-o și-am ajutat-o. Când au inrat în Cocora, se înserase, iar Teofana dormea buștean. Au mers toată noaptea, trecând prin mai multe sate, până au ajuns la marginea orașului, unde-și aveau șatra. Copiii i-au întâmpinat bucuroși, la fel și mama Brândușa, țiganca cea bătrână. În strigătele copiilor, Teofana s-a trezit și a scos capul din căruța cu coviltir mirată că nu știa unde este și ce se întâmplă. —O trăzni-m-ar
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
în brațe pe Teofana și le-o prezintă spunându-i povestea ei. Dă-o-ncoace, ea-i norocul nostru,ea-i prințăsa noastră, o ia în brațe și-o sărută Brândușa. Drept mulțămire lui Dumnezeu că te-a adus în șatra noastră ca pe o binecuvântare, mama Brândușa îți va dărui ceva care să-ți poarte noroc și să tă scoată din toate năcazurile. Stai puțân aici și stați și voi. Se duce în cort și vine cu o salbă cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o s-o sărute de trei ori fiecare, a legat-o la gâtul Teofanei, spunându-i: „Prințăsa noastră, să-ți aducă noroc această salbă și să fii fericită cât vei trăi.” A sărutat-o de trei ori, apoi toți cei din șatră au făcut la fel. Teofana, buimăcită de cele ce se întâmplau, a întrebat: —Unde-i tușa Agripina? Când am trecut prin Cocora era deja sara târzâu. Tu dormeai. N-am vrut să te trăzâm și nici nu știam unde stă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să fi făcut? Să te fi lăsat în drum sângură? Nu ne-am îndurat. Te-am luat la noi, i-a explicat Rusalda sărutând-o. Aici nu vei fi bătută dă nimeni. Tu ești Prințăsa noastră. De acum încolo, în șatră i-a rămas acest nume. Teofana a simțit afecțiunea țiganilor din prima clipă, dar i-a trebuit un timp până a se integra în familia lor. Ce-i drept toți o iubeau. Ce era mai bun ei îi dădeau. Izaura
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Păun și Rozmarin au îndrăgit-o din prima clipă. Era pentru ei o noutate și în același timp o plăcere să se joace și să stea cu ea. Fiind mereu cu ei, Prințesa încetul cu încetul s-a obișnuit în șatră. A învățat țigănește, au îmbrăcat-o în haine țigănești ceea ce îi plăcea foarte mult. Chiar și mâncarea pe care mai deseori o făcea Dedi, așa îi spunea ea țigăncii celei bătrâne. Toți din șatră au început s-o strige „Dedi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cu încetul s-a obișnuit în șatră. A învățat țigănește, au îmbrăcat-o în haine țigănești ceea ce îi plăcea foarte mult. Chiar și mâncarea pe care mai deseori o făcea Dedi, așa îi spunea ea țigăncii celei bătrâne. Toți din șatră au început s-o strige „Dedi” în loc de „muma Brândușa”, ceea ce a bucrat-o pe bătrână simținduse parcă mai tânără. —Mâna-o-ar dedi pe Prințăsa noastră, am spus că ea ne-aduce noroc. Ne înesălim cu ea. Ismail și Rusalda plecau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se stingea treptat, treptat. În ceasul acela târziu de noapte, nici câinii nu mai erau deranjați de vreun zgomot rătăit care să-i pună în alertă. Era atâta pace și liniște și atâta frumusețe nocturnă care contura misterul vieții în șatră. Prințesa era cuprinsă de un asemenea mister pe care i-l dădea noul mod de viață, în ale cărui mreje se simțea nemaipomenit de bine. Nopțile o încântau la fel ca și zilele. Copiii mergeau la cerșit. Pe ea n-
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
care vine să-i despartă.Să nu dați în Prințăsa că vă sparg, dar-ar boala în voi să dea, împelițațâlor. Într-o seară, stând iarăși în jurul focului, după ce mâncaseră și adormiseră de-a binelea, cineva s-a apropiat de șatră și tiptil, tiptil s-a dus să-l dezlege pe Vifor, unul din cai. Prințesa, care fascinată de spectacolul scânteilor focului le admira ca de fiecare dată, a auzit mișcare, s-a ridicat încet și a văzut ce se întâmplă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
