822 matches
-
lor, n-am început s-o iau numaidecât la fugă, am mai rămas pentru o clipă în ușa crâșmei, în afară de mine nu era picior de om pe stradă, ceilalți se evaporaseră de mult, eu am ajuns ultimul la crâșmă, pentru că șchiopătam, încă mă mai durea glezna, cu o zi înainte încercasem un unșpe metri cu mingea de piele spartă pe care, din glumă, băieții au umplut-o cu pietriș, n-am luat-o, deci, numaiecât la fugă, mă gândeam ce-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
fi făcut niciodată rău lui Nicolas, protestă ea violent. - Ea poate că nu. Dar cineva apropiat, cu totul dependent de ea, de ce nu? Preț de o secundă, Marie avu impresia că vede profilîndu-se peste landă umbra unui mers săltăreț și șchiopătînd. Și un pachet de cîrpe vechi. Lucas Îi urmări gîndurile și dădu din cap. - Pierric a putut foarte bine servi drept executant al acțiunilor josnice. 20 Nu degeaba era fiica mamei ei, Își spuse Lucas după ce o interogase pe Gwenaëlle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
specialiști. Vei fi sacrificat pe altarul tehnicii lor Înalte. Igiena Îl agasa. Țigările pe care le aprindea erau fără număr. Uita de cele mai multe sau le rupea. Zăceau ca niște bețișoare de cretă În scrumierele de cristal. Dar și organismul lui șchiopăta. Meteahna sa biologică era predispoziția spre o inimă slabă și plămâni șubrezi. Prelungirea vieții nu constituia Însă unul din țelurile lui Ravelstein. Riscul, limitele, umbra morții erau pezente În fiecare clipă din viața lui. Când tușea, auzeai ecoul colectorului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
auzit locomotiva venind. Viața se va Întoarce curând, iar eu Îmi voi recupera locul În trenul vieții. Moartea se va retrage la postul ei din trecut, În marginea peisajului. Marea dorință a pacientului este să se cațăre, târșâind, târându‑se, șchiopătând, Împingându‑se Îndărăt la viața de dinainte de boală și să se baricadeze, să se fortifice În vechea lui poziție. Dacă aș fi murit, aș fi fost, desigur, dezlegat de promisiunea, făcută cu ani Înainte, de a scrie o scurtă prezentare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cravată masive - În fond el e un mare. Pe urmă se așază pe lânurile de aur de pe patul lui și Își trage cizmele Înalte Poulsen and Scone. Piciorul lui stâng e cu câteva numere mai mic decât dreptul, dar nu șchiopătează. Fumează, bineînțeles, el fumează tot timpul și Își ferește capul de fum, În timp ce Își leagă nodul. Cântăreții și orchestra revarsă valuri de Italianca În Alger. Asta e muzica de fond pentru Îmbrăcare, accesoriu muzical sau fundal, dar Ravelstein are o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Dar, Ilarion... Te-așteaptă lumea la restaurant! Și de unde barcă, acuma în întunecare... Porniseră iar spre oraș. Tăceau, cotropiți de același gând. Se urmăreau pe furiș, aproape gata amândoi să izbucnească în râs. Din când în când, cățelandrul din dreapta, cel șchiopătând ușor, dispărea și în locul lui apărea un ins într-o redingotă de maestru de concert. Își fixa vioara la gât și plimba de câteva ori arcușul pe corzi, ca și cum le acorda. Femeia se răsuci curioasă de câteva ori, auzind sunetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
putând doar să le prescrie exerciții repetitive; ei însă tânjeau după mai mult. Su Qi era perimat; Naio Ba He era prea pretențios; cât despre Senshe sau Tai Shui, mulți se alegeau cu luxații și îi vedeam seara, la rugăciune, șchiopătând în lumina zecilor de lumânări. Sui îmi spuse: - Așa nu mai merge. Am nevoie de sfaturile maestrului. Mă gândesc numai la gleznele care mă dor și scurtez din zi în zi timpul acordat meditației. Simplul exercițiu, cărțile și rugăciunile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și de-a valoriza ce-i bun. Aici intervin Prietenii, care ne înveselesc, ne poartă de grijă și sunt foarte atenți ca noi să ocolim abisul deznădejdii. Prietena Elenei se numea Ioana și era o fată cu părul blonziu, înăltuță, șchiopătând puțin cu piciorul drept, atrăgând arareori privirile asupra ei. Cei care totuși se uitau după ea o făceau fiindcă strada era de regulă pustie și nu aveau altceva mai bun de făcut. Din acest motiv, Ioana se plimba întotdeauna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
