1,046 matches
-
parte; -organizarea stânelor în sat cu rândul; -păscutul vitelor în cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție și de natura vieții laolaltă, practicate în sat destul de intens până foarte recent; -vechi deprinderi în efectuarea unor lucrări de interes gospodăresc comunitar cum era, de exemplu, curățatul la pădure
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iată, în continuare, informații documentare prin care se atestă grădinăritul în zonă și la noi. În anul 1712 aprilie 27, domnitorul Moldovei, Nicolae Mavrocordat, emite o carte domnească prin care împuternicește pe egumenul mănăstirii Neamțului să dijmuiască pe toți oamenii șezători pe moșia satului Piscu din ținutul Tecuci, indiferent de situația socială și de slujbă, dar care au în folosință teren al satului, îi obligă pe toți „să dea a zecea parte din pâine și din fânață și din grădini și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de zestre, prin care vornicul atunci Neculai Balș își va dota fiica cu giuvaiere, argintărie în vase și tacâmuri, moșiile „Torceștii și Țigănei la Tecuci, pe apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia, oamenii să nu să vândă și în sat să rămâie”, cunoscut fiind faptul că valoarea unui sat și moșie nu rezulta din mărimea sa ca suprafață, în primul rând, ci din numărul mai mare ori mai mic de oameni șezători acolo. Credem că cea mai agravantă stipulație a legii, prin consecințe, favorabilă stăpânilor și defavorabilă pentru săteni, a fost aceea ce documentul a legiferat sub termenul de slujbă obișnuită, dar care „slujbă să o facă cu nartu, 24 de zile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului rostit, a imaginației, a artei discursului și prin inteligența de a se supune unei teme date
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
jertfă supremă pentru păstrarea zestrei strămoșești, prin graiul nostru dulce „ca un fagure de miere”, prin tot ceea ce a creat poporul în multimilenara sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni, de la horă și nuntă până la ieșirea la arat sau la culesul roadelor. Căminul cultural, ca instituție de educație sătească, nu este creația statului socialist și a partidului comunist, cum s-ar putea crede, pentru că la noi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
izvor de inspirație pentru cei ce-și cântau dorul și jalea. Alexandru Aruxandei și Letiția Obreja sunt cunoscuți pentru originalitatea cu care interpretează melodiile populare locale. Pe scena Căminului cultural Oncești, cu deosebită originalitate s-au jucat spectacole folclorice precum "Șezătoarea" și "Claca", care au prezentat obiceiuri tradiționale de muncă, manifestări pregătite de învățătoarea Lăcrămioara Prosie. Mai poate fi menționată și formația de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere, de desfătare și gustare a deliciilor vieții, sub imperiul preceptului horațian: Carpe diem, carpe rosam. Tinerele întemeiază nu doar o simplă șezătoare, ci îndrăznim să considerăm grupul un adevărat cenaclu sau chiar o academie sui generis, în care se evidențiază fiecare prin forța exemplară a cuvântului rostit, a imaginației, a artei discursului și prin inteligența de a se supune unei teme date
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cursiv în manșetă: „Imputarea ce ni se face că scriem anonim, este că, oameni și noi, îi urmăm pe domnii care scriu de câțiva ani numai anonim”. Conservatorul consemnează că la 5 martie 1915 a avut loc la Bârlad o șezătoare literară a Scriitorilor români în cadrul căreia „concitadinul nostru, domnul George Tutoveanu, a prezentat publicului participanții, și au citit pe rând domnii G. Galaction, C. Mironescu, N. Beldiceanu, I. Rotică, G. Topârceanu și domnișoara Ana Cârjă, artistă a Teatrului Național din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numără și Al. Vasiliu Tătăruși, care colaborează la realizarea celor zece volume din „Proverbele românilor", „lucrare unică în felul ei, un monument pentru literatura națională". Colaborator din 1895, în materie de folclor, al lui Artur Gorovei, directorul și sufletul revistei „Șezătoarea" de la Fălticeni, unde apar culese de el „Cântece", 1898 „Cântece", „Badiu", „Stanislav", legenda „De ce mănâncă cocostârcii șerpi și broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
