618 matches
-
undeva în Sud. Azi mă-nchid în mine, hai singurătate trage iar oblonul, vreau să te aud! E vreme de ploaie Iubire, e vreme de ploaie n-am chef nici să vii, nici să vin; de-ar curge pe mine șiroaie, ți-aș spune că plouă puțin cu frunze și-adie un pic. dar griji să nu-ți faci mi-este bine ! mi-e dor și nu-mi e... cum să-ți zic? mi-e toamnă, de-acuma în fine... de-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
plouă puțin cu frunze și-adie un pic. dar griji să nu-ți faci mi-este bine ! mi-e dor și nu-mi e... cum să-ți zic? mi-e toamnă, de-acuma în fine... de-ar curge pe mine șiroaie, ți-aș spune că plouă puțin. iubire, e vreme de ploaie; n-am chef nici să vii, nici să vin. Vrăjitor pe viață Eu sunt un vrăjitor pe viață; Tu ești o damă care pică De somn în orice dimineață
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mingea răspunzând la telefoane adresându-și câte-un cuvânt la răstimpuri. Ploaia După zile caniculare, începe ploaia ... picături străvezii se scurg pe geamuri, ca niște lacrimi, cerul se învinețește și plouă, plouă perdelele s-au umflat, parcă se feresc de șiroaiele fierbinți, primii stropi sunt dulci ca laptele fiert, lalelele mai păstrează mult timp, după ce ploaia încetează, perle aurite pe florile arcuite ca niște cupe în care se îneacă cerul întreg și nopțile încețoșate de vise. Răsărit Spre răsărit, soarele, retezat
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
face. Sunteți transpirat, domnule, o să răciți, Îl preveni grijuliu Flavius-Tiberius. Pot să și mor de acum, zise omulețul și se așeză În zăpadă, sprijinindu-și spatele de stâlp, la două palme de sticla de bourbon. Pe obrazul neras Îi curgeau șiroaie de lacrimi. Nu plânge, omule, era doar un porc... Da, un porc! Da' știi dumneata ce Înseamnă să pierzi un porc? Și nu un porc oarecare, ci Porcul, domnule! Ăla pe care Îl visezi un an, de nu mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
din lume rămasă în viață. N-am auzit pași și nu mi-am dat seama ce se întâmplă până când două brațe puternice nu m-au cuprins și nu m-au smuls de lângă cel iubit. M-au cărat din pat cu șiroaiele de sânge după mine, urlând în întunericul nopții. Era Simon cel care mă luase, iar Levi mi-a închis gura și amândoi m-au luat de mâini și de picioare ca pe un țap ispășitor, m-au urcat pe spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
începuseră să-i umple ochii, dar Susan n-a spus nimic, luptându-se să se țină tare. Trecând prin celelalte camere de la parter, femeia a remarcat că toate fotografiile cu Caitlin se evaporaseră și-atunci lacrimile au început să curgă șiroaie. Îmi mulțumesc, dar să știi că nu trebuia s-o faci să dispară cu totul. — Nici n-am făcut asta, i-a răspuns Nick cu blândețe. Sunt încă destule fotografii cu ea în camera lui Milly și mai e una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Grimus avea deja nasul spart, ochii închiși, pielea plină de vânătăi și buzele încă petcetluite, O’Toole a zis: — Nu-l omorî, omule. Nu încă. Peckenpaw i-a dat drumul lui Grimus. Care s-a clătinat în timp ce sângele îi curgea șiroaie, dar a rămas în picioare. Păsările țipau în copac. — Scotociți casa, a spus Flann O’Toole. Atunci Cale-Bătută Peckenpaw și P.S. Moonshy au intrat în Casa Grimus, dar nu au găsit nimic. Au distrus totuși tot ce au putut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mamă cu serviciu. Vremea caldă și zilele fără griji acționează ca niște reproșuri nesfârșite. Ieșiri la care ai vrea să participi și tu, piscine gonflabile răcoroase În care ai vrea să intri cu picioarele goale, conuri cu Înghețată ale căror șiroaie de vanilie ți-ai dori să le lingi. Paula lasă să-i scape un oftat lung și complicat. Spune că nu s-a simțit prea bine În ultima vreme și mai e și povestea cu șobolanul, desigur, care a supărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Cu noi e Roma" - Acvilele-i ard în soare. Van din Sarmisegetusa vin săgeți în roșii ploi, Scuturi se îndrept spre dânsa oprind grindina de-aramă, Zeii urlă - stânci se clatin, norii-n fâșii se distramă Și de fulgeri lungi șiroaie curg în munții rupți și goi. Din Apus vin zeii Romei. Pe o stea de vulturi trasă, Zeus de nori-adunătorul urcă bolta maiestoasă, Mart încoardă arcul falnic spre Zamolxe ațintit; Ca să scape neamul nobil răsărit din a lui coaste, Însuși