scaunul de la bar. — Văd că încă te încăpățânezi să nu fi disciplinat! spuse aceasta, târându-l după ea cu zgarda; nu se prefăcea atunci când scâncea de durere, pe jumătate sugrumat. —Jos. — Te suuun eu, a orăcăit el, pe când se îndepărta șchiopătând, în patru labe, oferindu-mi o priveliștea fundului său printre șireturile cu care se încheia costumul la spate. I-am urmărit îndelung, conștientă că, într-adevăr, mă va suna. Sally nu știa numărul meu, dar asta nu avea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ei îngenunchea lângă Hugo; celălalt era ocupat cu Violet, care se agăța de el în plină criză de isterie. Mi se învârtea capul. Mi-am venit în fire și am văzut că Ben, cu nasul sângerând, se îndrepta către baie, șchiopătând ușor. M-am aruncat după el, să-l opresc și am alunecat imediat, pentru că din cauza blacheurilor de pe ghete nu aveam prea multă stabilitate pe podeaua de lemn. Ben încerca să mă lovească cu piciorul sănătos, schimonosindu-se de durere, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
numidecât această remarcă admirativă: Costică, Întinerești mereu, ce-ți pasă?! Iar el, comic cum Îl știam, răspunse fără ezitare: Nu-i nevoie să Întineresc pentru că eu Încă sunt tânăr. Știam că suferă de tromboflebită, dar nu l-am văzut nicicând șchiopătând. Apoi, la cimitirul din Râșnov (unde-i comemorăm an de an pe mucenicii ridicați din spital și uciși ca fiarele din porunca sceleratului rege diabolic Carol al II-lea), rosti Bucescu, ca de obicei, o nouă cuvântare patetică, plină de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Mi-ar trebui mii de pagini ca să-ți Înșir toate pățaniile, Însă nu mă pot abține, bunăoară, de la evocarea, În fugă, a faptului, că am fost lovit premeditat de un jeep milițienesc, la 2 Februarie 1986 (de ziua Întâmpinării Domnului), șchiopătând, apoi, vreo 7-8 luni. Mai reține, te rog, că În același an, la referendumul din noiembrie nu mi s a permis să votez În nici un fel, fiind radiat de pe listele de alegători. CÎt despre așa-numita reabilitare juridică, pe care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
De la canton săreau zăvozii celui ce schimba macazurile. Tăiau apoi liniile albe de fier. Peste iarba crudă, de primăvară, cădea o bură. Câinii scoteau urlete lungi și se avântau spre drumul Chitilei. Nunta se desfășura înverșunat. Se întorceau beliți, chiori, șchiopătând. Nu se mai arătau multă vreme. Trăgeau să moară. Nu le mai priau nici oasele, nici măruntaiele de la măcelării. În iunie, cățelele gâfâiau la umbră și așteptau să nască. Când fătau, muierile le înecau plozii în zoaie. Câte șase făceau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
curiozități, un lung șir de accese de febră, de accidente ale istoriei, un pretext de povești palpitante, viu colorate. Ele devin o categorie a gîndirii noastre, un obiect de studiu pentru știință și un aspect fundamental al societății. Comparațiile istorice șchioapătă întotdeauna. Dar aceasta nu e chiar lipsită de adevăr. Cu Freud, visele, actele inconștiente ocultate pînă la el ca accidente sau non-fapte se transformă în simptome ale vieții mentale și-n fapt științific. La fel, cu Le Bon, masele, modurile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putea fi utilă în elucidarea acestor chestiuni: Iuțindu-și caii către sat Un țăran venea întârziat. Vânduse, pesemne, Niște lemne. Tam-nisam, din goană, Se ivi o cucoană. Cucoană cu pălărie, Pe-nnoptate, pe câmpie, Ce putea să fie? Arătare, stafie. Ea șchiopăta, se poticnea stângace, Ca o răgace. Avea pantofi și fuste veștejite Și parcă-ar fi avut și copite. Parcă avea un beteșug, Parcă ieșise-atunci dintr-un coșgiug Și, mai abitir, Venea din cimitir, Ca o momâie. I se strâmbase ceva
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
științei de a versifica. Bolintineanu nu-i, cu toate acestea, nepăsător față de legile armoniei În poezie. Citind pe Grigore Alexandrescu, este nemulțumit de incorectitudinea metrică a unor versuri, zicînd că acolo unde nu este formă nu este nici cugetare: „versurile șchioapătă ca un cal lînced, rămîn În gît...” Bolintineanu este, În fond, un „simțualist”, simțualismul fiind, dacă-i traducem bine formula, o manifestare liberă a emoțiilor. Heliade, Alexandrescu, Alecsandri vor să zăgăzuiască, prin retorică, dialectul nostru proliferant. Bolintineanu lasă simțurile să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
printre degete. Privi din nou în jur, nu văzu nimic, avu doar senzația că altcineva îl vede pe el. Vru să vorbească, însă, înainte de a se hotărî ce să spună și, mai ales, cui, auzi, ca și cum cineva ar fi alergat șchiopătând pe crengi uscate, croncănitul corbului. Pasărea se roti în cercuri tot mai strânse, până ce se așeză pe creștetul cavalerului. Întinse aripile, căutându-și echilibrul, țopăi, alunecând cu ghearele, apoi rămase cu ciocul întredeschis și capul într-o parte, ca o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
