832 matches
-
comportamentelor elevilor; * aplicarea unor metode și tehnici de evaluare diverse; * considerarea elevului ca pe un partener al cadrului didactic în procesul evaluării; * fundamentarea evaluării pe standardele curriculare de performanță, în măsură să orienteze elevul către ceea ce va deveni la finalul școlarității; * evaluarea se realizează permanent, pe parcursul întregului an școlar și are un pronunțat caracter formativ. Evaluarea școlară reprezintă un ansamblu de activități al căror scop nu este de a parveni la anumite date, ci de a perfecționa procesul educativ. . 1.2
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
autocunoașterii, este o trăsătură esențială a personalității umane, cu multiple implicații de ordin motivațional, atitudinal și comportamental. Formarea capacității de autoapreciere corectă le elevi este un proces complex și îndelungat, rod al unor preocupări permanente și susținute din partea educatorilor. Începutul școlarității, când activitatea predominantă devine învățătura, marchează un pas important în formarea capacității de autoapreciere la copii, deoarece rezultatele acestei activități sunt supuse actului apreciativ. Astfel, unul dintre obiectivele importante urmărite de învățător trebuie să fie și educarea capacității de autoapreciere
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
aspecte ca: grafia și ortografia lucrărilor, unele detalii privind conținutul etc. Concluziile cercetării realizate sunt: * preocuparea pentru formarea la elevi a capacității de autoapreciere corectă a randamentului școlar trebuie să înceapă de timpuriu, continuând, prin mijloace specifice pe toate treptele școlarității;* autoevaluarea - practică alternativă de evaluare asigură exersarea elevilor în acțiunea de autoapreciere; * utilizarea variatelor instrumente de autoevaluare, la toate disciplinele de învățământ, potențează autoaprecierea corectă, apropiind-o de aprecierea învățătorului. IV. CONCLUZII Autoevaluarea constituie într-adevăr o treaptă spre progres
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
conduitei intelectuale a copilului în cadrul activităților de joc didactic matematic permite aprecierea individualizată a momentului (vârstei optime) de intrare în clasa I, ultimul an de grădiniță fiind recunoscut ca având drept obiective specifice cele care vizează antrenarea copilului pentru începerea școlarității. Cu aceste precizări se înțelege că ultimul an al ciclului preșcolar reprezintă anul pregătitor, asigurând continuitatea procesului instructiv-educativ și, în același timp, favorizarea copilului la activitatea școlară. E o realitate faptul că jocul didactic matematic constituie un mijloc nou, atractiv
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
histogramele și curbele statistice. Diagrama de structură este o reprezentare grafică prin care putem reda procentual părțile componente ale unui întreg. În exemplul alăturat, am ilustrat grafic procentele promovaților, corigenților și repetenților dintr-o populație școlară (clasă, școală, nivel de școlaritate etc.): 85% promovați, 4% repetenți, 11%corijenți. Pare o populație școlară cu rezultate bune! Diagramele de comparație reprezintă pe coloane verticale separate procentele părților care alcătuiesc un întreg sau evoluția unor fenomene - în cazul nostru, educative. În exemplul alăturat, este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
treacăt fie spus, sunt foarte binevenite aceste măsuri, însă ar fi absolut necesar să fie completate cu altele care să afecteze palierul cauzelor. „În același timp, nu putem să nu sesizăm faptul dovedit de sociologia contemporană că «un plus de școlaritate înseamnă un plus de șansă», măcar în sfera de plasament profesional. Or, «plusul meritocratic» ar putea să fie indus de instituțiile superioare de formare și nicidecum de cele primare. De aceea, afirmă sociologul ieșean, un nivel cultural minimal sau de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
instituțiile superioare de formare și nicidecum de cele primare. De aceea, afirmă sociologul ieșean, un nivel cultural minimal sau de bază trebuie să se asigure în toate mediile socio rezidențiale, dar el trebuie dezvoltat și amplificat în treptele înalte de școlaritate. Continuarea aprofundării calității capitalurilor culturale ar fi o condiție necesară pentru garantarea progresului cultural și pentru permanentizarea derulării unei vieți democratice”<ref id=”1”>Stan, 2010, p. 28.</ref>. În contextul discuției despre plusul meritocratic și cultură, relevante sunt noile
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pentru fiecare și cuvântul de bun venit al dascălilor. Prima zi de școală se înscrie cu litere de neuitat în memoria școlarului începător, dacă dascălii știu să facă din ea o sărbătoare, un eveniment cu adevărat emoționant. Pentru Mălina începutul școlarității însemna dobândirea unui nou statut grevat de muncă sistematică și de noi răspunderi. Nivelul inteligenței, sănătatea fizică și echilibrul psihic, cunoștințele și abilitățile dobândite în familie și grădiniță îi asigurau un start promițător în parcursul școlar. Și pentru noi, bunicii