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de mama focului. Eu mă uitam Însă la mireasă. Trăsăturile ei Învinețite compuneau un chip Încă plin de vioiciune. Își șterse ochii cu o pernă și Își frecă pielea julită de pe brațe și genunchi. Fardul de gene Îi curgea În șiroaie de lacrimi negre pe obraji, iar rujul mozolit Îi sucea gura Într-o parte. Și totuși reuși să zîmbească spre cameră - starleta hotărîtă care Înfruntă mulțimea de obiective foto masate pe Fleet Street(##notă Fleet Street: stradă din centrul Londrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
luat un prosop de pe un șezlong din apropiere și i l-am pus pe umeri, Încercînd să-i opresc hemoragia nazală. Sanger s-a așezat lîngă ea, prea ostenit ca s-o mai poată lua de mînă, cu apa curgîndu-i șiroaie din haina de mătase. Părea albit și micșorat, parcă ieșit dintr-o baie de formaldehidă, dar În privirea cu care Îl fixa pe Bobby Crawford pe deasupra piscinei Însîngerate nu se citea nici urmă de șovăială. După ce și-a recăpătat puterile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
merg prin taverne și cartiere mai sordide decât el-Mers. Numai că în ziua aceea, pământul mi-a fugit de sub picioare. Parcă ar fi venit ziua Judecății de Apoi. Mi-era rușine, mi-era rău. Nu conteneam să fug, cu lacrimile șiroaie pe obraji, cu ochii aproape închiși, cu gâtul sugrumat, cu respirația tăiată. Harun mă urma, fără să-mi vorbească, fără să mă atingă, fără să vină măcar mai aproape. A așteptat să cad sfârșit de oboseală, să mă așez pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
minunate... despre... călătorii prin ploaie... Mi-am dorit, o, mi-am dorit atât de mult... atât de mult... Am jinduit, m-am chinuit, am sperat... Ori de câte ori venea ploaia fugeam de acasă, da, alergam pe câmpuri, prin iarbă, mă târam printre șiroaiele de apă... încercam, încercam... să simit ceva... Extazul! Încercam să simt extazul, senzația aceea deosebită, așteptam extazul... Da... Mă lăsam acoperit de apă, mă lipeam de pământ și așteptam să treacă apa prin pielea mea... (Chinuit.) Domnule, era cât pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
n-a mai rezistat. A izbucnit dintr-odată în plâns, cu capul între palme, privindu-mă cu o duioșie sfâșietoare. Nu mai văzusem până atunci o asemenea privire caldă, deznădăjduită, amară, rugătoare, speriată, învăluindu-mă printre lacrimile ce-i curgeau șiroaie pe fața albă, lividă, cu câțiva pistrui pe frunte și în barbă. Îl priveam și eu mut, speriat să nu se întâmple cine știe ce bucluc în crâșma plină la acea oră. Undeva la o masă era Dinică cu o tipă blondă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
gros ce-i lega picioarele cu niște pietre mari pe care le adunase Înadins și le depozitase, zi de zi, cu răbdare. Ploua torențial, cu tunete, el era ud fleașcă, iar apa se amesteca acum cu sudoarea care Îi curgea șiroaie pe spinare și, cu toate că din cînd În cînd se oprea să asculte, era cu desăvîrșire Încredințat că, din pricina vremii Îngrozitoare, nici măcar fiul diavolului nu s-ar fi hotărît să-și părăsească adăpostul cald. Dar la capătul a patru ceasuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Căruntul trase încă o dată, în plin. Tânărul tresări parcă electrocutat. Se încordă apoi se îndoi pe spate, mult, ca o nuia, ca și cum n-ar fi avut coloană vertebrală și se prăbuși peste Melania Lupu. CAPITOLUL VI STUPEFACȚIE Sudoarea îi curgea șiroaie sub mască. Obrazul îl mânca și îi era sete. Raul Ionescu încleștă dinții continuând să se miște mecanic. Din când în când, atingea gleznele cârnului care se întorcea clătinând capul. Degetele îi intrau într-o mâzgă lipicioasă în care avea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
șofer: Bietul băiat! De ce-a murit? Hohote de plâns îi zguduiră trupul plăpând. ― Lasă, interveni Ioniță. Îți face rău. Melania își scutură buclele albe. ― Atât de tînăr! N-a avut nimic de la viață. E îngrozitor de nedrept... Lacrimile-i curgeau șiroaie. Umerii mici tresăreau convulsiv. Doamna Miga o mângâia disperată pe cap. ― Te rog, draga mea, liniștește-te. Te implor! Nu putem face nimic. Hai, fetițo, fii cuminte! Șerbănică îi aruncă din colțul lui o privire dușmănoasă: "De mine nici nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