m-ai zvârlit în lume. Când o să trebuiască în sfârșit mămicuța mea cea dumnezeiască să muște din pâmântul viermănos? Și când o să aibă în sfârșit voie micul Herrmann să se pișe zi de zi pe groapa iubitei sale mămicuțe? Pășește șchiopătând spre maică-sa) Și mai înainte ca bătrâna și putrezită măicuță să se desprindă de pe micul Herrmann, micul Herrmann o să mai fie odată drăguț cu maică-sa. Și așa va face îndemânatecul Herrmann o gaură proaspătă în capul mamei sale
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dai de el. SEPP BOTDEJIGODIE: Câinele merge în secret în el însuși Câinele e pentru mine Eu sunt împotriva lui Câinele e rânduit pentru carnea uitată Câinele înfulecă tot ce-i mort Rolfi ( Câinele mârâie amenințător) Laba javrei, cățelul Domnului (șchioapătă spre spatele scenei) Tu îmi vei mușca piciorul (câinele mușcă, Sepp strigă și râde) Înfometata Foame Omul care o face pentru nimic. Sfârșitul scenei 2 Scena a treia Sepp Botdejigodie stă pe scările dinspre pivniță și toarnă în el must
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Câinele mârâie furios și se smucește în zgardă) Haaa Rolfi, Mâine o să te joci cu esofagul meu Și azi mă apasă mâinile războiului mondial Mă apasă Lumea și Războiul Și la sfârșit mâinile mele Așteaptă Mâinile ca să le terciuiască Haa (Șchioapătă în spatele scenei la câine ca să-l sugrume și să-l lovească. Câinele chelăleie și se tânguie în mod corespunzător) Mâine am să-ți las o scânteie de la un câine viu Pentru gâtlejul meu de mâine. (îl lasă pe câine în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și probabil și tu. Este luminos ca formă a faptului că suntem unde suntem. EL: Suntem acasă. Și dacă d-voastră din ușurință părăsiți forma de adresare cu d-voastră, vă veți afla în absolut lipsita de importanță străinătate. (Vehiculul-EL șchioapătă trăgând după el lada cu rechuizite și se sprijină de un ciot tăiat, cu o vizibilă proastă dispoziție. Își înfige bastonul în fața LUI ca o declarație de război. Se schimbă în EA și îi împinge LUI în gulerul cămășii un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
acest moment se sufla de trei ori peste frunte)./ Să rămână curat și luminat/ Ca argintul strecurat/ Cum maica l-o făcut și Dumnezeu i-a lăsat’’. După terminarea descântecului, se sufla de trei ori peste fruntea bolnavului. Uneori, vitele șchiopătau și atunci se spunea că erau bolnave de „arici’’. Niță Natalia (1897-1977) folosea cimbru pentru afumatul rănii, lână roșie cu care lega rana și un ac. Pe o tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mare perspectivă, decepționante dacă ar aștepta mai mult de la ele. Opoziție sau careu Dispoziție: Domnește insatisfacția afectivă. Oricare ar fi circumstanțele, lipsește mereu acel „ceva” care face ca fericirea să fie deplină, iar individul se concretizează asupra acelui amănunt care „șchioapătă”. Evenimente: Depind de situația traversată. Dacă există o relație, individul poate trece printr-o criză, printr-o perioadă de neînțelegeri și insatisfacție, susceptibile să meargă până la o ruptură, adesea mai mult jignitoare decât dureroasă. Dacă persoana este singură, riscă să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
știți ? Dacă noi nu știm înseamnă că ăștia și mulți alții ar fi stat mai cu folos pe acasă decât să-l pună pe "bietul" prefect să modifice buletinele de vot. Chestiunea este și mai albastră în celelalte colegii unde șchiopătează ca-n târg "candidați" ologi mai ales la 274 cap. Sunt prea aspru ? Dar, dacă astea-s armatele în defilare, n-avem voie să comentăm ? Ba, chiar găsim câteva nume onorabile și reprezentative: Artistide Roibu (de departe), Cristian David, Victor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
minte ceva mai puțină. Străinul aranjă cu grijă frunzele florii aceleia într-o ordine firească, apoi făcu un semn lui Murgoci ca și cum ar fi chemat chelnerul într-un mare restaurant. Acesta rămase surprins o clipă dar își reveni repede, ocoli șchiopătând tejgheaua aceea lungă și veni la masa ceea lungă. - Vreau să mănânc ceva, orice ai la ora aceasta iar de băut, vreau vin. Murgoci nici nu se mișcă de lângă masă, parcă așteptând să mai audă ceva. Omul ridică privirea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]