directorul și sufletul revistei „Șezătoarea" de la Fălticeni, unde apar culese de el „Cântece", 1898 „Cântece", „Badiu", „Stanislav", legenda „De ce mănâncă cocostârcii șerpi și broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor din România care îl avea ca președinte pe Artur Gorovei. În urma recomandării lui Gh. I. Kirileanu, ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în 1927, la stăruința lui Gh.T. Kirileanu, I. Bianu și V. Bogrea, Academia Română publică al doilea volum de folclor cules de Al. Vasiliu, intitulat „Povești și legende" în colecția „Din viața poporului român". Tot în 1927 îi apare în revista „Șezătoarea" articolul „Obiceiurile tătărușenilor de la botez la cumetrie", începe să-și scrie „Amintiri din satul meu" și să transcrie „Amintiri din primul război mondial", ultima, un jurnal de front (1916-1918) care va apare după plecarea sa, în 1978 cu titlul „Focul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu aparține nici unui partid politic”. Dincolo de disputele politice, totuși, publicația acordă atenție activității culturale și în special cel ei care pornește de la Academia Bârlădeană. Chiar în numărul 1 anunță apariția revistei „Florile Dalbe”, dar vorbește și despr e organizarea unei șezători artistico‐ literare de către doamna Elena Teodor Emandi, președinta Societății pentru ocrotirea orfanilor de război, în cadrul căreia au citit versuri și proză: dr. V. 95 Voiculescu, G. I. Tutoveanu, preotul Chiricuță, doamna El. C. Emandi, profesor C. Popescu, domnul doctorand Virgil
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
am mai putut să‐l despart pe unul de celălalt. Îl vedeam un împătimit al cărții, tainic și plin de bizareriile coabitării livrești. Aveam să‐l revăd tot la Bârlad, peste aproape trei decenii, în t oamna anului 1972, la șezătoarea literară prilejuită de împlinirea centenarului 101 nașterii lui G. Tutoveanu, când, spre stupoarea celor ce ‐l știau poet, a fost anunțat ca fiind de profesie... pensionar. Probabil așa dorise el. Modestia îi reușise o performanță tristă a sarcasmului. Într‐ adevăr
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Domnița Rucsandra” etc. Cât privește poezia Portret publicată în Propag anda... la 11 ianuarie 1909 ea are povestea ei: ...” Cu ani în u rmă vorbisem cu bătrânul poet George Tutoveanu despre ea. Frumo asa doamnă (Natalia Negru n.n.) luminase unele șezători literare ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul, ca să le numim doar pe cele de lângă Tecucii ei. Atunci am aflat că dulcele maestru îi păstrase - și el
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de G. Tutoveanu - „scrisă în vremuri de zbucium , dar și de glorie a regelui nostru, Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană, de sub conducerea poetului G. Tutoveanu, la conacul moșiei Pochidia a dlui. G. Tașcă, profesor universitar, în ziua de 24 august 1914; „Prin cămin spre civilizație”, cu un „îndreptar de economie casnică” referitoare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1915 de George Tutoveanu, Tudor Pamfile și preotul Toma Chiricuță. Academia Bârlădeană trăiește o epocă de mare gl orie prin 1925, la ședințele ei literare venind, ca și la „Junimea” -altă dată : „Cine vroia și rămânea cine putea”. Ea organiza șezători literare atât în oraș cât și în satele județului Tutova.(Detalii despre Academia Bârlădeană în volumele „Bârladul odinioară și astăzi, file de istorie”, sub redacția Romul us Boteanu). 344 Revistă de literatură și cultură, cu apariția lunară, apare sub conducerea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
omului pe care adâncul acestui neam îl alesese ca pe cea mai bună întruchipare a sa pentru timpul cel mai critic poate din dureroasa lui existență milena ră.” * Mihai Lupescu care de la Zorleni, alături de alți colaboratori, a dat viață revistelor: „Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Miron Costin”, „Vestitorul satelor”, necruțân du‐și nici un sacrificiu”, Mihail Sadoveanu, Alexandr u Vlahuță, Ilarie Chendi, Eugen Lovinescu, Mihail Dragomirescu, d ar și rubrica „Însemnări” sau „Răspunsuri” către cititori, deosebit de aglomerată, care, indiferent de dimensiuni, o semna tot
