545 matches
-
încălzire centrală. În anul 2008 încep alte lucrări de restaurare a exteriorului bisericii : vopsire acoperiș , turlă și pereți cu bronz și var lavabil. Curtea Bisericii Curtea bisericii are o suprafață de 2050 mp. A fost împrejmuită cu zid de cărămidă, șipcă și scânduri. Apoi , gardul din partea de sud a fost înlocuit cu plăci de beton (71 m). În anul 1995, gardul de lemn a fost înlocuit cu altul din fier. În anul 2004, se construiește o nouă poarta din fier forjat
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
bârne de stejar, căptușită cu scândură în interior și exterior. Ea se sprijină pe o temelie de piatră cu înălțimea de aproximativ 0,75 m. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie, prinse de bârne cu șipci de culoare cărămizie. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Accesul în lăcașul de cult se face pe o ușă aflată pe latura de vest. Din pridvor se urcă în clopotniță. Monumentul are plan triconc, cu
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
două etaloane vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "palma lui Știrbei vodă". "Palma lui Șerban vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). În măsură modernă "palma lui Șerban vodă" păstrată pe o șipcă de lemn de la sfârșitul secolului 18 cu textul: "„palma domnească a lui Șerban vodă; opt palme de acestea iaste un stânjen al mării sale”". Palma lui Șerban vodă avea 24,5 cm. Palma lui Șerban vodă a fost cel mai
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
in functiune). La acest templu a slujit ca rabin dr. Meyer Abraham Halevy în perioada 1926-1935. Ca stil arhitectonic, sinagoga este un amestec de baroc și rococo. Edificiul are o boltă semicilindrică, cu o structură de lemn cu rabiț pe șipci și trestie. Fațada principală de pe latura de vest este încadrată de pilaștri adosați. La etaj se află ferestre mari arcuite în plin cintru. În interior se află un candelabru impresionant. Suprafața sinagogii este de 715 m².
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
ventilație asigură în timpul transportului o aerisire suficientă pentru familia de albine și în același timp nu permite ieșirea albinelor din stup. Pentru aceasta pe un cadru de lemn este fixată țesătura din sârmă zincată. Pe laturile longitudinale sunt montate două șipci de lemn cu secțiunea de 50 x 35 cm ale căror capete au câte o tăietură de 20 mm în care se fixează capacul. Între capac și cadrul pe care este fixată țesătura de sârmă zincată rămâne o fantă lată
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
asigură o circulație suficientă de aer. Hrănitorul este format dintr-o ramă de lemn cu dimensiunile de 490 x 420 x 60 mm în interiorul căruia se află o tavă din tablă zincată cu două compartimente. Tava se sprijină pe două șipci fixate în scobiturile din pereții ramei. În fiecare compartiment sunt grătare de lemn care plutesc în sirop și susțin albinele în timpul hrănirii. Capacitatea maximă a hrănitorului este de 6 litri. Rama hrănitorului se poate așeza în timpul transportului între corpul superior
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
435 x 300 mm. Capacul se compune dintr-un cadru de lemn și o tăblie cu grosimea de 10 mm acoperite cu tablă galvanizată, îndoită pe părțile laterale pe o lățime de 20 mm. În interior capacul are montat patru șipci de sprijin între care este prevăzut un locaș pentru capătul tijelor și pentru piulițe fluture. Capacul se sprijină pe podișor lăsând un spațiu în care se pot așeza salteluțe, plăci de polistiren sau alte materiale izolante. Ramele sunt cadre de
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
sau alte materiale izolante. Ramele sunt cadre de lemn în care se fixează fagurii artificiali din ceară de albine care sunt crescuți formând fagurii cuibului sau fagurii pentru rezerve de hrană sau recoltă. Blocul de urdiniș este executat dintr-o șipcă de lemn cu dimensiunile de 20 x 20 x 380 mm. Pe o latură are o adâncitură de 153 x 9 mm iar pe cealaltă latură o adâncitură de 50 x 9 mm adică două poziții de așezare, fiecare corespunzând
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
o latură are o adâncitură de 153 x 9 mm iar pe cealaltă latură o adâncitură de 50 x 9 mm adică două poziții de așezare, fiecare corespunzând la o dimensiune de trecere pentru albine. Închizătorul de urdiniș este o șipcă e lemn cu secțiunea de 15 x 35 mm care are la capete câte un umeraș ce se sprijină pe marginile fundului și are rolul de a acoperi urdinișul la transport. ● Sistemul de împachetare este format din două tije metalice
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
sunt de 300 x 20 mm raspectiv 150 x 20 mm. Fiecare urdiniș are scândură de zbor articulată care se poate rabate în sus pentru închierea acestuia la transport. Pentru reducerea urdinișului sunt prevăzute blocuri reducătoare de urdiniș, adică două șipci paralelipipedice cu ajutorul cărora se reduce intrarea albinelor în funcție de temperatură, puterea familiei de albine, etc. Acest tip de stup are greutatea relativ mare și volumul fix, fapt care limitează dezvoltarea familiei. Deseori apar situații când spațiul este prea mare pentru o
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
