198,887 matches
-
cîrciumioară cochetă. Ele două, cu tot ce le-a apropiat sau le-a despărțit, cu amintiri extraordinare, cu sensibilitățile unor firi diferite, cu lucruri rostite sau nu, cu înțelegerea iubirii și a timpului lăsat în urmă... O mare profesoară a școlii românești de teatru, fiica unui mare și foarte inteligent actor, Ion Manu - pomenit recent, cu scrierile lui, de Ioana Pârvulescu în minunata ei carte despre interbelic și interbelici - soția unui actor atît de special și de carismatic, Ștefan Tapalagă, regizoare
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
ideile și în oamenii în care crede, incapacitatea de a-i trăda chiar și atunci cînd s-au strecurat tristeți sau dezamăgiri, agitația, teribilă uneori, de a nu greși ea cu ceva, de a nu dezamăgi ea pe cineva - la școală, la teatru, la Uniter, acasă. I-am urmărit perfecționismul și variatele lui forme de manifestare, felul în care abordează, cu un alai de principii, orice problemă. Chestiune de educație, de norme clare, de familie. I-am cunoscut, datorită ei, pe
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
ca linie directoare acel mobilizator “noi muncim, nu gândim”. Utilizarea din ce în ce mai largă a testelor de tip grilă la examene este și ea de prost augur: acestea pot atesta un nivel de cunoștințe, nu însă capacitatea de formulare și creativitatea. Or, școala nu se limitează la transmiterea și fixarea unor cunoștințe și la crearea unor deprinderi: ea trebuie să contribuie decisiv la formarea gândirii și a caracterului. A diminua ponderea disciplinelor spiritului în școala românească va avea efecte dezastruoase și va pune
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
nu însă capacitatea de formulare și creativitatea. Or, școala nu se limitează la transmiterea și fixarea unor cunoștințe și la crearea unor deprinderi: ea trebuie să contribuie decisiv la formarea gândirii și a caracterului. A diminua ponderea disciplinelor spiritului în școala românească va avea efecte dezastruoase și va pune țara într-o gravă situație de inferioritate față de țările civilizate ale lumii. Adepții unor asemenea măsuri replică spunând că nu se mai poate azi, în epoca Internetului, să menținem programele școlare din
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
50) din 2003 al revistei, excelente din toate punctele de vedere, Update. Publicație pentru educația continuă a medicilor; la pagina 152 se găsește un articol al medicului David Brooks din Manchester intitulat Ar trebui artele introduse în programele analitice ale școlilor medicale? Medicul englez pune ca motto următorul citat din Alexandre Dumas (tatăl): “Cum pot oare copiii să fie atât de inteligenți, iar adulții atât de stupizi? Probabil că este vina educației”. David Brooks constată că “la absolvirea facultății, medicii sunt
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
ce este arta? Evident, termenul include literatura, teatrul, artele vizuale și dansul. Dar, în aceeași măsură, se referă și la limbă, istorie, filozofie, studiile media și sociologie. Când ar trebui toate acestea studiate? Unele dintre ele - încă din liceu. În școlile cu profil medical ar fi necesar ca, înainte de începerea cursurilor clinice, să existe un semestru dedicat studiului artelor, de preferință examinabil. ... Din fericire, schimbările în domeniu sunt evidente. Aproximativ 30% dintre facultățile de medicină din Statele Unite au în programele analitice
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
în învățământul preuniversitar pentru a forma tineri cu o cultură generală solidă care să le dea posibilitatea de a deveni specialiști cu un larg orizont, competitivi în cel mai înalt grad în plan internațional? După ce vom restabili aceste discipline în școală va fi necesară o discuție serioasă cu specialiștii diferitelor domenii pentru a stabili dacă și în ce măsură studiile de specialitate trebuie completate cu prelegeri de cultură generală în Universități. O dezbatere publică este absolut necesară. Guvernarea 1996-2000 nu a fost la
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
