779 matches
-
măsuri de mai sus și respectarea legislației de mediu va aduce în următorii ani schimbări vizibile ale calității factorilor de mediu din comuna Șipote. În privința monumentelor istorice, pe lista C.N.M.I. figurează la capitolul ―Monumente istorice și de arhitectură”,și satul Șipote din comuna Șipote:Curtea boierească;Biserica Sf. Ioan cel Nou (1507), cu refaceri parțiale în sec. XVIII;ruinele curții Luca Arbore (sec.XV). În această listă pot fi incluse și ruinele curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sus și respectarea legislației de mediu va aduce în următorii ani schimbări vizibile ale calității factorilor de mediu din comuna Șipote. În privința monumentelor istorice, pe lista C.N.M.I. figurează la capitolul ―Monumente istorice și de arhitectură”,și satul Șipote din comuna Șipote:Curtea boierească;Biserica Sf. Ioan cel Nou (1507), cu refaceri parțiale în sec. XVIII;ruinele curții Luca Arbore (sec.XV). În această listă pot fi incluse și ruinele curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe teritoriul comunei Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Șipote:Curtea boierească;Biserica Sf. Ioan cel Nou (1507), cu refaceri parțiale în sec. XVIII;ruinele curții Luca Arbore (sec.XV). În această listă pot fi incluse și ruinele curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe teritoriul comunei Șipote nu sunt în prezent instituite zone de protecție. Cap. VI. CONCLUZII La capătul unui constant efort de analiză a raporturilor dintre mediul natural, populație și economie, în cadrul comunei Șipote putem desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
curții boierești de la Hălceni, precum și clopotnița de la Chișcăreni. Pe teritoriul comunei Șipote nu sunt în prezent instituite zone de protecție. Cap. VI. CONCLUZII La capătul unui constant efort de analiză a raporturilor dintre mediul natural, populație și economie, în cadrul comunei Șipote putem desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile bogate, apa Miletinului, formele de relief colinar) au permis constituirea unei comunități umane încă din Preistorie. Descoperirile arheologice atestă o locuire neîntreruptă pe teritoriul actual al comunei Șipote începând
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
comunei Șipote putem desprinde următoarele concluzii: Condițiile naturale favorabile vieții ( solurile fertile, pășunile bogate, apa Miletinului, formele de relief colinar) au permis constituirea unei comunități umane încă din Preistorie. Descoperirile arheologice atestă o locuire neîntreruptă pe teritoriul actual al comunei Șipote începând din Paleolitic, iar la mijlocul secolului al XV-lea (18 februarie 1445) apare prima mențiune documentară asupra satului reședință. Capitolul despre populație cuprinde analiza componentelor demografice cu evoluția sau involuția lor, cu factorii care le influențează. Analiza populației comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
începând din Paleolitic, iar la mijlocul secolului al XV-lea (18 februarie 1445) apare prima mențiune documentară asupra satului reședință. Capitolul despre populație cuprinde analiza componentelor demografice cu evoluția sau involuția lor, cu factorii care le influențează. Analiza populației comunei Șipote evidențiază o evoluție fluctuantă în timp, care urmează în general, linia modificărilor economice și sociale din viața localității. Transformările demografice de după 1989 pun în evidență importante modificări privitoare la ritmul de creștere a populației și la relativa îmbunătățire a situației
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
poate constitui unul din factorii favorizanți în dezvoltarea comunei, chiar dacă poziția geografică a acesteia nu este una ideală, manifestându-se o anumită perifericitate (comuna fiind situată la limita nordică a județului Iași). Nu trebuie neglijate nici resursele agricole ale comunei Șipote, care fac obiectul capitolului „Viața economică”, agricultura fiind principalul mijloc de subzistență a locuitorilor comunei. În plan agricol s-ar cuveni o dezvoltare a culturii plantelor si zootehniei, în mai mare măsură, având în vedere specificul pedoclimatic favorabil pentru anumite
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