m. Pereții naosului au grosimea de 1,40 m. El este luminat de două ferestre cu vitralii și are deasupra o cupolă din lemn de formă semisferică, susținută de un schelet rotund realizat din coaste din lemn și meridiane din șipci și tencuială pe stufit. Altarul are o formă semicirculară cu raza de 2,50 m (la interior); el are un tavan în formă de segment de cerc cu raza de 3,80 m. Peretele altarului are grosimea de 0,70
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
a prins să se umanizeze: dulapurile au rodit picioare sau gambe și brațe au crescut la subsorile scândurilor. Capete chiar, cu plete lemnoase, grele, cu priviri fixe, îțepenite încă, s-au înălțat totuși, iar spinări lungi, încovoiate încă, au mlădiat șipcile. Un trib de oameni-mobile, (există printre ei chiar și un om barcă prins undeva, nu departe, de un ponton dezafectat pe Tamisa), era, așadar, pe cale de formare, pe măsură de viața aceea, insuflată de undeva din afară, încearcă să pătrundă
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
a fost ridicată din bârne de stejar, fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Între bârne au apărut în timp spații libere, care au fost închise pe exterior cu șipci. Acolo unde golurile sunt vizibile, se văd din loc în loc câte un cep care leagă bârnele pe verticală, oprind deformările din perete. Se remarcă gradul mai ridicat de uzură al grinzilor din butea bisericii în comparație cu cele din pridvor. Din punct
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
s-au surpat pe mai multe porțiuni, iar în incinta celor două turnuri rămase încă în picioare au început să crească mesteceni. Una dintre gospodăriile aflate în vecinătate s-a extins pe terenul fostului schit, amenajând acolo cotețe împrejnuite cu șipci din lemn. Materialele de construcții de la praznicarul aflat în afara incintei au fost depozitate în apropiere de biserică, apăsând asupra terenului pe care se află beciurile. Primarul Constantin Șchiopu, aflat în 2008 la al treilea mandat, afirma că intenționa să elaboreze
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
a fost strâns legată de faptul că regele Carol I nu a fost invitat la festivitățile organizate de partea bulgară pentru a comemora un sfert de veac de la încheierea războiului din 1877. Textul legendei este: „"Regele Carol - La Praznicul de la Șipca n-ai invitat România, încât toată Europa, surprinsă, a exclamat „O praznicul!!!!. Haide acum cu mine la Plevna să-ți arăt eu cui îi datorește recunoștință Bulgaria!... Vezi ciolanele și tigvele alea? Sunt ale curcanilor și vânătorilor mei. Cere pardon
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
La un metru liniar de zid sunt necesare 70 cărămizi. Câte cărămizi sunt necesare pentru construcția clădirii dacă lungimea ușilor și a ferestrelor (unde nu se folosesc aceste cărămizi) este de 14 m ? 4. Un metru de gard are 10 șipci. Câte șipci are gardul care înconjoară o grădină în formă de pătrat care are perimetrul egal cu al unui dreptunghi cu lungimea de 751m iar lățimea cu 30 m mai mică ? 5. Un teren în formă dreptunghiulară este împrejmuit cu
Probleme de geometrie pentru clasele II-IV by GELU ANDONE () [Corola-other/Journalistic/84075_a_85400]
-
metru liniar de zid sunt necesare 70 cărămizi. Câte cărămizi sunt necesare pentru construcția clădirii dacă lungimea ușilor și a ferestrelor (unde nu se folosesc aceste cărămizi) este de 14 m ? 4. Un metru de gard are 10 șipci. Câte șipci are gardul care înconjoară o grădină în formă de pătrat care are perimetrul egal cu al unui dreptunghi cu lungimea de 751m iar lățimea cu 30 m mai mică ? 5. Un teren în formă dreptunghiulară este împrejmuit cu un gard
Probleme de geometrie pentru clasele II-IV by GELU ANDONE () [Corola-other/Journalistic/84075_a_85400]
-
iar lungimea cortului este egală cu două cincimi din perimetrul triunghiului de la intrare. Să se calculeze suprafața părților de la intrare (laterale), fără partea de pe pământ a cortului, în centimetri pătrați. 58. Avem un număr de cutii și un număr de șipci de aceeași lungime din care se pot confecționa triunghiuri echilaterale sau pătrate. Dacă realizăm triunghiuri echilaterale și așezăm câte un triunghi în fiecare cutie, atunci rămân 45 de șipci nefolosite; iar dacă realizăm pătrate și așezăm în fiecare cutie câte
Probleme de geometrie pentru clasele II-IV by GELU ANDONE () [Corola-other/Journalistic/84075_a_85400]
-
pătrați. 58. Avem un număr de cutii și un număr de șipci de aceeași lungime din care se pot confecționa triunghiuri echilaterale sau pătrate. Dacă realizăm triunghiuri echilaterale și așezăm câte un triunghi în fiecare cutie, atunci rămân 45 de șipci nefolosite; iar dacă realizăm pătrate și așezăm în fiecare cutie câte un pătrat, atunci rămân 12 cutii goale. Câte cutii și câte șipci erau ? 59. Perimetrul unui teren în formă de dreptunghi este de 222 m. Dacă micșorăm lungimea cu
Probleme de geometrie pentru clasele II-IV by GELU ANDONE () [Corola-other/Journalistic/84075_a_85400]
-
pătrate. Dacă realizăm triunghiuri echilaterale și așezăm câte un triunghi în fiecare cutie, atunci rămân 45 de șipci nefolosite; iar dacă realizăm pătrate și așezăm în fiecare cutie câte un pătrat, atunci rămân 12 cutii goale. Câte cutii și câte șipci erau ? 59. Perimetrul unui teren în formă de dreptunghi este de 222 m. Dacă micșorăm lungimea cu 2 m și mărim lățimea cu 2 m, obținem un alt dreptunghi care are suprafața cu 14 m.p. mai mare decât suprafața primului
Probleme de geometrie pentru clasele II-IV by GELU ANDONE () [Corola-other/Journalistic/84075_a_85400]