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și a autocontrolului în efectuarea temelor stau la baza unor rezultate bune și foarte bune pe termen lung. Curățenia corporală, îmbrăcămintea îngrijită, aspectul frumos al cărților și caietelor au fost lucruri care ne-au preocupat în permanență pe toată durata școlarității. Ne-am convins că acei copii care sunt deprinși de la vârstă fragedă să presteze mici treburi gospodărești ce solicită efort fizic, îndemânare, disponibilitate psihică, atenție și voință, se dedică și învățăturii cu interes, dragoste și stăruință, devenind elevi buni și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
în conturarea personalității. Dacă în segmentul precedent al dezvoltării copilului jocul ocupă locul predominant, în școala primară activitatea cu ponderea cea mai mare o are învățătura. Ceea ce uită sau nu vor să știe unii învățători este înțelegerea faptului că debutul școlarității nu înseamnă și nu trebuie să însemne sfârșitul copilăriei. Pentru școlarul începător jocul continuă să rămână o necesitate absolută și un izvor de satisfacții și de alte beneficii în plan afectiv și formativ. Copilul nu se joacă pentru că este copil
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
apă, executam prin zgâriere lucrări artistice în fața cărora mă extaziam și pe care le distrugeam fără regret după ce le admiram. Lipsa unei înzestrări native cu predispoziții și îndemânări pentru desen m-a dezavantajat toată viața, dar mai ales în perioada școlarității când desenul figura în planul de învățământ ca obiect de studiu. Ca elev normalist eram nevoit să apelez la serviciile colegului meu de bancă, Jenică Iordache, ca să-mi facă desenele cerute de profesorul nostru de desen și caligrafie, marele artist
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
componentă a curriculumului național. Programa de chimie este structurată pe formarea de competențe. Competențele permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice domeniului studiat. Competențele sunt definite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini care urmează să fie formate până la finele școlarității obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru cetățenia activă, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii. Programele școlare pentru învățământul gimnazial au următoarele componente: - notă de prezentare - competențe generale - valori și atitudini
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
alteori... A susținut neobosit ideea că, În demersul nostru educațional, esențială este includerea copiilor cu deficiențe de auz În programe terapeutice și recuperatorii, de la vârste mici. Educarea copilului surd de la vârste cât mai fragede constituind recuperarea acestuia cu succes, pe parcursul școlarității sale. De multe ori, depistarea tulburărilor de auz, În primul an de viață, constituie excepția și nu regula. Este știut că vârsta medie la care se identifică deficiențele congenitale de auz, la copii este de doi-trei ani, această depistare tardivă
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
folosirii limbii se realizează treptat și sistematic, în mod deosebit în timpul anilor de școală. "Limba română este o disciplină fundamentală a școlii, suportul gândirii, al instruirii și educației permanente". Fiind considerată "sufletul" invâțâmantuiui românesc, limba română se studiază pe parcursul întregii școlarități. În școala elevii învăța să citească fluent și corect, să scrie citeț, să respecte cerințele impuse de normele limbii literare, de regulile de ortografie și punctuație. în școala se formează deprinderea de a munci cu cartea, de a face însemnări
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
treptată a diferitelor posibilități de care dispune limba noastră. urmăresc atât perfecționarea exprimării elevilor cât și formarea unui sentiment de dragoste față de limbă națională" <footnote Avram. Mioara, "Probleme ale exprimării corecte". Editură Academiei R.S.R., București, 1987, p. 20 footnote>. În timpul școlarității nu poate fi asimilată întreaga bogăție de cunoștințe, tezaurul culturii și civilizației universale. În schimb,elevul poate fi educat cum să învețe. În această perioadă pot fi puse bazele formării omului nou, avid de cunoaștere, capabil de autoinstruire. b) Gramatică
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
conținuturile și obiectivele acestei noi componente a obiectului limba română le voi prezenta pe larg în următorul capitol. Merită subliniat că au o pondere mai mare orele afectate deprinderii școlarilor cu instrumentele de muncă intelectuală necesare în treptele următoare de școlaritate și pe parcursul Întregii vieți, în perspectiva educației permanente. Ținând seama de particularitățile psihice ale școlarului mic, volumul de cunoștințe din procrrama respectă sistemul concentric de repartizare a noțiunilor pe clase, în așa fel încât elevii să și poată însuși treptat
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
deprinderi corecte de comunicare scrisă și orală. Gramatică nu mai apare că un obiect de sine stătător. ci se încearcă împletirea cunoștințelor de gramatică cu celelalte noțiuni de limbă tocmai pentru a asigura finalitatea lor. Obiectul "Comunicare" apare pe parcursul întregii școlarități mici. fiindu-i afectate în planul de învătământ câte două ore în clasele I-II și câte patru ore și respectiv trei în clasele III-IV. În clasa I se urmărește realizarea următoarelor obiective: · stimularea capacității elevilor de a pronunța clar
