864 matches
-
primăriei Comunei Voinești (ce a avut amabilitatea a ne invita și pe noi la această sărbătorire). Cât privește drumul, nu numai că își dublează kilometrajul, dar are două sectoare care se impun atenției din motive diferite: primul, între Stâncășeni și șeaua Gârdeștilor, pentru care am preferat drumul de culme al Dealului Iezerului D.Lesa, pentru a vedea pădurea menționată de care mă leagă atâtea amintiri. Drumul e acceptabil, doar că este îngust și puțin umblat. În schimb, pădurea de culme aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
este îngust și puțin umblat. În schimb, pădurea de culme aproape compactă în trecut, inclusiv pădurea visurilor mele, lipsește cu desăvârșire ... nici un copăcel măcar ce să mai amintească că a fost cândva pădure; al doilea sector, respectiv coborârea abruptă din șeaua Dealului Gârdeștilor spre satul Gârdești de pe Valea Iezerului nu este recomandabilă nici pentru șoferii încercați, nici pentru însoțitorii slabi de inimă. Așadar, săteni ai Stâncășenilor, dacă vreți să mai existați și să mai ieșiți în lume, ori implorați conducerea comunei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de Gura Humorului), de unde, cu toate bagajele în spate și în mâini, ne-am început epopeea celor două săptămâni. Mai întâi ne-am deplasat până în satul Mălini, de unde am început primul asalt montan pe panta estică a M-ților Stânișoarei până pe șeaua de pe culme, la circa 1000m altitudine, pe unde mergea poteca de legătură dintre Mălini pe Valea Moldovei și Broșteni pe Valea Bistriței. Aici, pe pajiștea de pe culme, fiind și vremea amiezii, și panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea Bistriței a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să nu mai spere nici la premiile cu care Academia m-a onorat ulterior. Iar colectivul de pe teren, care mă aștepta cu o masă festivă antecomandată, a trebuit să plătească taxa de renunțare. Și uite-așa ... am încălcat pe-o șea ... și v-am spus ... sub formă de glumă ... niște realități care au pigmentat o viață de muncă cu părțile ei albe și cenușii ... căutând ... așa cum am promis de la început ... să fiu cinstit cu mine însumi ... să nu mă îndepărtez de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu Evgheni Nesterenko. Am făcut-o și scenic, pe aici, pe undeva, pe la Saint Etienne, cu Paul Finel, și ăsta urâțel rău... — Ați avut multe seri cu intemperii? — La Verona nu, la Genova da, în Parco dei Nervi. Nu reu șea Carmen să moară neam! — Pe lângă Richard Tucker și Franco Corelli, i-ați mai avut alături la primele spectacole de la Verona pe Luisa Maragliano, Giampiero Mastromei... — Richard ducea o viață de o disciplină exemplară. La opt seara era deja în pat
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Natura nu e o buturugă mică; mică e doar percepția noastră despre ea, iar simțurile ne Înșeală adesea. Ca și fata morgana. Îi rog de iertare pe aceia născuți În zodia calului, adică 8% dintre noi, că le-am bătut șeaua. „Radioalmanah“, 13 iulie 1996, ora 13,15 4. O binefacere neașteptată - nămolul Îi mulțumesc prietenului Aurel Brumă, un prieten ca o pisică, chiar dacă găzduiește un cățel, nu ca mine un motan, o pisică care știe să strecoare, printre imaginarele rânduri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ieftine, dar croite pe măsura altor copite, Îmi pot scuti caii să le poarte, sau nu. Dar finalitatea e că acel cal, arând pământul, Îmi oferă o recoltă Întreagă, respectiv dijmuită de suferința lui. Și atunci, prin taxe, descurajatoare, „bat șeaua să’nțeleagă iapa“ că potcoavele interne se potrivesc la caii mei. Dar mai rău e atunci când accept nu doar potcoava străină, ci adopt și modul de viață al potcovarului. De pildă, ajung să mănânc mai puțină mămăligă compensând, să spunem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ne imaginăm ce Înseamnă hrana și apa pentru atâtea vite. Pentru cornute e nevoie de un nutreț voluminos depozitat În șire Învelite cu prelate, iar pentru porci magazii cu cereale. La intrarea În obor e un loc destinat cailor cu șeaua pe ei, pe care călăresc cumpărătorii sau reprezentanții lor. Din oboare, prin galerii speciale, vitele sunt introduse În sala de tăiat. După cum se știe bovinele se lasă greu urnite când simt mirosul sângelui. Tabloul e pur și simplu Înduioșător. Ca