la sărbători nu. Bărbații îmbrăcau pantaloni negri, largi, cămăși albe sau colorate, tot largi peste care luau câte o vestă și cei în vârstă se încingeau cu curele late, țintuite. Într-o duminică au plecat toți în oraș, lăsând la șatră pe Dedi și pe Ismail. Privirile se îndreptau spre ei, mai ales că mulți îi cunoșteau că le mai reparase câte ceva. Atenția însă le-o atrăgea Prințesa care se vedea de la o poștă că este deosebită. — Ăștia-s ai lui
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Nu se poate, mumo. — De ce? Îi dau eu pe ai mei. Facem schimb. — Ți-am spus că nu se poate și gata. După ce s-au mai plimbat prin oraș, au mai cumpărat ce-au mai cumpărat, s-au întors la șatră. Cum au ajuns, Izaura a dat fuga la Dedi să-I ceară ei să facă schimbul cerceilor cu Prințesa. — Dedi, vreau să schimb cerceii mei cu ai Prințăsii. — Ooo! Pușcă-mă Doamne! Nu să poate. — De ce? Ăia sunt cerceii ei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
dat fuga la Dedi să-I ceară ei să facă schimbul cerceilor cu Prințesa. — Dedi, vreau să schimb cerceii mei cu ai Prințăsii. — Ooo! Pușcă-mă Doamne! Nu să poate. — De ce? Ăia sunt cerceii ei cu care a venit în șatră. — Și ce dacă? — Ea este norocul nostrum. Ai văzut de la câte întâmplări ne-a scăpat? — Și? — Dacă-i luăm cerceii, îi luăm norocul și atunci nu-l are nici ea și nu-l mai avem nici noi. Era adevărat că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
este norocul nostrum. Ai văzut de la câte întâmplări ne-a scăpat? — Și? — Dacă-i luăm cerceii, îi luăm norocul și atunci nu-l are nici ea și nu-l mai avem nici noi. Era adevărat că de când venise Prințesa în șatra lor, le mergea mai bine. Câștigau mai mult, munceau mai cu spor, erau sănătoși, mâncau mai bine, îi cunoștea mai multă lume. Se hotărâseră chiar să cumpere o căsuță în care să locuiască și ei ca oamenii, fiindcă traiul în
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Era în doliu. Niculăiță murise. Să fi fost o coincidență, o întâmplare sau chiar puterea de previziune a Brândușii? Destul și bine că cele spuse de ea s-au adeverit. În cel de al doilea an de când venise Prințesa în șatră, a fost o vară fierbinte, așa cum și în zilele noastre au existat luni caniculare și secetoase încât oamenii, mai ales vîrstnicii nu puteau merge pentru treburile pe care le aveau decât dimineața sau înspre seară. Mulți dintre cei care circulau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
bucuroase că le văd și le udau cu apă. Cele două paparude se simțeau în largul lor. Pentru Prințesa momentul acesta a fost cel mai încântătăor. Nici salba cu bani de aur ce i s-a dăruit la venirea în șatră n-a impresionat-o atât de mult ca acest joc al paparudelor, că pentru ea era un adevărat joc. Noua ei viață din șatră îi dezvăluia o altă lume, cu alte obiceiuri, cu alt fel de a gândi. La nceput
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mai încântătăor. Nici salba cu bani de aur ce i s-a dăruit la venirea în șatră n-a impresionat-o atât de mult ca acest joc al paparudelor, că pentru ea era un adevărat joc. Noua ei viață din șatră îi dezvăluia o altă lume, cu alte obiceiuri, cu alt fel de a gândi. La nceput a fost o simplă spectatoare apărută în acea lume prin voia destinului. Nu s-a împotrivt chiar dacă nu i-a plăcut. Între traiul alături de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