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
aptitudinilor creatoare. Pentru ca potențialul creativ al fiecărui copil să se dezvolte, trebuie să se țină seama de individualitatea fiecărui copil. Înainte de a face primele demersuri de educație a creativității copilului ar fi utilă o definire operațională a creativității la vârsta școlarității mici. După cunoașterea conceptului, școlii contemporane îi revine sarcina cultivării gândirii inovatoare. Opiniile vis-a-vis de rolul școlii în procesul de creativizare a societății sunt destul de diferite și presupun o serie de transformări în organizarea învățământului românesc: * obiectivele instructiv-educative ar trebui
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
pe evaluarea ideilor proprii, deoarece copiii își folosesc la maximum capacitatea de generare și evaluare a soluțiilor problemei. Evaluarea de către terți și criteriile pentru determinarea soluțiilor semnificative, ar trebui folosite numai în cazul adolescenților mari sau al adulților. Intrarea în școlaritate creează funcției imaginative noi solicitări și condiții: descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii cunoștințelor solicită participarea activă a proceselor imaginative. Foarte mult este solicitată imaginația reproductivă, copilul fiind pus adesea în situația de a reconstrui imaginea unor realități (evenimente
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
imaginația reproductivă, copilul fiind pus adesea în situația de a reconstrui imaginea unor realități (evenimente, fapte istorice, plante și animale etc.) pe care nu le-au cunoscut niciodată. Pot fi distinse două stadii ale dezvoltării imaginației de-a lungul micii școlarități: unul inițial, definitoriu pentru primele două clase, caracterizat prin aspectul, însă, imperfect, sărac în detalii al imaginilor create. Către începutul clasei a treia se conturează un nou stadiu determinant de contactul sistematic cu procesele de învățare, care introduc o oarecare
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
prin prisma creativității, s-ar influența atitudinile creative în sens pozitiv, s-ar valorifica potențialul de creativitate. Din această perspectivă direcția de acțiune analizată are avantajul că dacă s-ar realiza, ar asigura continuitatea stimulării creativității pe toate treptele de școlaritate. Fără îndoială că întreg acest efort ar fi inutil dacă nu s-ar produce modificări în câmpul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe, manuale), al proiectării și al evaluării. Rolul școlii în destinul creativității e amplu comentat în lucrările de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sentimentul de apreciere a realizărilor inedite. Valorificarea în lecții a intereselor și a experiențelor elevilor garantează activizarea potențialului creativ al acestora, ca urmare a deplinei cunoașteri a elevilor sub raportul preferințelor, înclinațiilor, aptitudinilor și talentelor individuale. De-a lungul micii școlarități, pot fi distinse două stadii ale dezvoltării imaginației: 1. Stadiul inițial - specific primelor două clase, ce se caracterizează prin aspectul sărac în detalii al imaginilor create. Având o redusă experiență de viață, copilul realizează combinații superficiale, spontane, cu numeroase elemente
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a permis scăderea anxietății elevilor și afirmarea unei conduite degajate în susținerea ideilor și soluțiilor proprii. De mare folos a fost și implicarea permanentă a participanților în actul evaluării. Educația prin și pentru creativitate își are bazele la vârsta micii școlarități, învățătorii fiind cei chemați ca, din primii ani de școală, să pună bazele formării comportamentului creativ la elevi, îndrumându-i pe aceștia așa încât să-și cunoască imensul potențial de care dispun și să-l folosească spre binele lor și al
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
spre o stare de conștiință superioară. Aceasta este perioada în care se constituie noțiuni și judecăți morale, se consolidează bazele concepției despre lume și viață, se lărgește mult conduita civilizată, încep să se elaboreze convingerile moral-religioase fundamentale. Astfel, perioada micii școlarități devine una dintre etapele de condiționare complexă a dezvoltării caracterului și a personalității copilului. Teama și iubirea de Dumnezeu sunt primele aspecte care le ia sentimentul religios al copilului. Ei iubesc în special ceea ce corespunde orizontului lor de percepere: Copilul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
personalitatea, atât în ceea ce privește organizarea ei interioară, cât și conduita sa externă. Astfel, se constată o creștere a gradului de coeziune a constructelor de personalitate, are loc organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar. Diversitatea temperamentală este tipică micii școlarități. Temperamentele nu sunt bune sau rele, nu se pot modifica, dar se pot educa prin depistarea și cunoașterea trăsăturilor temperamentale ale elevilor, a aspectelor pozitive și a limitelor fiecăruia, facilitând intervenția diferențială, flexibilă a învățătorului în vederea unei compensări temperamentale în cadrul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]