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fund umbra marelui Lincoln, care cu legea Homestead le garantează proprietatea. La ieșirea din expoziție, un cowboy, Într-un obor, are câțiva poney cu șeile pe ei. La insistența fetiței cedăm pentru o partidă de călărie. Dar abia instalată În șea, mânzul scapă și Începe o goană nebună. Cu greutate am reușit să-l prindem. Puteam să asistăm la o Întâmplare ca aceea a micuței Bonnie, fetița lui Rhett și Scarlett O Hara, din Aripile vântului. Plecăm, hotărâți să terminăm cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
herghelii Întregi de cai În stare sălbatică și care sunt prinși, ca și În Țara Românească, și vânduți În mare număr evreilor” <endnote id="(886, p. 404)"/>. „La țară, evreul cu perciuni și caftan se vede adesea călărind, chear fără șea”, scria M. Schwarzfeld În 1889 <endnote id="(80, p. 139)"/> ; sau : „Dacă vi-e dragă regiunea și vă aburcați mereu - nota F. Brunea-Fox Într-un reportaj din 1928 despre Maramureș -, să nu vă surprindă dacă pe o cărăruie de munte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vreo 7 ani, vîrstă la care, în mod normal, se poate cîștiga "nadom"-ul5 la Ulan-Bator. "Caii iuți" sunt aleși cam trei-patru dintr-o sută și pe un astfel de cal se aruncă mica noastră gazdă, așezîndu-se temeinic într-o șea cu paftale de argint. În mîna dreaptă apucă strîns "urag"-ul lasoul mongol, lung și greu, din trei tulpini de trestie, îmbucate una în alta, cu laț din curelușă de piele la capăt. Înfășurată în vîlvătaia neagră a propriilor plete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
mă leagă foarte multe amintiri pe care le voi pomeni ceva mai încolo, dar să mă întorc la muchia Tărâța și la frumusețile ei. Poteca urcă mai întâi în stânga foarte abrupt vreo 150 metri până ce ajunge într-un fel de șea, apoi pieptiș în dreapta, direct spre crestele Făgărașilor, printr-o pădure de foioase, de unde au fost retezate mai multe exemplare mari în urmă cu vreo 20 de ani, mai ales în dreapta potecii. Astfel că lumina ajunge la sol oarecum din această
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
care fusese tatăl meu. Încă mă mai vedeam rugându-mă cu mâna pe fruntea lui și doream din tot sufletul să-i semăn și bicicleta aia parcă ar fi vrut cu tot dinadinsul să-i țină locul: dacă stăteam În șea, aproape că nu reușeam să ating pedalele cu vârful degetelor de la picioare. Vroiam să văd unde se termină orașul, asta fusese copilăria din capul meu. Șoseaua părea să Înceapă din dreptul unui bloc cu zece etaje pe firmamentul căruia scria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai Încolo casele Încep să se rărească printre grădini de zarzavat tot mai vaste și terenuri virane, continuate la capătul tramvaiului de fâșia de pârloagă dintre Fabrica de Cablu și Gara Cățelu. Strădania de a alterna pedalatul cu statul În șea mă ostenise poate mai tare decât dacă aș fi mers pe jos. Abia peste două veri aveau să-mi crească picioarele pe măsura bicicletei, dar oricum acela era drumul cel mai lung pe care Îl făcusem vreodată. Lăsasem orașul În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dup) Înfrângerile din primele zile. Dac) rușii organizeaz) o lovitur) de stat, au la dispoziție, pentru recrut)ri, un num)r mare de studenti furioși care au o preg)tire militar). Dincolo de asemenea schimb)ri persist) imagini ale unor or)șele amorțite pe malul Nilului și ale unor oameni subnutriți, bolnavi de bilharzioz). Lumea c)reia trebuie s)-i facem fâț) este o lume În care ceea ce a existat dintotdeauna a devenit intolerabil. Egiptul din imaginația mea este Egiptul lui Edward
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pe care o are și să vie la paradă, la nesupunere - arestul timp de o lună. Rosetti se execută. Însă în ziua paradei, își rupse turii pantalonilor. Fiindcă era din escortă, călărea întotdeauna lângă portiera trăsurii domnitorului și sălta pe șea astfel încât să i se vadă pantalonii găuriți la partea cea mai intimă. De la paradă C.A. Rosetti trecu în arest. Dar păcăleala fusese făcută. Când am venit în București, C.A. Rosetti era fruntaș politic, iar cu păcăliturile se îndeletniceau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cînd iei un tăciune pentru foc de la un vecin, trebuie să lași un cărbune ca sămn. Căruță De la căruță să nu pui pe foc: inima*, că-i rău de inimă; spițele, că te dor