805 matches
-
1748, locuitorii Mieragului și cei ai Tărcăiței vecine primesc o jumătate de maje de fier, pentru biserică. În urma vizitației canonice pe care episcopul unit Meletie Covaci o face în aceste părți, în anul 1752 aflăm că biserica era acoperită cu șindrilă. Mențiunea făcută în urma vizitației canonice probabil se referă la vechea biserică de lemn. În conscrierea de la 1756 se spune: "biserica acum se construiește". Cu timpul, biserica a suferit mai multe intervenții în urma cărora înfățișarea ei inițială a fost afectată. Astfel
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
canonice probabil se referă la vechea biserică de lemn. În conscrierea de la 1756 se spune: "biserica acum se construiește". Cu timpul, biserica a suferit mai multe intervenții în urma cărora înfățișarea ei inițială a fost afectată. Astfel, în 1925, învelitoarea de șindrilă este înlocuită cu țiglă iar coiful turnului este îmbrăcat în tablă. Fotografia făcută și publicată în anii '30 de către Coriolan Petranu surprinde această modificare adusă bisericii. Ulterior, pe latura de sud a bisericii a fost amplasată o prispă ce se
Biserica de lemn din Mierag () [Corola-website/Science/312400_a_313729]
-
Iuga face în 1880 doar lucrări de renovare a picturii. Biserica a fost sfințită de un episcop abia în anul 1962 - mai exact de către P.S. Valerian Zaharia al Oradiei. Înainte de această sfințire, în anul 1958, biserica a fost reacoperită cu șindrilă. Acoperișul a mai fost reparat încă o dată înainte de 1988, prin grija părintelul Mircea Dejeu, pe cheltuiala credincioșilor, a Arhiepiscopiei Clujului, Vadului și Feleacului precum și a protopopiatului Huedin. Resfințirea a avut loc în 23 octombrie 1988, de către P.S. Iustinian Maramureșanul, episcop
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
Lăcașul, realizat din lemn de stejar, material durabil, se compune din altar, naos și pronaos. Latura de sud, unde se află și intrarea în biserică este protejată de pridvor, iar deasupra pronaosului se ridică turnul clopotniță. Învelitoarea șarpantei e din șindrilă. Altarul semicircular detașează și particularizează acest monument, potențându-i valoarea arhitecturală. În acest caz deslușim aici o încercare de „imitare” a arhitecturii medievale de zid printr-un material neadaptat acestei planimetrii. Interiorul lăcașului conservă încă pictura murală, de factură populară
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
În prezent fosta biserică parohială este filie a Parohiei Ortodoxe Sălicea. Din inițiativa preotului paroh Liviu Rus s-au făcut lucrări de consolidare și reparație a bisericii în anul 1996. S-a înlocuit în întreginme acoperișul cu un altul din șindrilă de brad. Pereții exteriori și acoperișul au fost dați cu ulei de in pentru a rezista mai bine intemperiilor. În interior s-au confecționat strane și bănci noi, cu ajutorul și contribuția credincioșilor. În Sfântul Altar s-a ridicat o sfântă
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
18 kilograme, fără inscripție. Acesta a fost înlocuit la începutul anului 2000 cu un altul de 38 de kilograme executat de S.C. Armătura S.A. din Cluj-Napoca. Acoperișul original unic pentru naos și pronaos și mai scund pentru altar este din șindrilă, peste acesta a fost așezată tablă. Absida altarului și iconostasul au fost zugrăvite în 1730 de un zugrav anonim, iar 1772 a fost rezugrăvită complet așa cum rezultă din inscripția de pe tâmplă. Repictarea iconostasului și a altarului a însemnat o retușare
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
biserica din satul Secuieni, cam la 10 km de Reuseni. Piatra de mormânt găsită aici arată că nu au fost reînhumate în Biserica din Reuseni, cum voia să facă Ștefan cel Mare. În anul 1868 s-a acoperit biserica cu șindrilă, iar în 1906 s-a acoperit cu tablă prin dania credincioșilor. În secolul al XIX-lea a fost construit și un turn clopotniță din lemn. În ceea ce privește interiorul bisericii, a rămas același, nesuferind nici o schimbare: fără pictură și cu ornament frumos
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
a fost „recondiționată” de pictorul Körössy János în 1974, an în care biserica a fost supusă unor lucrări de renovare. Recent, biserica a fost inclusă într-un program de restaurare, alături de alte biserici de lemn sălăjene, fiind refăcute acoperișul de șindrilă și fundația.