ca reforma să fie îmbunătățită și dusă mai departe, preocuparea principală a ministerului a fost demolarea măsurilor luate de ministrul Andrei Marga. În scurtă vreme a început operația de pesederizare a învățământului, prin inadmisibile ingerințe ale factorului politic în viața școlii românești, manualele alternative sunt pe cale de dispariție, programele școlare și sistemele de examinare, date peste cap etc. Iar toate aceste măsuri retrograde au fost susținute nu cu argumente - de altminteri nici nu există argumente pentru ele -, ci cu sofisme puerile
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
au fost Titu Maiorescu, Spiru Haret, P.P. Negulescu, Ion Petrovici și alții, au asigurat realizarea cadrului necesar unei activități care în acest domeniu se afla la nivelul Franței, Germaniei, Angliei, Italiei etc. Oricine poate constata cu ușurință ce nivel atinsese școala românească în perioada interbelică, ce activitate culturală și științifică se desfășura în liceele României. Dascălii se bucurau de un binemeritat prestigiu în societate. A fi profesor la un liceu cu reputație, și nu erau puține în țară, era un titlu
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
cariera ca profesori de liceu; de altminteri, Iorga socotea că nu poate fi un bun titular de catedră universitară cineva care n-a trecut prin învățământul preuniversitar. Nu este cazul să revenim la mentalitatea, seriozitatea și competența care dominau în școala românească până la invazia sovietică? În fața actualului titular al portofoliului învățământului se află o misiune foarte grea. În scurtă vreme se va vedea dacă el are forța să sustragă învățământul românesc politicului și birocratismului și să-l reașeze pe coordonate europene
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
dureroase, dar pot fi corectate; în schimb, perturbarea învățământului, cum este diminuarea gravă a disciplinelor umaniste, amputează grav țara în toate domeniile, pe termen lung. Trebuie să ne plecăm fruntea în fața dascălilor din toate treptele de învățământ și din toate școlile și să le asigurăm prestigiul și cadrul în care să se poată desfășura pentru a crea competențele și caracterele de care țara are nevoie.
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
întâlnim scene-tabu pe tema corporalității. Spuneam că nu e prima dată când scriitorii „atacă” bunele moravuri ale societății. Să ne amintim că și numele lui Titu Maiorescu a fost implicat de Nicolae Ionescu (unul din colegi) într-un scandal de la Școala Centrală de Fete din Iași, în urma căruia a fost suspendat din funcția de profesor. Tot atunci poznașul Creangă citea la „Junimea” îndrăzneața Poveste a poveștilor, care a circulat în epocă doar în exemplarele „ad usum delphini” și care nu a
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
profund schimbate la față. Eminență cenușie a Franței intelectuale, cum îl numește în prefață Patrick Leigh Fermor, prințul Ghika conservă în dialogul purtat cu propria-i biografie tiparele fiecărei vârste. Paginile care descriu anii de pregătire de la Saint-Quen și de la Școala Navală a iezuiților din Jersey, călătoriile dintre cele mai exotice la bordul Iphigeniei și apoi, mai târziu, de unul singur, în jurul lumii, sunt desprinse dintr-un posibil roman de aventuri și demne de a întreține deliciul lecturii oricărui adolescent. Cartea
Lumea, scoica lui Matila Ghyka by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13638_a_14963]
-
blândele sale vorbe despre frățietate, pace și progres... Ridicol până la capăt, văzând că se strânge lațul, Iliescu s-a grăbit să pluseze nevrotic, cam în stilul lui Ceaușescu de la balconul C.C.-ului: că vor veni istorici să cerceteze, că în școli se vor ține lecții despre Holocaust, că în calendarul evenimentelor politice va exista o zi dedicată acestei tragedii a omenirii, și altele și altele. De acord cu toate, și e păcat că Ion Iliescu s-a gândit la ele abia
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
abia acum, când i-au trecut pe lângă urechi schijele primejdioase ale furtunii pe care-a iscat-o din senin. Și dacă tot e într-o pasă de generozitate, poate n-ar fi rău să susțină și ideea unor lecții în școli despre genocidul comunist.