protecției și conservării mediului) și face o serie de propuneri pentru rezolvarea acestora. În acest mod se urmărește modernizarea localității prin preluarea beneficiilor orașului, atât cât este posibil, dar și punerea în valoare a spațiului și patrimoniului rural al comunei Șipote. În prezent, perioada de tranziție și redresare economică se reflectă asupra tuturor aspectelor socio- economice.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unul dintre cele mai teribile gânduri de înfruntat acela de a nu mai ști ce va fi după. Doar să știi, asta-i tot. Dar în vreme ce viața, ca orice viață, lasă lucrurile în suspensie, cartea a ajuns la capăt. Postfață Șipotul amintirilor Se prea poate ca lectura cărții lui Crohmălniceanu, Amintiri deghizate (1994), să fi deschis Georgetei Horodincă apetitul pentru exercițiul memorialistic și s-o fi convins de utilitatea punerii în exploatare a șipotului prin care propriile amintiri presau ieșirea la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
suspensie, cartea a ajuns la capăt. Postfață Șipotul amintirilor Se prea poate ca lectura cărții lui Crohmălniceanu, Amintiri deghizate (1994), să fi deschis Georgetei Horodincă apetitul pentru exercițiul memorialistic și s-o fi convins de utilitatea punerii în exploatare a șipotului prin care propriile amintiri presau ieșirea la suprafață. Efectul se va verifica peste ani, în pagini impregnate de aducerea aminte a prieteniei purtate chiar lui Crohmălniceanu, într-un volum cu imprevizibile reflexe testamentare. Deocamdată, trăia la Paris de peste un deceniu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
independentă. Apare la Cernăuți între 19 ianuarie 1924 - 31 martie 1924, bilunar; proprietar și editor Pavel Vacariuc; redactor responsabil Nistor a lui Ion Fetilă. Tipografia „Luceafărul”, Cernăuți. Apare în limba germană: Der Blitz - Unablängige zertschrift. Casa din Suceava de pe strada Șipotului nr.9, azi strada Prunului nr.6, unde a stat în gazdă elevul Ciprian Porumbescu între anii 18601863. Iracle Porumbescu, (tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu), născut la 21 martie, stil nou, 1823 - mort la 13 februarie, stil nou,1896. * * Gazeta Bucovinenilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de orice cultură mai înaltă” aduce prejudicii școlii românești. * I. Țurcanu, preotul deputat în Parlamentul de la Viena, care s-a ridicat împotriva măsurii de condamnare a celor care încercau în Bucovina să stârpească patima beției la români... * La școala din Șipot - unde a fost în inspecție - „băieții au fost siliți să stea nemâncați de la ora opt dimineața până la ora șase seara, până s-a sfârșit inspecția, mulți copii s-au îmbolnăvit, între aceștia și băiatul preotului local Toustiuc”. Iar învățătorul Pâșlea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
neconcretizată scriptic. Sintagma Anii de ucenicie, întâlnită în 1908, devenea, în 1944, titlu de volum memorialistic. File de jurnal (11august 2 septembrie 1906) rezumă experiența ofițerului de rezervă de la Fălticeni, în marș istovitor (prin Probota, Lespezi, Hârlău) spre tabăra de la Șipote, în nordul Moldovei. Efort fizic istovitor pentru cineva corpolent (103 "chilograme") în uniformă militară. "Marșul mi-a ars tălpile așa de tare și mi-a rănit un picior"; până la "scheletul negru" al mănăstirii Probota, "două sute de metri, fac jumătate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aspre. Clopotul de la biserică sună un timp. Și cum vântul crește, se umflă prin copaci și prin crâng, zgomotele împrejurimilor parcă tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a vântului toamnei. 11 August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se umflă prin copaci și prin crâng, zgomotele împrejurimilor parcă tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a vântului toamnei. 11 August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adevăr din vechi vremuri de nemila arendașilor și a proprietarilor. Din ploaea și din răceala aceia, flămând și ostenit, când mă văd la lumină și căldură, în casa încăpătoare și primitoare a lui cuconu Nicu, fost primar multă vreme la Șipote, cred că am intrat în fericirile raiului. Un borș bun de puiu dres cu smântână, o friptură rumănă, în grabă făcute, cu dragoste slujite, ne aduce inimile la loc și Eliseu procurorul uită să ne spuie dacă barometrul său mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