Biserica de lemn din Toplița, Sălaj () [Corola-website/Science/310148_a_311477]
-
Bisoca este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băltăgari, Bisoca (reședința), Lacurile, Lopătăreasa, Pleși, Recea, Sările și Șindrila. Comuna se află în nordul extrem al județului, în zona cursului superior al râului Râmnicul Sărat, la poalele muntelui Bisoca. Comuna este legată de restul județului prin șoseaua județeană DJ204C care o leagă de , în valea Slănicului. Același drum județean
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
În comună funcționau o biserică de lemn fondată în 1835, o alta de zid fondată în 1883 și o școală de băieți, cu 102 elevi, fondată în 1890. În 1925, comuna este consemnată cu satele Bisoca, Lopătăreasa, Recea, Sările și Șindrila în plasa Dumitrești a aceluiași județ, având 1797 de locuitori. În 1950, a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, în structura actuală, a devenit parte din județul Buzău
Comuna Bisoca, Buzău () [Corola-website/Science/310270_a_311599]
-
o semicalotă (element preluat din arhitectura de zid și transpus în lemn), naosul are o boltă semicilindrică, supraînălțată pe console, iar pronaosul susține pe grinzile masive ale tavanului turnul clopotniță. Cele trei încăperi ale bisericii au un acoperiș unic din șindrilă, cu pante repezi, având streașină dublă de jur împrejur, acestea având un rol deosebit de important în protejarea pereților împotriva umidității. Deasupra pronaosului se înalță zvelt turnul clopotniță, având în partea superioară, sub coiful ascuțit un foișor cu câte trei arcade
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
de la Breb și Valea Stejarului. Avantajul ei este că greutatea nu rămâne concentrată pe cununile streașinei, o parte mare fiind preluată la aproape jumătate din distanță de o altă cunună. Acoperișul vechi și-a pierdut în anul 2000 învelitoarea de șindrilă horjită, păstrată în 1921 și 1970 pentru valoarea ei muzeală, precum și poala prelungită peste masa moșilor, spre miazănoapte, probabil la fel de veche ca și biserica. Acoperișul vechi al altarului s-a păstrat până în anul 2000 când, din neștiință, a fost înlăturat
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
miazănoapte, probabil la fel de veche ca și biserica. Acoperișul vechi al altarului s-a păstrat până în anul 2000 când, din neștiință, a fost înlăturat, de o echipă de "restauratori profesioniști", pe banii publici ai Ministerului Culturii! Acesta păstra învelitoarea veche de șindrile horjite cu o desfășurare a apelor ce urmărea forma poligonală a altarului, într-un mod neîntâlnit altundeva în partea de sud a Maramureșului. Turnul bisericii nu este ridicat odată cu biserica, fiind adăugat ulterior, cel mai probabil în a doua jumătate
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
al pisaniei din biserica de lemn din Stâna. Nu se cunoaște meșterul dulgher. Întreaga construcție este înălțată din lemn, care se găsea în cantități mari în pădurea din apropiere. A fost restaurată in anii 1962-1963, când s-a acoperit cu șindrilă nouă, înlocuindu-se cea veche, precum și cartonul asfaltat ce acoperea partea dinspre răsărit. Atunci a fost îndepărtată o parte a acoperișului în sezonul de toamnă, iar acoperișul nou a fost așezat abia în primăvara următoare, fapt ce a pricinuit deteriorarea
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
Deoarece în zona de munte, iernile erau aspre și durau o mai lungă perioadă decât în celelalte zone, pereții au fost șipcuiți și lutuiți pentru o mai bună izolare termică. Acoperișul este construit în patru ape, având 13 rânduri de șindrilă de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și trei fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Crâșma are cinci încăperi (două camere, două cămări și bucătărie), o tindă și un cerdac. Prezența
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Părhăuți, Pătrăuți și Sfântu Ilie). Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți este o construcție de plan triconc, cu turlă pe naos. Edificiul este din piatră brută, iar la pronaos straturile de piatră alternează cu șiruri de cărămizi. Acoperișul este din șindrilă, cu rupere în pantă. Soclul bisericii este foarte puțin pronunțat. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare în interior și poligonale în exterior. În exterior, cele trei abside sunt prevăzute cu firide alungite (câte cinci la absidele laterale, și șapte
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