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
prietenii îi ziceau Moldovănuț pentru că era mic de statură) și și-a adăugat acest cognomen Micu, cum spuneam, dintr-o mare admirație față de întemeietorul Blajului, Inochentie Micu Klein și nepotul său, istoricul Samuil Micu, unul din cei trei corifei ai Școlii Ardelene. Din păcate, un destin tragic a făcut ca nici unul din reprezentanții Școlii Ardelene să nu-și doarmă somnul de veci în pământul Patriei și până în anul 1997 și Inochentie; în sfârșit, în 1997, i s-a împlinit dorința exprimată
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
acest cognomen Micu, cum spuneam, dintr-o mare admirație față de întemeietorul Blajului, Inochentie Micu Klein și nepotul său, istoricul Samuil Micu, unul din cei trei corifei ai Școlii Ardelene. Din păcate, un destin tragic a făcut ca nici unul din reprezentanții Școlii Ardelene să nu-și doarmă somnul de veci în pământul Patriei și până în anul 1997 și Inochentie; în sfârșit, în 1997, i s-a împlinit dorința exprimată într-o scrisoare testamentară și este așezat într-o criptă în Catedrala Blajului
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
socialistă. Dar poate că este vorba mai curînd de simpatiile ideologice ale autorului, cîtă vreme ea se menține și în redacția nouă a monografiei. În realitate, anterior socialismului lui C. Dobrogeanu-Gherea, se află naționalismul de natură liberală și democratică al școlii lui Hașdeu, provenit din principala linie doctrinara a țarii liberalismul care a stat la temelia Revoluției din 1848, a Unirii din 1859, a înfăptuirii Independenței în 1877-1878. Cu atît sîntem mai în măsura a atribui formulei liberale o mai mare
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
prezentarea acestei știri, ceea ce poate fi considerat o altă probă că pentru televiziunea publică în țara asta una se întîmplă și alta se povestește. l Într-un editorial din Evenimentul zilei scrie Cornel Nistorescu. "Adrian Păunescu a devenit nume de școli. Sechelariu e și nume de stadion. Ion Iliescu. Ion Iliescu (deși n-a dat vreun semn că ar fi interesat de așa ceva) e și nume de stradă. Din cîte știm, asemenea minunății nu există în lumea civilizată. Poate prin țări
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
știm, asemenea minunății nu există în lumea civilizată. Poate prin țări subdezvoltate. În Europa, nu! Ideea asta stupidă a prins totuși în România, la inițiativa lui Adrian Păunescu. Dacă nu mă înșel, la Roșiori de Vede s-a botezat prima școală cu numele poetului. Apoi a venit povestea cu stadioanele (Gheorghe Hagi și Dumitru Sechelariu). Cu așa exemple strălucite n-a trecut mult și a apărut și inițiativa sătenilor care au dorit o stradă cu numele Ion Iliescu. Nu vreau să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
în secolul XIX, există, în cultura română, lucruri minunate. Pe măsură ce mă scufund tot mai mult în studiul culturii române, în special al filosofiei românești, capăt certitudinea că avem o cultură bogată, un tezaur, dar care e necunoscut. Cultura română, de la Școala Ardeleană și pînă azi, e organică, are temele ei proprii, leit-motivele ei care trec de la un autor la altul, adesea în mod inconștient... E mai bogată, mai frumoasă și mai valoroasă decît se crede de obicei. Noi avem tendința de
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
de liceu și credeam că nu-mi place, deși, de fapt, îmi plăcea foarte mult, ca dovadă că în unicul an în care n-am predat, în 1990, cînd am ieșit din învățămînt, am fost foarte tristă. Cînd a început școala, în septembrie, și toată lumea mergea la școală, numai eu nu, m-a apucat jalea și dorul de a preda. Atunci am descoperit că îmi place să fiu profesor, că îmi place să predau, că am nevoie de copii sau de
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
place, deși, de fapt, îmi plăcea foarte mult, ca dovadă că în unicul an în care n-am predat, în 1990, cînd am ieșit din învățămînt, am fost foarte tristă. Cînd a început școala, în septembrie, și toată lumea mergea la școală, numai eu nu, m-a apucat jalea și dorul de a preda. Atunci am descoperit că îmi place să fiu profesor, că îmi place să predau, că am nevoie de copii sau de studenți în fața mea. Eu am nevoie să
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
par coordonatele tale afective obișnuite. M.P.: Și leacul lor e munca. D.P.: În același timp, știi să rîzi cu o poftă cum eu n-am rîs niciodată. Ce anume te face să rîzi? M.P.: Cînd eram copil și mergeam la școala din Jucu, în clasele primare și gimnaziale, aveam un profesor de matematică, domnul Runcu, cu care făceam geometrie și algebră, și care, din cînd în cînd, ne spunea glume. Era un om minunat. Eu rîdeam atît de tare încît se
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
care făceam geometrie și algebră, și care, din cînd în cînd, ne spunea glume. Era un om minunat. Eu rîdeam atît de tare încît se auzea peste trei săli de clasă, deși zidurile sînt groase de un metru douăzeci, pentru că școala este un vechi castel transformat. Pe urmă, mi-a pierit pofta de rîs. D.P.: Ce și cine te mai face astăzi să rîzi, totuși? M.P.: Ce mă face să rîd? Tot felul de lucruri... Replicile unora... Balotă mă face să
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]