dinții; spetezele, coastele; leucile*, mînile; posteuca*, șelele. Ceafă Cînd te-a mînca ceafa, să te cam păzești. Ceai Cînd cineva bea ceai și din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în Săptămîna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copil. Nu-i bine să îngîni cucuveica cînd cîntă, c-apoi ai să pățești ceva. Cui Cuiul drăcuit de la casă să-l lapezi. Culbec Se crede că culbecii își leapădă capacul abia după ce tună primăvara. Cel ce pătimește de durerea șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf și-l bea într-un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i mai poate nimeni despărți, doară singură moartea. Să nu faci cununie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
însărcinată care va culege surcele în poală, copilul ce-l va face va avea pe corp niște pete de diferite mărimi. Șale Cînd sar fire din mătură cînd mături, ia-le și le pune în brîu, ca să nu te doară șelele la secerat. Se crede [că] dacă are cineva durere de șele este bine ca ursul să-l calce, și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se crede că șerpele mai înainte umbla pe coadă, dară Dum nezeu l-a afurisit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face va avea pe corp niște pete de diferite mărimi. Șale Cînd sar fire din mătură cînd mături, ia-le și le pune în brîu, ca să nu te doară șelele la secerat. Se crede [că] dacă are cineva durere de șele este bine ca ursul să-l calce, și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se crede că șerpele mai înainte umbla pe coadă, dară Dum nezeu l-a afurisit în rai ca el să se tîrîie pe pîntece și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a speriat-o orăcăind și, blăstămat fiind de ea, s-a făcut urs. Cînd auzi tunînd întîia oară în anul acela, să te dai de trei ori peste cap, c-apoi te faci urs. Dacă ursul calcă pe cineva pe șele, e scutit de boale. Să te calce ursul și să-i spui țiganului ca să-l facă să se lese din ce în ce mai greu, ca să nu te doară mijlocul la secere. Poporul de aici [Tutova], mai ales femeile, cum văd vreun țigan cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la Începutul epocii moderne? Dragostea pornește de la privire, așa că primul element pe care ni-l oferă un decupaj folcloric este cel al idealului fizic al feminității. Într-o piesă culeasă și publicată la 1768, iubita e „frumoasă și lată-n șele” sau „În trup mândră și grăsuță ș...ț și cu șele rotunduță”. La prima vedere, această imagine plină de concretețe ar sugera preferința pentru un tip de frumusețe rubensian, În acord cu clișeul idealului feminin țărănesc transmis până astăzi la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care ni-l oferă un decupaj folcloric este cel al idealului fizic al feminității. Într-o piesă culeasă și publicată la 1768, iubita e „frumoasă și lată-n șele” sau „În trup mândră și grăsuță ș...ț și cu șele rotunduță”. La prima vedere, această imagine plină de concretețe ar sugera preferința pentru un tip de frumusețe rubensian, În acord cu clișeul idealului feminin țărănesc transmis până astăzi la nivelul expresiei comune: „albă, grasă și frumoasă”. Totuși, perspectiva epocii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
inflamațiilor se poate realiza prin evitarea factorilor care le pot declanșa; constipația, sedentarismul, obezitatea, statul prelungit pe scaun sau În picioare, mersul pe jos pe distanțe mari, pe bicicletă sau pe motocicletă. O influență negativă are călăritul, cu sau fără șea. Eforturile fizice mari, ridicarea obiectelor grele și tusea cronică ar putea provoca ruperea hemoroizilor interni cu dureri violente și sângerări. Când hemoroizii devin dureroși, În forme fără complicații, este indicat repausul la pat, de preferință În poziția de stat pe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cât și sinonimul topic corespunzător sunt frecvente și azi în județele Neamț, Suceava, Bistrița - Năsăud, Maramureș, dar și în alte zone din Carpații românești. Et.: ap. tarniță d. ucr. tarnyca. De precizat că în partea nordică întâlnim toponime cu sensul « șea, trecătoare, pas » , dar sunt utilizate și sinonimele: Prislop, Pas și Prihod. VALEA RECE, pârâu, afluent pe partea stângă a Trotușului, pe teritoriul satului ce același nume. Numele topic a fost dat mai întâi hidronimului, pornindu-se de la « răceala » apei, izvorâtă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]