altă lume, cu alte obiceiuri, cu alt fel de a gândi. La nceput a fost o simplă spectatoare apărută în acea lume prin voia destinului. Nu s-a împotrivt chiar dacă nu i-a plăcut. Între traiul alături de mama vitregă și șatră, l-a preferat pe ultimul, de nevoie nu din plăcere. Încetul cu încetul se acomodase, dar inima ei încă tânjea după mama care nu mai era, după tatăl pe care-l părăsise, după casa în care se născuse și trăise
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
integrată în cea de a doua ei familie, pentru că-l trăia la fel ca și țigăncile. Aceeași bucurie, aceeași fericire pe care o manifesta la fel ca ele. Se simțea mai apropiată de ei ca niciodată. Deși toți cei din șatră o protejaseră, se purtaseră frumos cu ea, nu se simțise alături de ei ca acum când i se deschisese sufletul spre sufletul lor. Începea să-și dea seama de același atașament pe care-l avuse față de prima familie. Se instalase iubirea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
frumos cu ea, nu se simțise alături de ei ca acum când i se deschisese sufletul spre sufletul lor. Începea să-și dea seama de același atașament pe care-l avuse față de prima familie. Se instalase iubirea pentru ai ei din șatră. Dacă la început îi privise cu nesiguranță, îi asculta ca o străină, se implica în a-i ajuta în treburi mărunte din obligație, că o primiseră printre ei, acum se simțea de-a lor. O amuzau bețiile lor fiindcă erau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
familia lui Ismail Ciurdaru pentru că printre altele pe munca lor primeau țuică. Nu treceau două trei zile ca să nu se aprindă focul mare în fața cortului. Mâncarea era mai bună și ulcelele se umpleau cu țuică. În ultimul timp veniseră în șatră Samuil, fratele Rusaldei, pe care-l lăsase femeia și Măru, un țigan pripășit nu știu de pe unde, neam cu Ismail. Se încingeau toți la vorbă fiindcă și femeilor li se dezlega limba din cauza țuicii. Mai torană-mi și mie Rusaldă, cerea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Păun cu Rozmarin, care dormeau în cortul lui Samuil și Măru. Nespălați, ciufuliți, pe jumătate îmbrăcați numai ce-i auzeai alergându-se. Ceilalți dărâmați de cheful de cu seară se sculau mai greu. Nu este de mirare că viața în șatră avea în vremurile acelea farmecul ei bazat în primul rând pe petrecerea zilelor și nopților în mijlocul naturii, chiar dacă mai erau și ploi și vânturi și frig. În al doilea rând, țiganii aveau libertate totală. Își trăiau viața după bunul lor
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
viață plină. Poate în acestea consta frumusețea deosebită a traiului țiganilor pe de o parte, chiar dacă pe de alta condițiile grele de viață îi înăspreau. Printr-o asemenea experiență trece și Prințesa a cărei ființă este modelată de viața din șatră cu totul și cu totul deosebită de cea din familia de la Murgeni. Aici, în șatră, învață să iubească oamenii, să comunice cu ei, învață limba țiganilor, obiceiurile lor, să-și manifeste liber sentimentele, să-și asume unele răspunderi, să se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
chiar dacă pe de alta condițiile grele de viață îi înăspreau. Printr-o asemenea experiență trece și Prințesa a cărei ființă este modelată de viața din șatră cu totul și cu totul deosebită de cea din familia de la Murgeni. Aici, în șatră, învață să iubească oamenii, să comunice cu ei, învață limba țiganilor, obiceiurile lor, să-și manifeste liber sentimentele, să-și asume unele răspunderi, să se bucure de viață. Tot în șatră învață să rabde, să îndure umilințe, să nu cedeze
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]