parcă toate sufletele se înălțau în lumină și toată tabăra parcă asculta melodiile care aveau atâta farmec în tristețea locurilor. Câteodată și amurgul colorează cu tonuri mai blânde tabăra și împrejurimile. Supt un cer limpede, se vede în depărtări satul Șipotele ca o prietenească oază; soarele roș ca sângele se cufundă între dealuri la asfințit; vântul a contenit; căldura s-a potolit; parcă nădăjduiești o viață mai fericită în clipa de răgaz a asfințitului și parcă ți se moaie sufletul; uiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tu, cumetre, om de 103 chilograme, alungat la deal și alungat la vale, nu știu cum s-a făcut că ai început a te înnăbuși și ți-a venit rău. Tu, ofițer de rezervă, erai să mori lângă movila Onești, în pustietățile Șipotelor, în loc să aștepți vremea când țara va avea nevoe de tine. Și acuma, după ce ți-ai îndeplinit menirea ca orice militar, adică după ce n-ai făcut nimica, acuma șezi în cortul tău, în căldura apăsătoare a verii, te gândești la căminul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tremurând, domol, suspinul unui plâns înnăbușit, stăpânit. L-au dus învălit într-o pătură în odaia lui. Maiorul nostru a luat, cu destulă greutate, măsurile cuvenite: ca să se vestească familia, să se cheme popa, să se facă la primăria din Șipote, formalitățile legale... S-au pus apoi cu toții la masă. Erau cu toții flămânzi. Unii n-au mâncat supa. Altfel toată lumea a mâncat cu destulă poftă. Prin cei mai mulți nu străbătuse momentul gândului morții. Înmormântarea s-a făcut după trei zile în cimitirul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
legale... S-au pus apoi cu toții la masă. Erau cu toții flămânzi. Unii n-au mâncat supa. Altfel toată lumea a mâncat cu destulă poftă. Prin cei mai mulți nu străbătuse momentul gândului morții. Înmormântarea s-a făcut după trei zile în cimitirul din Șipote, cu toți ofițerii garnizoanei, cu generali, cu muzică, cu o companie de paradă. Peste câmpul pustiu și sărac am trecut spre cimitir, l-au coborât câțiva caporali în groapă, compania a tras salve, căpitanul Pastia a ținut un discurs un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un parastas în amintirea morților căzuți la Grivița, din regimentul 15 și 16, al căror patron e sfântu-Alexandru. Paradă, muzici; înfățișarea napoleoniană a generalului Tel n-au făcut nici două parale. A fost un singur moment înnălțător: atunci când preotul din Șipote popa Botez foarte limpede, domol și răspicat, a pomenit numele celor căzuți în focul de la 30 August și când un cor de soldați a cântat după vorbele lui mișcate, veșnica pomenire prelungă și tristă, veșnica pomenire pentru acei cari au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
anonimi, s-au râdicat în sufletul meu ca un popor de umbre dureroase din mormântul uitării trecutului... Triste umbre ale celor cari au murit înnainte de a se bucura și a suferi în dulcea aceasta vâltoare a vieții... Seara, în Șipote, la popa Botez, la popa Alexandru, mare petrecere. M-am dus și eu acolo, fără să știu că am să cad în mijlocul unui patron și a unei petreceri care au adunat în căsuțele vechi peste 50 de oameni veniți din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Toamnă lină și caldă; e așa de frumos și de pătrunzător de melancolic încât parcă o să murim cu toții... Miros de frunze uscate de nuc... Vuet de căruțe pe drum, în depărtare, când crește, când scade, când bubue adânc la poduri. Șipotul lui Brahuza. Socoteala unui zid de sprijin al drumului, de 15 m lungime, 3 înălțime, 1/2 m lățime, cu piatra scoasă de pe loc, care a costat 20.000 lei, în Văleni. Siminicariu, bandit, care a stat 20 ani în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
n'au, trebuie să fie oleacă de tocană..." Vă rog să primiți, domnule Ministru, asigurarea respectului meu. 3 Septemvrie 1907* Folticeni Mihail Sadoveanu [DESPRE RONETTI-ROMAN, CERCURI CULTURALE SĂTEȘTI ȘI ALTELE]* Acum câțiva ani într-un marș militar cătră tabăra de la Șipote, m-am oprit în târgul Hârlăului. Acolo am găzduit o noapte, la un Ovreiu, și de la el am auzit despre un nou proprietar al moșiei de acolo. Gazda mea îi spunea "boerul", fără să-i spuie numele. Era vorba de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
biserici au fost atribuite de tradiție lui Ștefan, iar o inscripție de la Athos arată că domnul a zidit biserica din Basarabia, Căpriana. Domnul a mai făcut un paraclis și la cetatea Hotinului. Cercetările arheologice au descoperit urmele unei biserici, la Șipote, lângă Suceava, fiind considerată o ctitorie a lui Ștefan cel Mare. În Transilvania, la mânăstirea Vadului, întemeiată de Ștefan, domnul a ridicat după tradiție o biserică. În felul acesta numărul ctitoriilor lui Ștefan cel Mare se ridică la 32. Ioan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]