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
criteriul valorii și al profesionalismului vor grăbi selecția „naturală” a redactorilor din TVM. Numai procedând astfel vom avea poate la TVM emisiuni respirabile, vom scăpa de nesfârșitele ore de muzică populară, de glumele cu efect tembelizant ale „umoriștilor” noștri, de „șezătorile” primitive ale lui Tudor Tătaru, de apostolatul obscur al lui Ion Druță, de faconda prolixă și arogant-servilă a lui Ion Gonța (un moderator care își „interoghează” invitații din spatele unor lentile fumurii), de moldovenismul rusofon al lui C. Starîș, pendulând conjunctural
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
la hotel, întâlnirea amicală cu Președintele Republicii, rugăciunea de dimineață a scriitorului, întâlnirea lui cu colectivele redacționale ale unor reviste susținătoare ale puterii, unde - deloc întâmplător - și-a publicat cele mai recente zămisliri artistice și, nu în ultimul rând, două șezători televizate în emisie directă cu participarea nemijlocită a scriitorului. Acestea din urmă, programate în zilei de 5 și 6 ianuarie la o oră de maximă audiență, trebuiau să constituie, în intenția regizorilor acestei vizite, cloul întregii acțiuni propagandistice. În notele
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
zilei de 5 și 6 ianuarie la o oră de maximă audiență, trebuiau să constituie, în intenția regizorilor acestei vizite, cloul întregii acțiuni propagandistice. În notele de față, nu îmi propun să fac o analiză a discuțiilor purtate în cadrul acestor șezători, deși material polemic ar fi destul. Nu voi califica nici atitudinea lui Ion Druță, tot mai dezonorantă în ochii unor colegi și ai cititorilor săi, față de puterea locală. Voi spune doar atât: Ion Druță a monologat (parteneri de dialog n-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de sărăcire și prostire a populației. Nici un efort nu li s-a părut prea mare pentru atingerea acestui scop. Dacă s-ar fi cerut, televiziunea ar fi cedat din programele sale nu 2 ore și 30 minute, cât au durat șezătorile, ci mult mai mult. Merita. Se știa că la aceste șezători se va vorbi despre lucruri plăcute la auz puterii, iar despre cele neplăcute se va tăcea. Astfel s-a afirmat din nou, de astă dată cu vocea părintească a
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a părut prea mare pentru atingerea acestui scop. Dacă s-ar fi cerut, televiziunea ar fi cedat din programele sale nu 2 ore și 30 minute, cât au durat șezătorile, ci mult mai mult. Merita. Se știa că la aceste șezători se va vorbi despre lucruri plăcute la auz puterii, iar despre cele neplăcute se va tăcea. Astfel s-a afirmat din nou, de astă dată cu vocea părintească a lui Ion Druță, că trebuie să apărăm suveranitatea și independența tânărului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
miște lucrurile din loc, a mai spus Ion Druță, fără să încerce să-și amintească faptul că președintele a făcut totul tocmai ca să nu-i aibă alături. Au fost și alte apeluri mobilizatoare, care au rotunjit, în atmosfera dulce-amară a șezătorilor, lecția de educație politică a puterii. O putere care, în bună tradiție bolșevică, a folosit în interes personal vizita lui Druță în republică. Grija conducătorilor noștri de a-și apăra cu orice preț bunăstarea și dreptul de decizie, se transformă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
numărul de sâmbătă 2 februarie 1919, p. 1). Și "Casa de Sfat și cetire "Simion Bărnuțiu" din Tătărași [cartier mărginaș din Iași], alăturată Cooperativei de Consum și Băncei Populare, cu același nume", ținuse "în ziua de 24 ianuarie a.c. prima șezătoare, serbătorind Unirea Tuturor Românilor" (Ibidem, numărul de miercuri 30 ianuarie 1919, p. 2). 171 În acest caz a fost prevăzută și o serbare câmpenească: "o primblare la câmp, unde, de către elevi și eleve, s-au spus multe poezii, s-au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]