oameni din afara țării) pentru a lucra pe moșia sa. În 1827 domnitorul Ioniță Sandu Sturdza, miluiește schitul cu încă o mie oca de sare. Reparații s-au făcut în anii 1807, 1828, 1896. În anul 1914, se înlocuiește acoperișul din șindrilă cu tablă de către Ilie Pâslaru, locuitor din Căpușneni, Vaslui în casa căruia, situată între gospodăriile sătenilor Dumitru Cărămidaru și Virgil Petrea , a funcționat prima școală a satului. În anul 1924-1925 biserica a fost căptușită cu scândură la interior. Cu privire la inventarul
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
prezent în biserică. Biserica de lemn din Bănești este construită din bârne de stejar orizontale, cioplite în patru canturi și încheiate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, în patru ape, cu o ușoară rupere în pantă, aproape insesizabilă, în dreptul absidelor laterale. Streașina largă este susținută de console în „cap de cal”. Monumentul are plan treflat, cu abside laterale pentagonale mici și absida altarului poligonală nedecroșată. Lăcașul de
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
pereții laterali și pe boltă, se regăsesc scene biblice, ca Patimile Mântuitorului, Înălțarea Domnului, dar și portrete ale Sfântului Ilie și Sfântului Petru. De-a lungul vremii, biserica a suferit lucrări de renovare. În anul 1783, a fost reacoperită cu șindrilă de „Meșteru Lazăru”. O nouă refacere a acoperișului are loc în anul 1929. Ultima renovare a bisericii s-a efectuat în anul 1984.
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
anii 1976-1982 biserica a fost repictată, cu o pictură de o slabă calitate, icoanelor de patrimoniu li s-a pierdut urma, iar numeroasele modificări efectuate și la exterior (lungirea cu circa 4 metri în anul 1960, înlocuirea tot atunci a șindrilei cu tablă zincată etc.), au denaturat mult aspectul bisericii.
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
aflăm că în anul 1896, Ceheiul era parohie ce aparținea de districtul Valcăului, biserica de lemn având hramul "Sfinții Arhangheli", hram ce se păstrează până în prezent. Referitor la istoria recentă a bisericii, amintim faptul că în anul 1974 acoperișul de șindrilă a fost refăcut. În anul 2000, biserica a beneficiat de ample lucrări de restaurare, fondurile necesare acestor operațiuni fiind asigurate de Ministerul Culturii și Cultelor. Biserica, aflată în coasta dealului ce adăpostește și vechiul cimitir, are planul dreptunghiular, terminat în
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
mai pot fi văzute. Un alt element adăugat mai târziu, care nu se mai regăsește în prezent poate fi considerat și copertina ce proteja scările de la intrarea în biserică. De asemenea a fost înlăturat și ""ochiul"" inserat în acoperișul de șindrilă. Pictura acestei biserici este una dintre cele mai bine păstrate picturi din bisericile de lemn ale Sălajului. Zugravul Nechita, căruia i-a fost atribuită opera, a utilizat un program iconografic în mare parte asemănător cu cel întâlnit la biserica de
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
în prezent stareța mănăstirii. Este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului, primind hramul „Sfânta Treime” de la Episcopul Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei de la acea vreme. Are un plan dreptunghiular cu altar, naos și pronaos. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița este scundă cu foișor cu arcade și o fleșă ascuțită. Pe o parte, de-a lungul peretelui se desfășoară prispa cu arcade prinse în cuie de lemn. Ancadramentul ușii de intrare este decorat cu motivul frânghiei și alte
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
și fier beton. Cu această ocazie au fost schimbate și tălpile cu altele noi, de stejar, au fost înlocuiți și din corni, au fost înlocuite lețurile stricate de la acoperiș, stâlpii de la turn și grinzile de sub turn. A fost acoperită cu șindrilă de brad cumpărată de la Oneț Ispas din Huedin și impregnată cu uleiuri la Tileagd, județul Bihor. Lucrarea a fost executată de meșterii Santa Vilmos, Kirei Adalbert, Gabor Andras, Kocsis Mihai și Ersek Stefan, toți din Sărmășag care s-au târguit
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
cea care a reținut acest amănunt, din păcate nu foarte exact, întrucât aceasta nu face referire la care dintre cele două localități cu acest nume este vorba: Vima Mare sau Vima Mică. În anul 1878 a fost refăcut acoperișul de șindrilă al bisericii. Acest eveniment a fost marcat printr-o inscripție pe o scândură în turnul bisericii: ""la 1878 a fost acoperită a doua oară"", prima dată bănuindu-se că s-a refăcut acoperișul în anul 1826, anul în care biserica
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]