am înfrunzit Pentru că tu m-ai dorit". Iară valurile sună Mișcătoare se adună, Pintre mrejele de frunze Cearcă soare să pătrunză, Ard în umbră la răcoare Petele scînteetoare 99 {EminescuOpVI 100} Și pe-a undelor bătae Varsă lumina văpae, Pe șiroaie limpezi, lungi, Sboară razele ca dungi. Iar Mușatin stând culcat Se așterne pe cîntat: Codri, codri, dragul meu, Parcă ți-aș fi spus-o eu Să suni din frunză mereu; Cu frunzișul fremătos Povestești așa frumos " De m-adormi în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
La pământ unde o vede Și-n cărare îi răsare De la creștet la picioare; Ochii negri - ntunecoși I se uită mângâioși, În păr negru stele poartă Dară alba față-i moartă, Ori se face nor de ploaie Care cade în șiroaie Și burează - așa de lin Prin perdelele de în; Și-n fereastră ca-ntr-un prag Se arată nalt și drag Cu păr lung de aur moale Și cu ochii plini de jale. Trestia l-încununează, Hainele îi scânteiază, Haine
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
iar duminică a fost cea mai rea dintre toate zilele, unul dintre momentele acelea aproape nerespirabile, când New Yorkul devine un avanpost al junglei ecuatoriale, cel mai fierbinte și mai mizerabil loc de pe pământ. Fiecare mișcare îți acoperea trupul cu șiroaie de transpirație. Probabil vremea a fost de vină pentru numărul mic al celor prezenți. Amicii din Manhattan ai lui Harry preferaseră să rămână acasă, în apartamentele lor cu aer condiționat, de aceea, rândurile noastre s-au redus la câțiva loialiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
s-a umflat și o ureche din cauza asta...” îmi revin în minte zeci și zeci de scene din auto buzele de navetiști din timpul comunismului, cu treizeci de grade afară și oameni claie peste grămadă înăuntru, cărora le curgea sudoarea șiroaie. Dar n-ar fi deschis unul un geam ! Iar dacă, Doamne ferește, cuiva i-ar fi trecut prin cap o asemenea inițiativă revoluționară, din cincizeci de guri asudate izbucnea același strigăt de luptă : „Trageeee !...”. Pe de altă parte, am călă torit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cinci dimineața până la orele douăzeci și trei și după, pentru ca totul să fie perfect și totul să funcționeze șnur, peste tot să fie curățenie ireproșabilă, ca la verificarea finală regimentul să primească un calificativ favorabil. La orele de instrucție, curgeau șiroaie de pe fruntea fiecărui militar, conform unui slogan inventat de strămoși, perpetuat și perfecționat de căprari de-a lungul timpului, conform căruia, răcanul nu are nici un drept. El trebuie numai să execute, fără să crâcnească, tot ce i se ordonă. De la
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
părea mai liniștit, viața intrase în normal. Liniștea de după furtună se așternea văzând cu ochii. Grindina dispăruse, în timp ce norii goneau undeva, spre sud, cerul se degaja răspândind mai multă lumină. Doar luciul caldarâmului, proaspăt spălat, precum și apa, care se scurgea șiroaie în unele locuri, erau ultimele dovezi ale furtunii ce acum se dezlănțuia în altă parte. Spaima, prin care trecuseră călătorii, încă se mai menținea. Aceasta se observa în comportamentul și în felul de a fi al fiecăruia. Pericolul comun i-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mamă. Nu e pâine! De amar de vreme m-ai tot amânat/ Mai rabdă, puiul mamei până mâine/ Că mâine vom ieși la semănat!". Din ochii ascultătorilor au început să cadă picuri, din ce în ce mai mulți, care rapid s-au transformat în șiroaie. Întreaga sală asculta și plângea. Pentru a salva cât de cât situația, inspectorul i-a făcut un semn directorului, directorul l-a avertizat pe învățător, iar învățătorul derutat nu mai știa ce să facă. Bidaru nu a priceput o iotă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lasă... - Eu, Antoane, sânt... sânt blăs... dar, nuși isprăvi gândul și căzu ca într-un leșin. Pădurarul îngenunche la căpătâiul ei, și o mângâie pe păr, șoptindu-i... - Să trăiești și să fii sănătoasă... acu‟ lasă, Axinia. Lăcrimile îi curgeau șiroaie pe obraz. Cine ar fi recunoscut în omul codrilor, puternic, cu nervii tari, stăpâniți, care cu o lovitură de cuțit spinteca un mistreț, fără ca un nerv din făptura lui să tresară, ori, fără să clipească, ucidea un cerb... Cine ar
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]